Ultimul dintre contractele pe care firma l-a avut a fost cu INR Management Real Estate, in vederea obtinerii unei finantari de zeci de milioane de euro de la BCR, scrie Ziarul Financiar.
Creditul va fi folosit pentru finalizarea proiectului rezidential Silver Mountain, din Poiana Brasov.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Romanii se tem anul acesta de pierderea locului de munca si de datoriile neplatite, si nu se mai preocupa de cresterea nivelului de trai, asa cum faceau anul trecut, potrivit unui studiu al firmei de cercetare GfK.
In 2008, principalele preocupari ale noastre erau legate de imbunatatirea nivelului de trai si de aducerea unui plus de confort in viata de zi cu zi.
“Anul acesta, intr-un context dominat de incertitudine si nesiguranta privind viitorul apropiat, riscul de a-si pierde locul de munca a devenit cea mai puternica temere a romanilor”, se arata in comunicatul GfK Romania.
Printre ingrijorarile noastre se mai numara, in ordine, si plata datoriilor sau scaderea calitatii vietii, asta spre deosebire de anul trecut, caracterizat de efervescenta in consum, si o perioada in care romanii se concentrau pe initiative personale.
In 2009, starea de spirit s-a schimbat serios si este caracterizata de incertitudine, teama si vulnerabilitate. Din acelasi studiu reiese ca cel putin o parte dintre romanii, mai ales aceia cu venituri mici si mijlocii, sunt preocupati de riscul unor posibile imbolnaviri.
Informatiile provin din studiul sindicalizat “Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor”, lansat in iunie 2009. Studiul integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, cercetare calitativa si cercetare cantitativa.
Toate aceste mutari sunt posibile din cauza legislatiei deficitare, care permite ca tranzactiile sa para curate, desi, in realitate, fac parte dintr-o caracatita. Rau iese doar statul, cu pierderi de miliarde de euro.
Totul porneste de la un anunt in ziar: "Cumpar firma cu datorii de orice natura".
Urmeaza o intalnire ferita intr-un apartament de bloc sau intr-un subsol intunecat unde, fara prea multi martori, se pun la punct toti pasii tranzactiei.
Aflati mai multe pe www.stirileprotv.ro.
Cazul falimentului sau, mai bine zis al intrarii in insolventa a uneia dintre cele mai mari regii de publicitate online din Romania ascunde o serie de semne de intrebare. De la scindarea companiei, de acum trei luni, pana la datoriile acumulate si legaturile dintre actionari, toate ne fac la o prima vedere sa ne intrebam daca nu cumva acest faliment nu este altceva decat o strategie financiara de a scapa cat mai ieftin dintr-o situatie complicata.
In urma cu doua saptamani, potrivit informatiilor publice de pe site-ul Tribunalului Bucuresti, Netbridge Investments, compania care opereaza agentia de publicitate online Boom Online Advertising, a intrat in procedura de insolventa, dupa ce impotriva companiei a fost deschis un dosar de catre RealMedia Network, care detine cel mai mare portal de imobiliare din Romania, Imobiliare.ro. Motivul pentru care insolventa a fost ceruta este legat de datoriile de aproximativ un milion de euro acumulate de Boom fata de furnizorii sai. Nu doar RealMedia Network a actionat regia online in judecata pentru neplata datoriilor acumulate, ci si New Colors Trade sau Gazeta Online, alti creditori. Doar fata de aceasta din urma se pare ca datoriile celor de la Boom erau de circa 600.000 de euro. De altfel, compania care gestioneaza site-ul Gsp.ro a incetat colaborarea cu Boom inca din luna februarie. Si Mkco.ro, firma detinatoare a site-urilor 121.ro si Fashionandbeauty.ro, a decis incetarea colaborarii de la 1 iunie din cauza unor neintelegeri legate de derularea contractelor. In ultimul an circa 30 de site-uri s-au retras din portofoliul Boom, printre care Trilulilu. ro, Computergames.ro, Kappa.ro si Gsp.ro.
Se poate spune ca acesta a fost un prim semn ca lucrurile nu merg bine. Apoi a urmat scindarea companiei si mutarea unei parti din contracte catre entitatea nou creata, Digital Ads. Din luna aprilie, site-urile externe au ramas in portofoliul Boom, iar site-urile detinute de NCH au trecut sub acoperisul Digital Ads, la conducerea careia fusese adusa Mihaela Grafu, fostul director de vanzari de la Boom. Prin aceasta miscare, siteurile reprezentate de Boom erau impartite intre doua companii, parte a aceluiasi grup, vandute publicitarilor la pachet, dar facturate separat – pe Boom, respectiv pe Digital ADS.
A fost primul moment cand au aparut zvonurile ca Boom si-ar pregati un faliment fortat. De altfel, ce se intampla acum e o noutate doar pentru cei ce nu cunosc piata de publicitate online. Pentru restul, e un moment pe care il asteptau de ceva vreme. “Falimentul nu este nici neasteptat si nici prost gestionat. Toti publisherii mari, importanti, isi vand publicitatea online singuri, iar Boom nu a ramas cu prea multe si nici active importante nu are. In plus, mai are si datorii, asa incat a fost mai buna decizia falimentului”, spune Calin Fusu, directorul general al Neogen, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face, mai inainte de orice, cu o “miscare inteligenta”.
Nici Val Valcu, directorul general de la AdEvolution, nu a fost surprins de aceasta veste. “Stiam de acum patru luni ca urma sa se intample asta. Cred ca motivul principal care a dus la aceasta situatie este ca managmentul Boom era unul corporatist, care nu intelegea pe deplin mediul online.” Nu a fost ocolita nici asemanarea cu disparitia de pe piata de publicitate a agentiei Bigger, care la inceputul acestui an a fost vanduta brusc de omul de afaceri Marcel Straut, pentru a scapa de datorii de patru milioane de euro.
Faptul ca RealMedia, detinatoarea Imobiliare.ro, a fost cea care a cerut intrarea in insolventa a Boom este cu atat mai suspect cu cat, nu de mult, Adrian Erimescu, managing partner al RealMedia Network si asociatul NCH in RealMedia Network, afirma ca venirea NCH in actionariatul Imobiliare. ro, in 2005, a dus la cresterea portalului pe toate fronturile: de la 5 angajati la 35, de la 50.000 de euro cifra de afaceri la 450.000 de euro. Voci din piata isi explica aceasta decizie a RealMedia ca o incercare (reusita) de a impiedica Gazeta Online sa ceara intrarea in insolventa. Practic, se poate spune ca NCH a actionat impotriva NCH.
In momentul de fata, Boom incearca sa obtina reorganizarea juridica. Aceasta trebuie insa aprobata de creditori, care vor fixa un termen limita. Daca insa creditorii resping planul de organizare, firma intra automat in lichidare si, implicit, nu mai este nevoita sa plateasca datoria de un milion de euro. Aceasta pentru ca daca datoriile nu sunt acoperite in urma procesului de lichidare, asociatii companiei sunt obligati sa raspunda pretentiilor creditorilor in limita capitalului social, care se ridica, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, la 10.770 de lei, in 2007, adica mai putin de 3.000 de euro – cheltuieli suportate de Siminel Andrei, managerul NCH, care detine 0,09% din actiunile NetBridge Investments, restul revenind unui offshore cipriot. In acest fel, cei 3.000 de euro vor sterge datorii de un milion. In acest caz, cel mai bun lucru pentru Boom ar fi declararea falimentului. Cu toate acestea, Cristian Petriceanu, directorul general al Boom si administrator al Netbridge Investments, a declarat pentru Paginademedia.ro ca spera in aprobarea reorganizarii juridice. Intrebat insa cum comenteaza zvonurile ca la mijloc ar fi vorba despre un “faliment fortat”, Petriceanu a raspuns ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, iar faptul ca insolventa a fost ceruta de o firma din grup e o transpunere a proverbului “frate, frate, dar branza e pe bani”.
In oricare dintre cazuri, reorganizare juridica sau faliment propriu-zis, “disparitia unui competitor din randul celor patru mari regii de publicitate online din Romania va avea un impact negativ asupra pietei si a jucatorilor, intrucat afecteaza imaginea celorlalte regii de publicitate si scade increderea in acestea”, spune Calin Rotarus, directorul general al Arbo Interactiv, companie care detine intre 20 si 35% din piata.
