Tag: consumatori

  • Peste 70% dintre români ar vorbi mai mult la telefon dacă ar fi mai bogaţi

    Ponderea celor care îşi limitează apelurile naţionale este de peste 70% în Grecia (81%), Portugalia (79%), Irlanda (72%) şi România (71%).

    Telefoanele mobile sunt acum pretutindeni, dar numai jumătate sunt “inteligente”, arată sondajul. Ponderea abonamentelor la telefoane care includ accesul la internet variază de la 55% din numărul total al abonamentelor în Suedia, Danemarca, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi Olanda, la mai puţin de 35% în Belgia, Grecia, Ungaria, Cipru, România, Bulgaria şi Portugalia.

    Această rată de penetrare mai scăzută a telefoanelor inteligente este caracteristică în multe ţări în care abonaţii cu acces la servicii de internet mobil îşi limitează timpul petrecut online deoarece îşi fac griji din cauza cheltuielilor: Ungaria (35%), Portugalia (58%), Grecia (53%), Cipru (52%), Belgia (47%) şi România (45%).

    Accesul în bandă largă de la domiciliu este o realitate pentru 3/4 din gospodării: 72,5% din gospodăriile din UE au în prezent o conexiune în bandă largă, cifră în creştere de la 67,3% în 2011, conform Eurostat. În România, creşterea înregistrată a fost de 20%, iar în Slovacia de 16,7%, în prezent peste 50% din gospodăriile din toate statele membre având o conexiune în bandă largă.

    Un alt aspect relevat de sondajul european este că distincţia între telefonie şi internet se estompează rapid: 34% utilizează internetul pentru a efectua apeluri vocale (Voice over Internet Protocol – VOIP), în creştere cu 7% în 2012. Dintre aceştia, 28% utilizează internetul pentru a vorbi gratis cu utilizatorii aceleaşi reţele VOIP, iar 4% utilizează VOIP pentru a efectua apeluri internaţionale mai ieftine. Apelurile prin intermediul aplicaţiilor online sunt extrem de populare în Bulgaria (57%), Cipru (55%), Estonia (54%), Lituania şi Letonia (51%).

    Serviciile VOIP sunt mai puţin utilizate în Portugalia (18%), Italia (26%), Spania (28%) şi Grecia (29%), dar devin mai populare, utilizarea acestor servicii înregistrând o creştere medie de 7% comparativ cu 2011. Creşterea utilizării VOIP pare să urmeze creşterea utilizării serviciilor de comunicaţii în bandă largă; de exemplu, în Cipru, în 2012 numărul gospodăriilor conectate la internet a crescut cu 11%, iar utilizarea serviciilor VoIP a crescut cu 16 puncte.

  • De ce suntem mahmuri dupa ce consumam mult alcool? Si de ce se imbata femeile mai repede ca barbatii?

    Pentru ca foarte multi oameni nu au informatii elementare despre  consumul de alcool, Ursus Breweries a lansat site-ul www.desprealcool.ro si campania “afla-ti echilibrul!”, prin care incurajeaza oamenii sa ia decizii informate despre alcool. Campania a fost sustinuta de-a lungul anilor si de Cabral, care intra in mod constant in dialog cu publicul prin intermediul www.desprealcool.ro. Pe site va publica interviuri cu un continut educational important, cu experti si personalitati publice.

    De ce se imbata femeile mai repede ca barbatii?

    Pe site consumatorii pot gasi raspunsuri la intrebari cum sunt cele legate de mahmureala, cu titlul de exemplu o explicatie este ca organismul se deshidrateaza: in loc sa reabsoarba apa in corp, rinichii o elimina excesiv.Conform rezultatelor aceluiasi studiu, mai mult de jumatate dintre cei care declara ca au cautat sa se informeze despre efectele consumului de alcool asupra organismului, au folosit internetul. Site-ul www.desprealcool.ro este astfel un instrument pentru a pune la dispozitia consumatorilor informatii utile.

    Ce se întâmplă când faci cumpărături la beţie

    Campania initiata de cel mai mare producator de bere de pe piata romaneasca transmite mesaje educationale dincolo de lumea virtuala a internetului, prin evenimente, seminarii si intalniri directe cu consumatorii.

    Leac pentru mahmureala

    “Descurajarea consumului iresponsabil de alcool este una dintre cele mai importante prioritati de dezvoltare durabila la nivel global ale SABMiller, dar si la nivel local pentru Ursus Breweries in Romania”, a declarat Diana Klusch, director corporate Affairs Ursus Breweries. Studiul realizat de Ursus Breweries arata ca romanii inca mai cred in miturile care spun ca pentru a scapa de mahmureala trebuie sa faci un dus rece (32%) sau sa bei o cafea tare (24%), cand in realitate, metoda corecta si eficienta este consumul de apa pentru rehidratarea organimsului. Numai 50% dintre cei chestionati au stiut ca o persoana care s-a intoxicat cu alcool nu trebuie lasata sa doarma pentru a-si reveni.

