BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Elena Udrea – noul preşedinte al PMP, Cristian Diaconescu – candidatul partidului la prezidenţiale

    Udrea a obţinut 742 voturi, în timp ce contracandidatul ei, Daniel Funeriu, a întrunit 209 voturi.

    Pentru şefia PMP au candidat doar Elena Udrea şi Daniel Funeriu. Ceilalţi trei candidaţi înscrişi iniţial în competiţie – Adrian Rădulescu, Gelu Vişan şi Adrian Papahagi – au anunţat că se retrag din cursă. Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan au precizat că o susţin pe Elena Udrea, iar Adrian Papahagi că îl sprijină pe Daniel Funeriu.

    “Să ducem mai departe viziunea celui care a fost lângă Mişcarea Populară permanent, şi în această campanie, celui mai important lider politic din România ultimilor 25 de ani, actualul preşedinte Traian Băsescu”, a spus Udrea, precizând că “din acest moment trebuie să trecem la contrucţia unui partid solid şi puternic, capabil să devină principalul partid de opoziţie capabil să câştige alegerile în 2016 şi în acealaşi timp, de ce nu, capabil să dea la toamnă preşedintele României”.

    Elena Udrea l-a anunţat pe Cristian Diaconescu, fondator al Fundaţiei Mişcarea Populară şi membru al PMP, drept candidatul acestui partid la alegerile prezidenţiale. El a declarat că acceptă candidatura.

    Diaconescu s-a înscris în PMP la 20 mai, în săptămâna dinaintea alegerilor europarlamentare. El fusese eliberat la 30 aprilie din funcţia de consilier prezidenţial, pe care o ocupa din mai 2012, fiind şef al Cancelariei Prezidenţiale.

    Cristian Diaconescu a fost ales senator la alegerile parlamentare din 2004 şi 2008, din partea PSD, iar în 2008 a candidat din partea PSD pentru Primăria Capitalei. În 2010, Cristian Diaconescu a devenit membru al UNPR şi preşedinte de onoare al acestei formaţiuni politice. El a ocupat de asemenea funcţii de ministru de externe şi de ministru al justiţiei.

  • STUDIU: Doi din cinci angajatori găsesc cu greu candidaţii potriviţi pentru posturile libere

     “Ponderea angajatorilor care se confruntă cu dificultăţi a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de anul trecut, când angajatorii din România se aflau pe locul 7 global în privinţa percepţiei deficitului de talente, dar continuă să fie superioară atât mediei globale, cât şi celei din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (EMEA), cu 4 puncte procentuale”, se arată într-un comunicat al Manpower Group România privind studiul “Deficitul de talente”.

    În ultimii şapte ani, meseriaşii calificaţi (zidari, instalatori, sudori, zugravi, tâmplari, electricieni etc.) şi inginerii au alternat pe primele două locuri din top, fiind singurele poziţii care nu au lipsit niciodată de pe lista posturilor greu de ocupat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungureanu: Renunţ la candidatura la Preşedinţie doar dacă e condiţie pentru unitatea dreptei

     Întrebat dacă decizia sa de a candida la prezidenţiale rămâne valabilă, în acest moment, Mihai Răzvan Ungureanu a spus: “Evident că da, este un mandat de partid, dar toată atenţia mea se duce acum spre altceva, către unitatea dreptei”.

    El a mai spus că, până pe 25 mai s-a vorbit despre partide, iar din 26 mai se vorbeşte de persoane, şi nu despre el, ci despre tiparul candidatului pentru prezidenţiale, şi mai apoi despre cine va fi acest candidat.

    Mihai Răzvan Ungureanu a precizat că a avut discuţii şi cu Vasile Blaga şi cu Crin Antonescu şi a precizat că mijloacele cum se ajunge la această colaborare este o chestiune tehnică, ţinând să menţioneze că nu are un mandat de partid pentru a vorbi despre acest aspect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diaconu şi-a ridicat mandatul pentru PE: Nu candidez la Preşedinţie, eu îmi văd lungul nasului

    Diaconu a venit la BEC la ora 10.00 şi şi-a ridicat rapid mandatul, după care a ieşit din sediul BEC. El a fost aclamat de un grup de simpatizanţi, care strigau: “Mircea nu fură, nu minte, de aia îl vrem preşedinte”. Diaconu le-a făcut semn să înceteze şi le-a spus: “Hai, mă, terminaţi!”.

    Întrebat de jurnalişti dacă va candida la Preşedinţie, el a răspuns negativ, precizând că acesta este un lucru serios, care ar trebui tratat ca atare şi de partide. El a spus că, “miraculos aproape”, a fost votat cu aproape 7% pentru a deveni europarlamentar. “N-am câştigat decât povară şi responsabilitate”, a spus Diaconu.

    Legat de candidatura la Preşedinţie, Diaconu a mai spus: “Fiecare ar trebui să-şi vadă lungul nasului, eu mi-l văd”.

    El a menţionat că are, ca parlamentar, pârghii limitate pentru a răspunde încrederii acordate de cei care l-au votat.

    Diaconu a spus că va lansa, la ora 18.30, o carte la Bookfest, de care este foarte mândru şi pe care o consideră, spre deosebire de dobândirea mandatului de europarlamentar, una dintre adevăratele sale realizări. Actorul a plecat apoi de la sediul BEC.

    USD va desemna drept candidat la alegerile prezidenţiale o persoană cu notorietate, iar printre aceste persoane, conform ultimelor sondaje publice, poate fi şi Mircea Diaconu, a declarat, joi seară, liderul PSD, Victor Ponta, precizând acest scenariu ca variantă în care nu ar candida chiar el la Preşedinţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEC anunţă astăzi REZULTATELE FINALE de la europarlamentare şi înmânează certificate candidaţilor aleşi

     Potrivit unui comunicat transmis miercuri de BEC, joi, de la ora 10.30, va avea loc şedinţa ocazionată de semnarea procesului-verbal cu rezultatele centralizate privind alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

    La finalul şedinţei vor fi date publicităţii rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare.

    Totodată, de la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis va candida la preşedinţia PNL – surse

     Sursele citate au relatat că Iohannis a spus în Delegaţia Permanentă că doreşte să candideze la funcţia de preşedinte al partidului.

    În acest sens, el a cerut derogare de la criteriul de vechime în partid pentru a putea candida.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Peste 18 milioane de români, aşteptaţi duminică să aleagă reprezentanţii României în PE. CUM SE VOTEAZĂ

     Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.

    Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru ALEGERILE EUROPARLAMENTARE sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.

    Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro