Tag: analiza

  • Care este mai bună: pensia privată sau pensia de stat?

    Pandele a ajuns la concluzia că mai bună ar fi pensia privată nu numai că ar fi de aşteptat ca ea să aducă mai mulţi bani la bătrâneţe, dar are şi avantaje impor­tante încorporate.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Care este mai bună: pensia privată sau pensia de stat?

    Pandele a ajuns la concluzia că mai bună ar fi pensia privată nu numai că ar fi de aşteptat ca ea să aducă mai mulţi bani la bătrâneţe, dar are şi avantaje impor­tante încorporate.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Analiză: în ce stadiu se află industria dezvoltării de jocuri video din România şi care sunt perspectivele

    Jocurile elementare, la care aveau acces doar cei cu computere foarte scumpe, ţin de un trecut (care pare foarte) îndepărtat. Industria a prins contur în anii 1970; astăzi, milioane de copii şi adulţi se aventurează în lumi virtuale, rezolvă puzzle-uri, salvezează prinţese şi înving răufăcători pe PC-uri, smartphone-uri sau console.

    Industria dezvoltării de jocuri video va ajunge la o valoare estimată de peste 97 miliarde de euro anul acesta la nivel mondial, ceea ce înseamnă un avans de 7,8% faţă de 2016. Firma de cercetare de piaţă specializată pe gamining Newzoo anticipează că piaţa va creşte cu o rată de 6,2% până în 2020, atingând o valoare de 114,6 miliarde de euro. Asia-Pacific este cea mai mare regiune, China fiind cea mai mare piaţă a dezvoltărilor de jocuri video, cu o valoare estimată de 24,5 miliarde de euro în 2017.

    Segmentul cel mai profitabil este cel dedicat mobilelor: dezvoltatorii de jocuri pentru smartphone-uri şi tablete vor genera venituri de 41,1 miliarde de euro, adică 42% din totalul pieţei. Jocurile video destinate consolelor vor genera anul acesta venituri de 29,8 miliarde de euro (31% din piaţă), iar PC-ul 26,2 miliarde de euro (27%).

    Abilităţile tehnice ale românilor au atras de-a lungul anilor foarte multe companii IT internaţionale, inclusiv pe segmentul de dezvoltare a jocurilor video. Printre primele şi cele mai importante sunt subsidiarele Ubisoft şi Electronic Arts. Compania franceză Ubisoft este una dintre cele mai vechi pe plan local, venind în România la puţin timp după Revoluţie, în 1992; Electronics Arts a înfiinţat o subsidiară pe plan local în 2005 cu divizia de jocuri pentru telefoane EA Mobile.

    Peisajul dezvoltatorilor de jocuri pe vremea aceea era populat de subsidiare ale companiilor internaţionale; acum numărul actorilor este mai mare şi reuneşte deopotrivă companii mari precum şi studiouri mici, cu trei-patru angajaţi, care produc jocuri video pentru piaţa locală, dar în special pentru alte pieţe; veniturile generate sunt de ordinul milioanelor de euro. ”Industria jocurilor video este una dintre cele mai dinamice şi este în continuă creştere. Avansul pieţei de jocuri mobile şi faptul că dispozitivele sunt tot mai accesibile au dus la o democratizare a jocurilor video. Tot mai mulţi oameni au acces la ele şi au descoperit o pasiune pentru jocurile casual – de la copii până la seniori“, spune Sebastien Delen, managing director la Ubisoft Bucureşti.

    Cei mai mare cinci dezvoltatori de jocuri video de pe piaţa locală – Ubisoft, Electronic Arts Games, Gameloft, Amber Studio şi King – au avut afaceri cumulate de 459,1 mil. lei (100,3 mil. euro) în 2016, mai mult cu 6,7% faţă de 2015, conform calculelor realizate pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerul Finanţelor. Per total, în 2016, veniturile studiourilor din România au ajuns la 112 milioane de dolari, spune Sebastien Delen, care citează raportul Newzoo, adăugând că ”industria jocurilor video este în continuă creştere“.