    Studiul a fost realizat in luna iunie 2010, aplicat pe un esantion de 2000 de repondenti, din mediul urban, cu varste cuprinse intre 18 si 45 de ani. Aproxiamtiv 70% barbati si 30% femei.

     

  • Noi norme UE pentru produsele cosmetice

     Începând de joi, produsele cosmetice din magazine, indiferent dacă sunt fabricate în UE sau importate din ţări terţe, trebuie să respecte în întregime Regulamentul privind produsele cosmetice, care asigură standarde de siguranţă mai stricte şi o informare mai bună a consumatorilor.

    Cu peste 4 000 de producători de cosmetice, dintre care mulţi aflaţi printre liderii mondiali în acest sector, industria cosmeticelor este un atu major al UE în contextul globalizării economiei. Acest sector creează, direct şi indirect, peste 1,5 milioane de locuri de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Falşi inspectori ANPC care au cerut bani de la firme pentru presupuse nereguli, duşi la audieri

     Percheziţiile au loc într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în luna mai, începerea urmăririi penale faţă de 25 de persoane pentru înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale.

    În urma percheziţiilor vor fi puse în executare 28 de mandate de aducere.

    “Activitatea infracţională a constat, în principal, în inducerea în eroare a agenţilor economici de către învinuiţi, care îşi atribuiau falsa calitate de angajaţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung a depăşit pentru prima oară Nokia pe piaţa finlandeză

     Astfel, cota de piaţă a Samsung în Finlanda a crescut la 36% în primul trimestru al acestui an, faţă de 33% pentru Nokia, potrivit datelor IDC, citate de Engadget.

    Locul al treilea a revenit companiei americane Apple, cu 14% din vânzări, în timp ce restul producătorilor s-au înghesuit pe 16% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IPHONE pierde teren în faţa Samsung şi Motorola

     Aparatul fabricat de Apple deţine încă poziţia de lider, în percepţia utilizatorilor, dar Samsung şi Motorola au redus diferenţa, conform American Customer Satisfaction Index, relatează Bloomberg.

    Ratingul acordat iPhone a scăzut cu 2,4% faţă de sondajul din 2012, la un scor de 81 de puncte, Samsung a urcat cu 7%, la 76 de puncte, iar Motorola cu 5,5%, la 77 de puncte.

    Vânzările de aparate iPhone au crescut cu 7% în trimestrul trecut, acesta fiind cel mai lent avans de la lansarea pe piaţă a acestora, în 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O loţiune cu alcool metilic ar fi cauzat moartea a 25 de persoane care au băut-o. Produsul va fi retras

     Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Cluj a declanşat o anchetă în Regiunea de Nord-Vest pentru găsirea şi retragerea de la comercializare a loţiunii pentru îngrijirea pielii Alcofarm.

    Şeful CRPC Cluj, Cristian Nicula, a declarat miercuri că produsul conţine alcool metilic şi a fost băut de mai multe persoane din Bihor, care ulterior au murit.

    “Am declanşat o anchetă în toată Regiunea de Nord-Vest, după ce am primit informaţii despre loţiunea Alcofarm pentru îngrijirea epidermei, cu efect antiseptic, care, potrivit buletinului de analiză, conţine alcool metilic, componentă nemenţionată pe eticheta produsului. Ancheta vizează depistarea şi retragerea de la comercializare a loţiunii, produsă de o firmă din Bistriţa, care, din câte am aflat, nu mai desfăşoară nicio activitate. Precizez că în judeţul Bihor, în cursul anului 2013, au fost semnalate 25 de cazuri de decese în urma consumului acestui produs, prin ingerare, eventual în combinaţie cu alte produse similare. Recipientul acestei loţiuni seamănă cu unul de spirt medicinal”, a spus Nicula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din ceea ce iese din mâinile lui scotea în vremurile bune 300.000 de euro

    Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.

    Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.

    Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.

    O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.

    A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.

    Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.

    Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.

    Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.

    Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.

  • Moartea unei părţi importante a evoluţiei

    Aşadar, era PC-urilor se încheie, spun practic mai mulţi specialişti citaţi de presa internaţională, în ciuda speranţelor producătorilor care se aşteptau la o revenire a industriei la un moment dat, mizând în special pe colţurile mai sărace ale lumii unde nivelul de informatizare şi acces la tehnologie este foarte scăzut. Anul trecut s-au vândut în toată lumea puţin peste 341 de milioane de computere, cifră estimată să coboare în 2013 la 315,2 milioane de unităţi, potrivit datelor Gartner care includ aici vânzările de PC-uri, dar şi de laptopuri, acestea din urmă fiind încă pe creştere. În schimb, ultraportabilele cu vânzări destul de modeste anul trecut sunt estimate să ajungă la 93,3 de milioane de unităţi în toată lumea în 2017, de zece ori mai mult prin comparaţie cu 2012, conform aceleiaşi companii de cercetare.

