BusinessMagazin

Tag: aur

  • Idei de afaceri: Găsiţi aurul din farfurie (GALERIE FOTO)

    Cel mai recent exemplu a fost prezentat nu demult de presa din Marea Britanie, care anunţa crearea celui mai scump hamburger din lume, savurabil de către amatori contra sumei de 1.100 de lire sterline. Pe lângă carnea scumpă folosită la preparearea lui, cum ar fi carne de vită japoneză, carne de cerb din Noua Zeelandă, homar şi caviar, hamburgerul este decorat cu foiţă de aur, o decoraţiune la care recurgeau şi aristocraţii europeni din Evul Mediu, scrie The Independent. Aceştia, se spune, nu puteau savura mâncarea sau băutura fără un pic de aur în ea, fie el sub formă de foiţă, fulgi sau pulbere care să le arate oaspeţilor cât de avuţi sunt.

    Există însă şi critici ai acestei tendinţe, care afirmă că utilizarea aurului ca ingredient nu este decât o metodă de a atrage atenţia asupra preparatelor unui restaurant sau bar, deoarece preţiosul metal nu contribuie cu nimic la gustul acestora, ba chiar le poate face neapetisante pentru potenţialii clienţi.

    Cu toate acestea, ofertele de preparate culinare şi băuturi aurite nu lipsesc, iar printre ele se numără pastele cu homar şi trufe servite pe farfurie suflată cu aur, la 2.000 de dolari porţia, ori pizza de 1.000 de dolari, cu caviar, somon şi homar poleită cu aur. Sau cocteilul de aproape 9.000 de lire sterline creat în onoarea cântăreţei şi actriţei Grace Jones şi la care s-au folosit ca ingrediente şampanie Cristal din 1990 şi armagnac din 1888, paharul fiind decorat cu foiţă de aur.

  • Istoria banilor românilor

    În secolul II înainte de Hristos cucerirea romană a făcut din denar moneda oficială, ulterior trecându-se la monedele bizantine, care au susţinut schimburile comerciale până în secolul XIV. După anul 1000 încep să apară şi monede locale – dinari, ducaţi şi taleri de argint şi şilingi de bronz în ţara Românească, groşi, dinari, taleri de argint şi şilingi de bronz în Moldova şi ducaţi de aur, taleri şi dinari de argint şi şalăi de aramă în Transilvania. În ţările române au circulat şi monede străine: dinar de argint, aspru de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur, taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, ducat austriac de aur.

    Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 milioane de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. În lege se preciza că unitatea monetară, leul, se compune din cinci grame argint, din care 835 din 1.000 argint fin şi 165 din 1.000 aliaj. Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani, fabricate din aramă, 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel.

    La data de 27 februarie 1880, Guvernul IC Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României, după modelul Băncii din Belgia – 1850. Prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie.

    La 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de BNR s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1000 de lei din 1881, bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei, bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei, între 1904-1906, 2 lei de argint şi 50 de bani de argint în 1910, 25 şi 50 de bani de hârtie în 1917, bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917). După primul război mondial, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de BNR s-a decis retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

    În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote între 1 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis noi monede de argint, de zinc şi fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, s-a hotărât reînfiinţarea Monetăriei Naţionale.

    În 1941 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2000 de lei de alamă, 25.000 de lei de argint, 10.000 de lei de alamă, 100.000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu. După preluarea puterii politice de către comunişti, guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind BNR şi CEC. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100.000, 1.000.000, 5.000.000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1.000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor în 1950.

    O altă bancnotă de 1.000 de lei este pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite bancnotele de la unu până la 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

  • O pepită de aur de 2,3 kilograme, scoasă la licitaţie pentru 400.000 de dolari

    Bucata de aur este expusă la San Francisco, de joi până duminică, în cadrul evenimentului San Francisco Fall Antiques Show (Expoziţia de antichităţi, ediţia de toamnă, n.r.), potrivit lui David McCarthy, numismat care lucrează pentru Kagin’s Inc.

    Compania californiană a numit bucata de aur “pepita Butte”, pentru că a fost descoperită în districtul Butte din California de Nord, de un bărbat care efectua prospecţiuni pentru a descoperi aur, pe un teren public, în luna iulie.

    Kagin’s Inc nu a dezvăluit identitatea celui în numele căruia vinde pepita şi nici locul exact unde a fost descoperită bucata de aur.

    “Există unele (pepite, n.r) mai mari expuse în muzee şi în mod sigur au fost unele şi mai mari găsite în perioada ‘Goanei după Aur’, dar în prezent se crede că aceasta este cea mai mare pepită de aur deţinută de o persoană particulară, din California”, a declarat Donald Kagin, preşedinte al companiei care vinde pepita.

    David McCarthy, care a evaluat bucata de aur descoperită în urmă cu câteva luni, a spus că cel care a descoperit-o a fotografiat fiecare pas din procesul de dezgropare a bucăţii de metal preţios şi l-a dus pe McCarthy la faţa locului, dar nu înainte de a-l lega la ochi.

    “Am văzut fotografiile care prezintă pepita, dezgropată treptat şi era evident că fusese în pământ de foarte mult timp”, a spus McCarthy.

    Compania Kagin’s a pus în vânzare, anterior, o serie de monede dintr-o comoară din perioada “Goanei după Aur”, care fusese descoperită în 2013 de un cuplu ce îşi plimba câinele şi care a fost evaluată la peste 10 milioane de dolari. Multe dintre monede au fost puse în vânzare prin intermediul site-ului de comerţ online Amazon.com.

    Potrivit lui Adrian Ash, şef al departamentului de cercetare al Bullion Vault, o companie din domeniul metalelor preţioase, conţinutul de aur al pepitei este în mare măsură irelevant, iar valoarea pepitei este dată mai degrabă de mărimea neobişnuită.

    “Spre deosebire de un diamant mare, preţul acestei pepite ar scădea dacă ar fi prelucrată şi transformată într-o operă de artă”, a spus Ash.

    McCarthy a declarat că, dacă un cumpărător va fi de acord să plătească 400.000 de dolari pe pepită, până duminică, va încerca să îl convingă să permită menţinerea bucăţii de aur în expoziţie până la finalul evenimentului.

  • Cum arată cel mai scump iPhone din lume

    Un iPhone 6 care costă 48.5 milioane de dolari.

    Cândva considerat un telefon accesibil numai unei anumite clase sociale, iPhone-ul a devenit ceva oarecum comun. Serios, gândeşte-te numai câţi dintre prietenii tăi posedă unul. Aşadar, dacă vrei să ieşi în evidenţă, e clar că nu mai e suficient să ai ultimul model de iPhone. Şi atunci, ce e de făcut?

    Cei de la Apple nici măcar nu apucaseră să lanseze ultimul model atunci când Falcon, o companie din Statele Unite, şi-a anunţat colecţia de iPhone-uri de lux. Acestea vor fi fabricate din platină sau aur şi vor avea încrustate pe spate pietre preţioase.

    Colecţia va fi împărţită în două categorii. Prima, Bespoke, va fi ceva mai “accesibilă”: cel mai ieftin telefon va fi fabricat din platină, aur galben sau roz, va avea un diamant negru încrustat în partea din spate şi va costa 1.65 milioane de dolari. Poftim? Cât? Aşteaptă, încă nu ai auzit nimic.

    Ceea ce este cu adevărat incredibil este colecţia SuperNova, unde preţurile variază între 32.5 şi 48.5 milioane de dolari. Cele mai scumpe modele vor fi fabricate tot din platină, aur roz sau galben, însă diamantul va fi cel care face diferenţa: acestea vor avea pe spate un diamant roz. 

    Dacă eşti curios cum arată cel mai scump iPhone din lume, intră în galeria foto.

  • Preţul aurului scade la cel mai redus nivel din ultimele două luni, în timp ce dolarul câştigă teren

    Preţul aurului care va fi livrat în decembrie a scăzut cu peste 1,1% la 1.268,50 de dolari. Pe piaţa din Londra, preţul pentru livrare imediată a coborât la 1271,88 de dolari.

    Cotaţiile dolarului în raport cu 10 monede principale au urcat la maximul ultimelor şapte luni, investitorii anticipând semnale pozitive despre industria prelucătoare în august. Economiştii estimează că indicele pentru industria prelucrătoare s-a menţinut luna trecută aproape de cel mai înalt nivel din Aprilie 2011.

    “Preţul aurului a scăzut odată cu întărirea dolarului, iar rapoartele care vor fi publicate pe parcusul zilei de marţi sunt aşteptate să arate că economia SUA continuă să prospere, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe aur”, a declarat David Govett, şeful diviziei metale preţioase la Marex Spectron Group din Londra.