    Şi profitabilitatea celor cinci studiouri a avansat în 2016, profitul net cumulat ajungând la 28,5 milioane de lei (6,2 mil. euro), un plus de 46%, ritm de două ori mai alert faţă de cel înregistrat în 2015 comparativ cu 2014. ”Trecem printr-o metamorfoză. Până de curând, eram priviţi ca India Europei, pentru că ofeream servicii pe bani puţini, dar în ultimii ani am reuşit să schimbăm această percepţie, crescând nivelul serviciilor şi al costurilor. Intrăm într-o zonă de normalitate“, spune Dragoş Hâncu, fondator al Amber Studio, cel mai mare studio independent de jocuri din România. Tot el adaugă: ”Tendinţa naturală este ca afacerile studiourilor să crească. Facem parte dintr-o piaţă globală în expansiune. Creşterea poate fi spectaculoasă dacă acest trend este susţinut de legislaţie şi educaţie“. Veniturile sunt generate de proiecte de dezvoltare pentru piaţa externă, în general; doar o mică parte din vânzările acestora provin din livrările de pe piaţa din România.

    Compania franceză Ubisoft a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri pe plan local – 168,4 milioane de lei (36,8 mil. euro), cu un avans de 14,8% faţă de 2015; profitul net a crescut cu 68,9%, ajungând la 9,8 milioane de lei (2,1 mil. euro). Următorul în topul firmelor de profil este Electronic Arts, cu afaceri de 145,4 mil. lei (31,7 mil. euro) în 2016, mai mari cu 9,1% faţă de 2015; profitul de anul trecut s-a plasat la 9,9 milioane de lei (2,2 mil euro). Locul trei este ocupat de Gameloft, cu afaceri de 105 milioane de lei (22,9 mil. euro) şi profit de 4,2 milioane de lei (0,9 mil. euro). ”Este foarte important însă de menţionat că în România sunt studiouri de dezvoltare şi nu de business, iar vânzările de jocuri se fac prin distribuitori autorizaţi, şi nu direct prin dezvoltatori“, spune Delen.

     

    Amber Studio, cel mai mare studio de jocuri independent din România, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 29,4 milioane de lei (6,4 mil. euro), mai mult cu 52,5% faţă de 2015; în acelaşi interval, profitul a scăzut cu 11%, la 3,8 milioane de lei (0,8 mil. euro).

    ”Dacă până acum motorul de creştere au fost multinaţionalele, ne aşteptăm ca anul acesta şi în viitor creşterea să vină mai degrabă din partea firmelor româneşti“, spune Cătălin Butnariu, general manager la Carbon, incubator de jocuri video, şi preşedintele RGDA (Romanian Game Developers Association). El estimează că sunt cam 60-70 de firme mici în acest domeniu pe plan local şi se aşteaptă ca ”numărul de studiouri dezvoltatoare de jocuri din România să crească semnificativ în anii următori“. Un exemplu de firmă mică care se bucură de succes este studioul Killhouse Games, format din trei persoane şi despre care Business Magazin a scris în urmă cu un an; ei au produs un joc numit Door Kickers şi l-au vândut direct pe platforma online de jocuri video Steam. Afacerea celor trei a generat un profit net de 2,4 milioane de lei în 2015 şi 1,4 milioane de lei în 2016, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, la o cifră de afaceri de 3,2 milioane de lei în 2015, respectiv 2 milioane de lei anul trecut.

    Un alt exemplu edificator este studioul de dezvoltare de jocuri video numit Those Awesome Guys, cu o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei şi cu un profit de 2,8 milioane de lei în 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Those Awesome Guys a fost înfiinţat de Nicolae Berbece în 2012, iar în momentul de faţă echipa este formată din alţi şase oameni, dintre care patru sunt străini, conform informaţiilor disponibile pe site-ului dezvoltatorului. Jocul produs de ei se numeşte Move or Die şi a fost lansat pe 21 ianuarie 2016 pe Steam. Până în prezent, jocul a obţinut peste 4.200 de recenzii pozitive şi 600 negative şi a primit diferite premii, precum ”Cel mai bun multiplayer“ la Indie Prize Europe 2015. Aşadar, un sigur joc a generat profit de milioane de lei pentru echipa din Bucureşti.

    Studioul de jocuri din Bucureşti al companiei suedeze King, care de anul trecut este parte a gigantului american Activision Blizzard, a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 10,9 mil. lei (2,4 mil. euro), în scădere cu 68% faţă de anul anterior. Profitul net al companiei din Bucureşti s-a situat în 2016 la 0,82 mil. lei, în scădere cu 59% faţă de anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi s-a redus aproape la jumătate, de la 92 în 2015, la 48 anul trecut. Scăderea se datorează faptului că studioul local s-a reprofilat într-unul exclusiv de QA (testare), iar astfel au dispărut departamentele de producţie, creaţie şi business analysis. în cadrul companiilor producătoare de jocuri lucrează în jur de 7.000 de persoane, adică 4,2% din totalul angajaţilor în IT din România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

    URMĂTORUL NIVEL. 

    Andrei Lopată şi-a început cariera la Ubisoft ca technical director încă de când era student, iar după ce a absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti s-a alăturat celor de la Gameloft, unde a fost manager al studioului din Bucureşti. A făcut un pas important în carieră în 2007, când a fost numit manager general al Vivendi Games; din 2012 a început dezvoltarea la Atypical Games.

  • Mai mult decât cifre

    Chiar dacă se vede lucrând în consultanţă şi în continuare, Bogdan Ion visează la un master în istorie şi vrea, la un moment dat, să deschidă o librărie unde să-şi invite clienţii la un pahar de vin.

    Bogdan Ion a venit la EY România în 2006, pentru ca şase ani mai târziu să preia funcţia de country manager. „Nu m-am aşteptat ca asta să se întâmple, la acel moment a fost o surpriză pentru mine”, îşi aminteşte el. „În momentul în care am preluat funcţia, în 2012, a trebuit într-un interval de aproximativ un an – unul dintre cei mai intenşi din cariera mea profesională – să determin ce ar trebui să facem, care sunt investiţiile, cum ar trebui să ne diferenţiem şi să creştem accelerat într-o piaţă aflată în contracţie. Când piaţa creşte, ea te mai şi duce, dar având în vedere situaţia de atunci lucrurile au fost mai complicate. Acesta a fost contextul, iar cea mai importantă decizie pe care am luat-o cred că a fost cea legată de echipa de management, să mă gândesc care ar trebui să fie profilul şi care sunt acei oameni.” 

    Cine este Bogdan Ion? „O persoană de 46 de ani, cu doi copii, căsătorit, pasionat de sport, pasionat de antreprenoriat şi de a sta de vorbă cu oameni care sunt pasionaţi de ceea ce fac”, se descrie country managerul EY România, care se află în fruntea companiei din Big 4 încă din anul 2012. „La facultate am fost prima generaţie de după revoluţie, am început cursurile în 1989”, povesteşte el, spunând că a fost o perioadă extrem de interesantă. „Am terminat Cibernetica în 1995 şi am obţinut o bursă în Franţa, unde am făcut un master în microeconomie aplicată, care este pe scurt matematică aplicată în economie. La momentul acela era o tentaţie extrem de mare de a continua să faci ceva în străinătate. Aş fi putut face un doctorat, dar am decis să mă întorc în ţară – şi a fost probabil una dintre cele mai bune decizii, dacă mă uit retrospectiv la cariera mea. Nu am vrut să merg spre doctorat, am încercat să fac ceva ce la acea vreme părea mai pragmatic.” 

    Prin urmare, a urmat un curs de masterat la Université d’Orléans. „Experienţa din Franţa a fost una extraordinară, atât pe plan profesional cât şi pe cel personal, pentru că am studiat într-un anumit sistem, economie planificată, iar acolo m-am dus şi am făcut un master, deci a fost nevoie de o ajustare semnificativă. A trebuit să învăţ extrem de mult, să îmi dau seama de diferenţele între sisteme. A fost un efort să mă integrez în comunitate, chiar dacă nu mi-a luat mult; deci a fost şi o experienţă de viaţă, mi-am făcut prieteni pe care îi am şi în momentul de faţă. Iar surpriza plăcută a fost că abilităţile de matematică m-au ajutat să fiu bine plasat între colegii mei. Începând cu 1996, după ce am făcut acest master, practic m-am recalificat, am învăţat o altă profesie decât cea pe care o ştiam, intrând în consultanţă. Mi-au folosit matematica şi programarea pentru structură, dar la momentul respectiv nu erau prea multe variante, având în vedere că pentru mine opţiunea era zona privată. Mă interesa dinamica şi să pot învăţa cât mai mult.”

    S-a întors în 1996 în România şi a început să lucreze într-o bancă, dar nu a stat foarte mult în această poziţie şi a mers spre zona de consultanţă, unde a petrecut patru ani într-o multinaţională. A concluzionat că îi place, dar că ar vrea un mediu mai antreprenorial; aşa că a plecat şi s-a dus într-o firmă de consultanţă internaţională, dar de dimensiuni medii, unde a stat alţi opt ani. „Acolo, alături de alţi parteneri, am dus firma de la zero până pe locul şase sau şapte pe piaţa locală. A fost o experienţă extraordinară.”

    Cea mai dificilă decizie este legată de dimensiunea schimbării, explică Bogdan Ion, referindu-se la momentul în care a devenit country manager al EY. „Atunci când vrei să faci lucruri altfel sau să investeşti, te întrebi dacă ar fi o idee acceptată de către piaţă, dacă ai infrastructură, dacă ai oamenii necesari. Şi atunci e o schimbare destul de mare. În primul an nu ştiu dacă am avut un weekend liber, mă tot gândeam care ar fi schimbările în echipă şi care ar fi investiţiile. Ca să dau un exemplu, noi mergem către clienţii noştri cu un focus extrem de mare pe sectoare, şi aici a fost o decizie extrem de importantă, respectiv care ar fi acel sector din România în care ar trebui să investim mult mai mult decât am făcut-o până la acel moment. Retrospectiv, cred că am concluzionat bine dintr-o perspectivă a succesiunii. Am ales sectorul energiei şi al resurselor, unde avem poziţia de lider.”

  • Donald Trump analizează posibilitatea impunerii unor sancţiuni comerciale Chinei

    Trei oficiali din cadrul Administraţiei de la Washington au declarat că Donald Trump analizează o serie de opţiuni, printre care taxe vamale la importurile de oţel, o idee preluată deja de secretarul Comerţului, Wilbur Ross, în cadrul planului privind industria oţelului inclus în proiectul strategiei de securitate naţională.

    Nicio decizie nu este aşteptată săptămâna aceasta şi nu este clar dacă liderul de la Casa Albă va trece vreodată la impunerea de sancţiuni comerciale Chinei. În aprilie, Donald Trump a revenit asupra ameninţării cu retragerea din Acordul de liber-schimb nord-american (NAFTA) după ce a discutat prin telefon cu liderii Canadei şi Mexicului.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • 8 documentare disponibile pe Netflix care te vor face să fii mai inteligent. Numărul 7 a iscat isterie pe internet

    Mai jos veţi regăsi câteva documentare interesante disponibile pe Netflix în România

    1. “13th”

    Regizoarea Ava DuVernay analizează istoria sistemului de încarcerare din SUA şi ne arată legătura cu istoria inegalităţii rasiale.

    2. “Amanda Knox”

    Procesul studentei americane Amanda Knox, acuzată de crimă, care a captivat lumea la începutul anilor 2000.

    3. “Cocaine Cowboys”

    Valuri de cocaină au inundat Miami-ul în anii 1980, iar lumea nu a mai fost la fel de atunci. Documentarul ne prezintă oamenii responsabili de asta.