    MAI MULT DECÂT ATÂT, anul viitor diferenţa de vânzări dintre tablete şi computere va fi foarte mică, de câteva zeci de milioane, în condiţiile în care anul trecut distanţa era mai mare de 200 de milioane de bucăţi, iar estimările arată că este foarte probabil ca în 2015, consumatorii din toată lumea să cumpere mai multe tablete decât PC-uri şi laptopuri.

    Tendinţa era însă destul de previzibilă. Tot mai mulţi oameni înlocuiesc computerul de acasă cu tableta pe care o pot purta oriunde şi care le acoperă activităţile pentru care au nevoie de un calculator. Computerul rămâne în locuinţă, dar este înlocuit din ce în ce mai rar, spre deloc, pe măsură ce utilizatorii îl folosesc tot mai puţin în favoarea tabletelor şi telefoanelor mobile inteligente, după cum spune Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare al Gartner.

    La fel se întâmplă şi în companii. Peste tot în lume, computerele de birou folosite în instituţii şi companii sunt înlocuite mai rar decât în trecut, fie pentru că nu sunt necesare capacităţi tehnice mai avansate, fie pentru că executivii amână momentul unui upgrade la laptopuri, după cum comentează Joe Wilcox de la Betanews. În plus, există o altă tendinţă care trebuie luată în considerare, anume faptul că angajaţii din multe corporaţii au voie, şi chiar fac acest lucru, să vină cu propriile computere portabile la serviciu.

    Peste două treimi dintre companiile americane cu peste 2.000 de angajaţi permit deja acest lucru, iar ponderea este estimată să se apropie de 90% în acest an, potrivit studiilor din domeniu.
    PERSPECTIVELE SUMBRE PENTRU VIITORUL PC-URILOR AU LA BAZĂ INCLUSIV FAPTUL CĂ DECLINUL VÂNZĂRILOR ÎN ŢĂRILE EMERGENTE ESTE CHIAR MAI ACCENTUAT DECÂT AU PREZIS INIŢIAL ANALIŞTII. „În zonele emergente, consumatorii încep prin a achiziţiona telefoane mobile şi apoi tablete înainte de a investi într-un computer„, spunea recent Megha Saini, analist în cadrul companiei de cercetare de piaţă IDC. „Presiunile asupra pieţei de PC-uri cresc semnificativ. Computerele sunt înlocuite din ce în ce mai rar, ceea ce va pune o presiune în plus pe vânzări.„

    Dincolo de toate acestea, modul în care sunt folosite aceste dispozitive este poate chiar mai important pentru determinarea tendinţei pe care o urmează computerele. În anii ’80, PC-urile erau singurele care puteau oferi acces la informaţie unui public foarte larg. Acum, acelaşi acces îl au consumatorii de pe o varietate de echipamente, de la ultraportabile şi până la tablete sau chiar telefoane mobile. Mai mult, acestea din urmă se pot dovedi chiar mai ieftine decât un computer, iar diferenţa este că internetul este accesibil oriunde, iar la pachet vine şi un număr impresionant de aplicaţii.

    Din toată această ecuaţie, cei mai şifonaţi sunt producătorii de PC-uri care au de pierdut de pe urma acestei tendinţe şi care trebuie să se reorienteze pentru a rămâne în competiţie, dar mai ales producătorul de sisteme de operare Microsoft care a pierdut supremaţia în faţa sistemului Android al Google, prezent deja pe foarte multe dispozitive mobile, şi care pierde teren şi faţă de Apple la acest capitol. Totuşi, exact ei ar fi trebuit să intuiască această evoluţie şi să încerce să o corecteze pe parcurs. Unii spun chiar că ei ar fi de vină pentru ce se întâmplă. În trecut, când Microsoft lansa o nouă versiune a sistemului Windows, vânzările de computere creşteau brusc pentru că utilizatorii care voiau să folosească noul sistem aveau nevoie de o configuraţie mai performantă de PC.

    În timp, odată cu avansul tehnologic al computerelor, acest lucru a încetat să se mai întâm-ple. Mai mult, dacă în urmă cu două decenii computerul devenea depăşit chiar şi în doar câteva luni, iar perioada de achiziţie a unuia nou sau de îmbunătăţire a celui vechi era mai mică, acum un computer cumpărat chiar şi în 2005 îşi face foarte bine treaba sau are cel mult nevoie de una- două componente mai performante. De la sine înţeles că producătorii n-au vrut să se întâmple aşa, iar situaţia de acum ţine de conjunctură, dar acum se consideră victimele evoluţiei tehnologice. Evoluţie pe care tocmai ei au creat-o.