Antreprenorii locali din domenii precum imobiliare, comunicatii, energie sau farma au ajuns sa ia credite de zeci sau chiar sute de milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor, dar care totodata le pot expune businessul si implicit averile la fluctuatiile pietei.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In acelasi timp, intr-o economie care pana spre finele anului trecut nu dadea aproape nici un semn ca va incepe sa scartaie, multi au lasat prudenta la o parte atunci cand au mers la banca sa ia un credit. Asa s-a ajuns ca in ianuarie 2008 volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor sa fie cu peste 70% mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut, ajungand la peste 155 de miliarde de lei (42,3 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.
Cei care s-au indatorat pe atunci la 65-70% din veniturile lunare „sunt nevoiti acum sa isi lase la banca aproape tot salariul“, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. In atari conditii, crede Dumitru, „probabil ca nu va mai trece mult pana cand aceasta intreaga nebunie a pietei bancare de anul trecut isi va arata nota de plata“.
O astfel de majorare pare nefiresc de mare inclusiv raportat la cele din alte tari central si est-europene. Spre exemplu, in Cehia procentul de credite neperformante este de circa 3% din total „si nu a avut tendinta de a creste pana acum“, declara pentru BUSINESS Magazin Pavel Sobisek, economist-sef al UniCredit Bank Cehia. Nici in Slovacia, o alta tara in care creditul acordat persoanelor fizice a „explodat in ultimii trei ani“, potrivit lui Liubomír Korsnák, analist la UniCredit Bank Slovacia, „calitatea portofoliilor nu a inregistrat o inrautatire semnificativa“, iar in 2007 procentul creditelor neperformante era de 3,4%.
Pe de o parte, oamenii cumpara cu credite pe termen foarte lung bunuri care isi pierd rapid valoarea, de genul electronicelor (dar pe care trebuie sa le achite chiar si dupa ce inceteaza sa le mai foloseasca) si, pe de alta parte, „ar trebui sa se intrebe de zece ori inainte de a lua un imprumut pentru un bun care in unele situatii nu le trebuie neaparat“.
Asa se face ca din totalul creditului pentru populatie doar 20% inseamna in Romania imprumut pentru locuinte (iar din creditul total pentru populatie si firme procentul e sub 10%). Si in aceasta privinta, proportiile sunt total diferite de cele din Cehia (unde creditele pentru locuinta reprezinta doua treimi din creditul de retail) sau Slovacia (unde 70% din totalul imprumuturilor de retail sunt pentru locuinte).
Ideea este sustinuta si de un studiu efectuat de IMAS, la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB), pe un esantion reprezentativ, in perioada noiembrie – decembrie 2007. „Majoritatea covarsitoare a populatiei nu intelege terminologia unui contract de imprumut, indiferent de tipul lui“, declara Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.
Regia bucuresteana de termoficare (RADET) risca sa fie declarata falimentara, dupa ce Compania Elcen Bucuresti a cerut instantei sa constate acest lucru din cauza datoriilor de peste 1,3 miliarde de lei noi. Cabinetul Tariceanu a acumulat in ultimele doua luni datorii de peste 200 de milioane de lei noi fata de bucuresteni, bani pe care i-a promis pentru compensarea cresterii preturilor la combustibil.
Practic, anul trecut, Guvernul trebuia sa dea vreo 300 de milioane de lei la bugetul Capitalei, bani care li se cuvin bucurestenilor potrivit unei ordonante prin care Executivul se lauda ca ar compensa cresterile neprevizionate la combustibil.
Mai multe detalii, aici
Termoelectrica are putine atuuri pentru a atrage investitori, dar si multe probleme de rezolvat inainte de a convinge o companie sa-si puna banii la bataie. DATORII: Potrivit raportului administratorilor, societatea Termoelectrica inregistra, la finele anului trecut, creante de peste 21.600 miliarde de lei si credite bancare care depasesc 18.000 miliarde lei. PRODUCTIE: In luna aprilie a anului trecut, Termoelectrica detinea, in mod direct, capacitati de productie de 1.715 MW. Acum, puterea instalata mai e de 1.500 MW si va mai scadea in urmatorii ani. PROIECTUL DOICESTI: Managerii Termoelectrica au pregatite proiecte al caror total de investitii trece de 600 milioane euro. Cel mai atractiv pare a fi cel pentru inlocuirea unitatii 7 de la Doicesti de 200 MW cu o noua unitate de condensare operata pe carbune; proiectul ar avea eficienta de 90-95%, conform specialistilor, un cost estimat de 155-160 milioane de euro.