    4. “Indie Game: The Movie”

    Documentarul ne prezintă creatorii din spatele jocurilor indie şi provocările pe care trebuie aceştia să le depăşească pentru ca jocurile lor să aibă succes.

    5.”Into the Inferno”

    Regizorul Werner Herzog călătoreşte în toate colţurile lumii (inclusiv Coreea de Nord) pentru a examina frumuseţea şi periculul vulcanilor activi

    6.”Last Days in Vietnam”

    Documentarul este realizat de Rory Kennedy, nominalizat la Oscar, şi examinează ultimele săptămâni ale războiului din Vietnam şi exodul din Saigon, nu numai al soldaţilor americani, dar şi al vietnamiezilor de sud, cei care au ajutat SUA în război.

    7. “Making a Murderer”

    Povestea lui Steven Avery care a fascinat internetul. Documentarul a fost filmat de-a lungul a 10 ani şi cu siguranţă îţi va stârni interesul.

    8. “What Happened Miss Simone?”

    Regizorul nominalizat la Oscar Liz Garbus analizează cariera impresionantă a Ninei Simone, cea care a trecut de la o carieră muzicală fascinantă la activistă.

  • 8 documentare disponibile pe Netflix care te vor face să fii mai inteligent. Numărul 7 a iscat isterie pe internet

    Mai jos veţi regăsi câteva documentare interesante disponibile pe Netflix în România

    1. “13th”

    Regizoarea Ava DuVernay analizează istoria sistemului de încarcerare din SUA şi ne arată legătura cu istoria inegalităţii rasiale.

    2. “Amanda Knox”

    Procesul studentei americane Amanda Knox, acuzată de crimă, care a captivat lumea la începutul anilor 2000.

    3. “Cocaine Cowboys”

    Valuri de cocaină au inundat Miami-ul în anii 1980, iar lumea nu a mai fost la fel de atunci. Documentarul ne prezintă oamenii responsabili de asta.

    4. “Indie Game: The Movie”

    Documentarul ne prezintă creatorii din spatele jocurilor indie şi provocările pe care trebuie aceştia să le depăşească pentru ca jocurile lor să aibă succes.

    5.”Into the Inferno”

    Regizorul Werner Herzog călătoreşte în toate colţurile lumii (inclusiv Coreea de Nord) pentru a examina frumuseţea şi periculul vulcanilor activi

    6.”Last Days in Vietnam”

    Documentarul este realizat de Rory Kennedy, nominalizat la Oscar, şi examinează ultimele săptămâni ale războiului din Vietnam şi exodul din Saigon, nu numai al soldaţilor americani, dar şi al vietnamiezilor de sud, cei care au ajutat SUA în război.

    7. “Making a Murderer”

    Povestea lui Steven Avery care a fascinat internetul. Documentarul a fost filmat de-a lungul a 10 ani şi cu siguranţă îţi va stârni interesul.

    8. “What Happened Miss Simone?”

    Regizorul nominalizat la Oscar Liz Garbus analizează cariera impresionantă a Ninei Simone, cea care a trecut de la o carieră muzicală fascinantă la activistă.

  • Erste: România ar putea adopta euro în umătorii 10 ani dacă îşi menţine acelaşi ritm de creştere

    “Adoptarea monedei euro a fost o ţintă în mişcare pentru România în ultimii zece ani, care nu a fost abordată prea în serios. În lipsa unei agende clare, oficialii s-au mulţumit cu faptul că România trebuie să ajungă la nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor şi că trebuie făcute mai multe eforturi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea productivităţii pentru a creşte sustenabil potenţialul economic al ţării (reformele structurale, creşterea absorbţiei fondurilor UE, dezvoltarea infrastructurii etc). PIB-ul României pe cap de locuitor a ajuns la 55,8% din cel al zonei euro în 2016, de la 48,2% în urmă cu cinci ani”, se arată în documentul Erste Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La ce ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).