Declinul economiilor din Italia si Spania, unde muncesc legal peste 1,5 milioane de romani, ar putea subtia dramatic intrarile de valuta care contribuie la finantarea deficitului extern al Romaniei.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Tag: deficit
-
Peste 1,5 milioane de romani au intrat deja in recesiune in Spania si Italia
-
Erste: Leul slabit sustine economia romaneasca
Incepand din vara lui 2007, Romania se confrunta cu perioade de puternice iesiri de capital, determinate de ingrijorarile fata de vulnerabilitatea economiei romanesti si de impactul monedei mai slabe asupra economiei, in special in sectorul financiar, se arata in raport.
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
-
Romania, al saselea deficit comercial din UE
Deficitul comercial al Romanieia crescut cu 11% fata de nivelul de 4,4 miliarde euro consemnat in primul trimestru al anului trecut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Stabilitatea leului, decisiva in cresterea exporturilor cu 30% in februarie
Exporturile Romaniei au crescut in februarie cu 30,9% comparativ cu luna similara din 2007, in timp ce ritmul de crestere al importurilor a urcat cu 24,2% fata de a doua luna a anului trecut, fiind pentru a treia luna consecutiv in care dinamica exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor.
Detalii pe www.gandul.info
-
Pacuraru: Importul de oameni, ultima solutie pentru rezolvarea crizei de personal
Datele oficiilor judetene de ocupare a fortei de munca arata ca Romania are un deficit de pana la 100.000 de angajati, estimare diferita fata de alte puncte de vedere, precum cel al ministrului Economiei, Varujan Vosganian, care considera ca deficitul este de cinci ori mai mare, de respectiv 500.000 de salariati.
"Nu exista o metodologie de calcul al deficitului de forta de munca. Acest indicator difera de la persoana la persoana, de la firma la firma si este dupa caz de 100.000 de persoane sau de un milion de persoane. Singurele date concrete le putem obtine de la oficiile de ocupare a fortei de munca, care in acest moment au locuri vacante de 85.000-100.000 de posturi", a precizat Pacuraru in cadrul evenimentului organizat de catre Ziarul Financiar.
Jumatate din forta de munca necesara in Romania este in industria constructiilor, al doilea sector este cel al confectiilor, cu un deficit de 20.000 de persoane, urmat de industria constructoare de mijloace de transport si industria hoteliera. "Acest domeniu se loveste de un paradox. Angajatorii califica si pregatesc forta de munca, apoi aceasta pleaca sa lucreze in tarile UE", a mai spus Pacuraru.
Ministrul muncii a propus trei solutii pentru rezolvarea crizei, care se pare se va acutiza si mai mult in urmatorii ani pe fondul evolutiei demografice. Prima solutie propusa este atragerea fortei de munca din mediul rural. Pentru aceasta ar trebui construite retele de transport pentru naveta din mediul rural in oraset “Angajatorii trebuie sa dezvolte campanii active pentru a atrage forta de munca acolo unde aceasta se afla. In Bacau, spre exemplu, exista deficit de forta de munca, iar la 20 de kilometri de oras, in sate si comune, oamenii stau la poarta si nu au ce munci”, a declarat ministrul.
O a doua masura presupune crearea unei legaturi intre piata muncii si scoala prin ajustarea programelor scolare la nevoile de pe piata muncii. “Trebuie sa gasim metodele prin care sa se intalneasca cerintele de pe piata muncii si oferta scolara, pentru a introduce astfel pe piata oameni pregatiti”, spune Pacuraru.
Nu in ultimul rand, criza de personal poate fi ameliorata daca muncitorii care lucreaza in strainatate sunt convinsi sa se reintoarca in tara. Guvernul a demarat un program de aducere a muncitorilor din tarile Uniunii Europene, fiind estimat un numar de 2 milioane de romani care muncesc in strainatate.
“Abia dupa ce vom epuiza toate aceste metode trebuie sa luam in calcul fenomenul de imigrare, care este o constanta a vietii in toate tarile din Europa. Trebuie sa vedem de unde vom aduce acesti oameni si ce strategii vom dezvolta pentru ca aceasta masura presupune costuri foarte mari”, a spus Pacuraru, care a adaugat ca deficitul de oameni la nivelul Europei este de aproximativ 18 milioane de oameni.
-
71% dintre firmele mici si mijlocii din Romania duc lipsa de forta de munca
Daca in momentul de fata firmele private mici si mijlocii duc lipsa, in medie, de 17 angajati, anul viitor s-ar putta ajunge la un deficit de 29 de persoane, conform unui sondaj efectuat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Amanunte pe www.gandul.info
-
BNR: noua prognoza de inflatie – 5,9%
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a anuntat in raportul privind inflatia de astazi, joi, ca saltul ratei inflatiei, "cocoasa de inflatie", este temporara, nu are caracter permanent. "Trebuie sa ne concentram mai mult pentru ca aceasta inflamare temporara a inflatiei sa nu devina permanenta, chiar daca drumul general de reducere ramane valabil", a spus Isarescu.
Pe langa alimente si combustibili, principalele produse care au participat la majorarea inflatiei din vara anului trecut, vinovat este si cursul de schimb leu/euro. "Lumea uita ca anormal era pretul leului din vara cand a ajuns la 3,1 lei/euro, nu valoarea de acum. Deprecierea fata de acel moment este mare, dar este normala pentru un curs de schimb sustenabil", a aratat Guvernatorul BNR. Acesta a adaugat ca nu cursul es te principalul vinovat al majorarii preturilor, in conditiile in care tintele de inflatie au fost ratate de aproape toate tarile din Europa.
Romania a ratat tinta de inflatie in 2007, insa situatie este incomparabila cu cea din 2005, cand eram la o distanta enorma fata de celelalte state fost-comuniste. Socurile internationale au afectat toate statele din Europa, preocuparea bancilor centrale fiind atenuarea "celei de-a doua runde de efect inflationist". "Nu putem contracara socurile exogene, cum ar fi problemele din agricultura si cele internationale, noi suntem interesati, ca si celelalte banci centrale europene, de a doua runda a efectului inflationist", a spus Isarescu.
Conform previziunilor Bancii Nationale, rata inflatiei va ajunge si pate chiar va depasi nivelul de 8% la sfarsitul primului trimestru al anului, se va plafona in trimestru doi, iar in partea a doua a anului vom intra din nou in trendul dezinflationist, pentru a putea atinge tinta de inflatie pana la sfarsitul lui 2008. "Problemele din semestrul II al anului trecut au inca efecte in rata inflatiei. Alaturi de majorarea preturilor la gaze naturale, acestea mentin ridicata inflatia anualizata in primul trimestru al anului", a declarat seful BNR.
"Increderea in economie se afla intr-un moment de cumpana, poate fi zdruncinata si numai de stiri sau declaratii. Nici nu se pune problema unor reduceri fiscale, iar noi nu le-am luat in calcul nici pentru acest an, nici pentru 2009", a aratat Mugur Isarescu.
Argumentul adus de sindicatele care cer salarii mai mari deoarece productivitatea s-a majorat mai mult decat retributiile este considerat adevarat de catre seful BNR, insa arata ca exista pericolul ca acest raport sa se inverseze, ceea ce ar duce la disparitia fundamentului aprecierii reale a monedei nationale. "Ar fi bine sa fim mai conservatori, sa nu trimitem in salarii tot plusul de productivitate. Pericolul unor salarii creascute nominal, nu real, este majorarea preturilor", spune Isarescu.
Deteriorarea anticipatiilor inflationiste este principalul motiv pentrru care a fost majorata rata dobanzii de politica monetara. "Anul electoral poate fi un pericol pentru executia bugetara, pretul petrolului ar putea creste in ciuda reducerii consumului, si, subiectul cel mai delicat, majorarile salariale peste nivelul productivitatii, sunt cauzele deteriorarii anticipatiilor inflationiste", a declarat seful BNR.
Discursul Guvernatorului BNR a influentat pozitiv piata de capital. De la inceputul discursului acestuia, mai putin de o ora, principalii indici ai Bursei de Valori s-au apreciat cu mai mult de un procent. Partea pozitiva a discursului sefului bancii centrale sta in perspectivele pentru a doua parte a anului, analiza evolutiei economiei fiind un bilant preponderent negativ.
-
Tariceanu, Isarescu si Vosganian promit ca salveaza cresterea economica
Guvernul promite fara convingere sa reduca deficitul bugetar sub 2,5% din PIB, sa ordoneze cheltuielile publice si sa nu faca "pomeni electorale" prin majorari salariale excesive, in timp ce BNR "va ramane agresiva" daca e nevoie pentru reducerea inflatiei, a fost concluzia discutiilor de ieri dintre premierul Calin Popescu-Tariceanu, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si ministrul finantelor Varujan Vosganian.
"Suntem cu totii factori responsabili, constienti de situatia deosebita prin care trece tara", a sustinut Isarescu. Cei trei oficiali au iesit in fata presei dupa o ora de discutii, intr-un exercitiu de imagine pe care seful Guvernului si-l dorea de luna trecuta pentru a arata pietelor ca se coordoneaza cu BNR pentru pastrarea echilibrelor macroeconomice. Dupa discursuri, euro a continuat sa urce pana la peste 3,65 lei.
Click aici pentru a citi continuarea.
-
Deficit record pentru Bulgaria
In aceeasi perioada din 2006, deficitul era de 3,13 miliarde de euro, reprezentand 12,5% din PIB, relateaza agentia de presa Reuters. Daca se iau in calcul si datele estimate pentru decembrie, valoarea deficitului ar putea ajunge la 6,1 miliarde de euro, respectiv 21,3% din PIB. I
n primele 11 luni, importurile au crescut cu 19,3%, pana la 18,9 miliarde de euro, in timp ce exporturile s-au majorat cu doar 11,5%, pana la 12,3 miliarde. Majorarea puternica a importurilor a fost cauzata de cresterea economica puternica si de consumul excesiv.
In timp ce consumatorii se inghesuie sa cumpere, dupa decenii de austeritate petrecute sub comunism, companiile importa masini si echipamente pentru extinderea productiei. In acelasi timp, investitiile straine au atins 5,05 miliarde de euro in perioada ianuarie-noiembrie, finantand deficitul de cont curent in proportie de 95,4%.
Analistii considera ca deficitul extern face din Bulgaria una din cele mai vulnerabile tari din Europa, impreuna cu tarile baltice, in fata crizei globale a creditelor, in special in cazul unei diminuari a investitiilor straine directe.