A ales pentru proiectul său Câmpina, oraş care numără doar 38.000 de persoane, iar spitalul său este cel mai mare din domeniul privat în tot judeţul Prahova. Mizează pe beneficiile apei sărate, pe turismul medical şi pe faptul că va convinge doctori români din străinătate să vină să lucreze la Câmpina.
“Am muncit toată viaţa deoarece aşa e firea mea; am înţeles, de tânăr, că atunci când nu ai pile şi nu eşti copil de bani gata, ai doar o singură şansă: munca”, sumarizează antreprenorul Ioan Simion filosofia după care s-a ghidat. Şi-a început activitatea ca inginer stagiar şi a evoluat pas cu pas până la căderea regimului comunist; la doi ani după Revoluţie, fără cunoştinţe despre economia capitalistă, s-a hotărât să se aventureze în domeniul necunoscut al antreprenoriatului.
„În 1991 noi nu ştiam nici ce e o siglă, iar când au scos codurile CAEN, le-am luat pe toate, neştiind care va fi exact obiectul de activitate. Ştiam doar că vreau să lucrez pentru mine”, rememorează omul de afaceri. Confind, firma care produs banii pe care Simion i-a pompat în spital, a pornit la drum, în urmă cu 27 de ani, ca service auto pentru reparaţii de Dacii. A trecut apoi la construcţia de şuruburi şi elemente adiacente, iar de-a lungul timpului a ajuns la producerea de echipamente dedicate industriei de petrol, un domeniu fără prea multe necunoscute pentru fondator; lucrase tocmai în această zonă în perioada comunismului. Firma a crescut permanent, ajungând în 2008 la o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de euro; un an mai târziu însă, criza economică a dus afacerile Confind cu 60% mai jos faţă de 2008. Pe de altă parte, spune Simion, 2015 a fost mult mai greu decât criza economică pentru industria petrolului, din pricina prăbuşirii preţului ţiţeiului. Spune că doar mulţumită contractelor avute deja în lucru afacerile i-au mers bine, de ajutor fiind şi creşterea ulterioară a preţurilor în industrie.
Instabilitatea economică cu care s-a confruntat în mai multe rânduri l-a determinat să se întrebe: „Ce s-ar întâmpla cu noi, întreprinderile româneşti, dacă multinaţionalele se întind şi ocupă suprafeţe ca la război?”. Şi-a dat singur răspunsul: „Dacă ar vrea, ne-ar putea sufoca, ne-ar transforma în victime colaterale”. S-a gândit că, în cele din urmă, două domenii sunt vitale pentru oameni: hrana, aflată în strânsă legătură cu agricultura, şi sănătatea; în opinia sa, afacerile în aceste domenii „nu vor muri niciodată”. „Chiar dacă noi, românii, nu avem bani suficienţi pentru a plăti serviciile medicale la nivelul altora, chiar dacă sistemul de sănătate din România este prost organizat, de doctori, de sănătate are nevoie toată lumea”, explică antreprenorul. A luat în calcul şi că în toată zona Prahovei, de la Predeal la Ploieşti, nu existau servicii medicale private în spitale aproape deloc. Aşa că a hotărât să facă din temelii Centrul Medical SanConfind, un cuvânt compus din latinescul „sănătate”, alăturat la numele „investitorului” – Confind, după cum îi place antreprenorului să precizeze.
Cabinetul stomatologic a fost primul pas în dezvoltarea acestui centru medical, pus în funcţiune pe etape. „Nu puteam să îmi permit să lucrez cinci ani pentru a termina complet spitalul, cu toate activităţile, cu toate dotările, şi abia apoi să îl pun la treabă”, povesteşe Simion. Aşadar, după cabinetul stomatologic, a deschis baza de tratament cu apă sărată, iar locul a fost ales cu un motiv special: în apropiere există izvoare cu apă sărată, foarte vechi, a căror apă a fost folosită încă din 1907 pentru efectele terapeutice. Conform cercetărilor realizate de Simion, până în al doilea război mondial în zonă era o staţiune balneară, dar după război aceasta a intrat în paragină.
A concesionat un kilometru pătrat de subsol, a cărui apă o exploatează de aproape doi ani în scop terapeutic, prin intermediul SanConfind. „Apa sărată pe care o avem noi este foarte interesantă, pentru că este apă de izvor, nu am forat ca să o scoatem la un anumit nivel. Zona aceasta, de la Slănic la Moreni, ascunde în pământ acele cute diapire despre care am învăţat noi la geologie; sunt munţi de sare compactă, acoperiţi de pământ, de unde apa răzbate cu presiune proprie, prin fisurile acestora”, explică, încântat, fondatorul. Apa este extrem de sărată, cu o concentraţie de 321 de grame de sare la litru, aproape de etalonul mondial al Mării Moarte, de 400 de grame la litru. În general, apa de mare are de circa opt ori mai puţină sare, cam 40 de grame la litru.
„În condiţiile acestea, ştiind caracteristicile şi beneficiile apei, am considerat esenţial să o folosim, să ne bucurăm de efectele ei”, mai spune antreprenorul. În medie, cu excepţia celor cărora le este interzis din motive medicale să folosească apa sărată, aproape toţi pacienţii o folosesc pentru diverse tratamente. În perioadele de vârf, SanConfind a avut circa 200 de pacienţi la tratament zilnic, dintre care 100‑150 au folosit sub o formă sau alta apa sărată, spune antreprenorul. Având în vedere că tratamentul sau cura celor care folosesc regulat apa sărată este de 10 zile, în total, în cei doi ani de când este dată în funcţiune, calculele arată că baza de tratament a fost folosită de aproximativ 10.000 de oameni. Există bazine în care intră de la 10 la 20 de oameni, căzi cu apă sărată, simplă sau cu tratament adiacent de nămol, toate încălzite după recomandările medicale. „Spun ortopezii că nu există nici în Bucureşti un loc mai bun decât al nostru unde cei cu probleme ortopedice pot face o recuperare mai bună. De ce? Cu cât densitatea apei este mai mare, cu atât efortul pe care omul îl face un pacient după operaţie este mai mic”, mai spune Simion. Pe de altă parte, cea mai veche divizie a spitalului are, pe lângă istoria bogată, efecte benefice de care lumea a început să audă şi care o transformă într-o atracţie, susţine el.