    Preţul argintului cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,2% la 19,25 de dolari pe uncie, în timp ce cotaţiile paladiumului au atins 884 de dolari pe uncie, în coborâre cu 2,8% de la 913 dolari pe uncie luni, cel mai mare preţ din ultimii 13 ani.

  • Ţara în care eşti plătit în aur ca să slăbeşti

    Mai mult, familiile cu copii, primesc dublu.

    Emiratele Arabe au plătit anul trecut peste 750 de mii de dolari adulţilor care au participat la campanie şi au reusit să slăbească.

    Motivele care au dus la creşterea obezităţii în rândul copiilor sunt aceleaşi pe tot globul: fast-food-ul şi lipsa de mişcare.

    Citeşte pe Dietetik unde se desfăşoară acestă campanie inovatoare de slăbit.

     

  • Aveţi nevoie de caviar, aur sau umbrele? Încercaţi la un automat (GALERIE FOTO)

    Pe aeroportul din Vancouver, Canada, există un automat care vinde umbrele celor ce au uitat să-şi ia una la ei, ţinând cont că oraşul se numără printre cele mai bogate în precipitaţii din ţară, scrie CNN. La Melbourne, în Australia, există automat de căşti pentru biciclişti.

    În Statele Unite, la Los Angeles, există trei automate de unde se pot procura diverse tipuri de caviar, cu preţuri de până la aproape o mie de dolari, iar în Dubai există unul care vinde aur sub diverse forme şi gramaje şi îşi actualizează preţurile prin Internet la fiecare minut.

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR aniversează înfiinţarea Universităţii Bucureşti cu o nouă emisiune de monede

    Caracteristicile tehnice ale monedelor din set sunt următoarele:
    Moneda din aur: valoare nominală: 100 lei; titlu: 900‰; formă: rotundă; diametru: 21 mm; greutate: 6,452 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din argint: valoare nominală: 10 lei; metal: aur; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din tombac cuprat: valoare nominală: 1 leu; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 23,5 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei din aur redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “100 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din argint redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “10 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “1 Leu”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă o imagine conţinând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti; inscripţiile “1864” – anul înfiinţării şi “BUCURESTI”.

    Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

    Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul pentru această emisiune este de 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat), respectiv 250 buc. monede din argint.

    Preţurile de vânzare sunt: 1.870,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare; 310,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
     

  • Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

    Parc de la Tete d’Or, Lyon, Franţa

    Această grădină are o suprafaţă de peste 1 milion de metri pătraţi este cunoscută mai ales pentru colecţia de trandafiri care va găzdui convenţia internaţională din 2015. Principala atracţie este sectorul cu 16 mii de bulbi de trandafir din 450 de specii. Numele grădinei, “Capul de aur” vine de la o legendă străveche despre o comoară ascunsă sub miile de flori.

    Grădina botanică regală, Londra, Marea Britanie

    Pe malul Tamisei, în partea de sud-vest a Londrei, grădina botanică regală a fost listată ca parte a patrimoniului mondial în anul 2003. Astfel i-au fost recunoscute meritele în domeniul botanicii încă de la momentul înfiinţării, în 1759. Salonul central este cea mai mare structură de sticlă construită în stil victorian.

    Grădina Monet, Giverny, Franţa

    Unul dintre cei mai importanţi artişti din istorie, Claude Monet este cel care a pornit  mişcarea impresionistă. Pictorul a cumpărat o casă şi teren în satul Giverny în 1980 şi a creat una dintre cele mai frumoase locuri din Franţa. Grădina, inspirată de cultura japoneză, este cunoscută pentru iazurile şi podurile sale.

    Kenrokuen, Kanazawa, Japonia

    Kenrokuen este considerată una dintre cele mai frumoase trei grădini din Japonia. A fost, în primă fază, teritoriul castelului Kanazawa pentru ca apoi, în perioada 1620-1840 diverşi proprietari să adauge cascade, alei şi poduri. Grădina a fost deschisă publicului larg în 1870.

    Grădina botanică Christchurch, Christchurch, Noua Zeelandă

    Deschisă în 1863 prin plantarea unui stejar englez, grădina se bucură astăzi de mulţi arbori cu o vechime de peste 120 de ani. Grădina botanică a supravieţuit cutremurului din 2011 şi a aniversat în 2013 cei 150 de ani de existenţă. Autorităţile locale lucrează acum la dezvoltarea unui nou segment, şi anume reconstruirea unei păduri de tip jurasic.

    Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO