Agricultura va contribui semnificativ la creşterea economică din acest an, vremea bună şi preţurile-record pentru produsele agroalimentare contribuind decisiv la un an agricol extrem de bun. “Agricultura ar putea face diferenţa în acest an însă depinde şi de ce se va întâmpla în ultimele luni ale anului. S-ar putea ca agricultura să facă diferenţa între plus şi un plus şi mai mare al creşterii economice”, spune Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica. Creşterile din acest an ar putea determina şi majorarea contribuţiei agriculturii în PIB până la circa 8%, nivel similar cu cel din 2005 sau 2006. În ultimii patru ani contribuţia agriculturii în PIB intrase pe o pantă descendentă, astfel ajungând în 2009 şi 2010 la circa 6%-7%.
Tag: Agricultura
-
Miliarde de euro alocate României din fonduri structurale, de coeziune sau în agricultură
Suma totală alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune este de 19,668 miliarde de euro.
Fondurile structurale sunt destinate reducerii diferenţelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene şi dintre regiunile acestora. Ele sunt împărţite în două categorii principale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE).
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) a fost înfiinţat în anul 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunităţii Europene. Obiectivul acestui fond este de a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate 9 miliarde euro din FEDR.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Boc: România poate înregistra pierderi agricole dacă seceta nu dispare după 2 octombrie
“Până în acest moment situaţia este sub control. Putem avea întârzieri dacă, până la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie, nu se remediază situaţia, mai ales în Bărăgan, în privinţa ploilor. Datele oficiale pe care eu le am ne arată că, începând cu 2 octombrie, s-ar putea să înceteze această situaţie de secetă accentuată sau de secetă mai pronunţată în raport cu alte perioade şi să reintrăm într-o relativă normalitate. Dacă după acea dată nu se revine la o situaţie firească, putem avea pierderi la recolta anului viitor, pentru că acum este vorba de grâu, orz, orzoaică, care trebuie să se realizeze ca însămânţări şi lipsa precipitaţiilor afectează producţia de anul viitor”, a spus Boc, la postul public de televiziune.
-
Tabără: Producţia de grâu este de peste opt milioane de tone, România redevine grânar
“Producţia scriptică la grâu este de peste 7,2 milioane de tone. În realitate, producţia la grâu este de peste opt milioane de tone, o spun cu toată răspunderea. Asta înseamnă un disponibil pentru export de peste patru milioane de tone”, a spus Tabără. El a declarat că România se poate intitula din nou grânar, mai ales că producţia este şi de calitate. “E prima oară când putem discuta despre un anumit grânar. Producţia e de excepţională calitate. Sunt judeţe în care grâul este sută la sută bun pentru panificaţie. În media pe ţară, proporţia de grâu bun pentru panificaţie este de peste 80 la sută. Reintrăm în clubul exportatorilor de grâu, unde România trebuie să rămână”, a declarat Tabără.
-
Carpatica lansează un credit nou pentru cumpărarea de terenuri agricole
Beneficiarii pot fi producătorii agricoli persoane juridice şi cei asimilaţi acestora, care sunt organizaţi conform legii, desfăşoară activităţi legale potrivit actului constitutiv, nu sunt în stare de insolvenţă şi sunt înregistraţi în Registrul agricol.
Suma maximă acordată este de 10.000.000 lei sau echivalent în euro sau dolari, perioada de creditare este de maximum 10 ani, iar perioada de graţie este de maximum 2 ani pentru plata principalului şi cel mult 6 luni pentru plata dobânzii.
“În momentul de faţă există un număr foarte mare de terenuri cu potenţial în zone agricole, dar care sunt nelucrate. Este un credit căruia i-am ataşat multiple avantaje, tocmai pentru a fi cât mai uşor de accesat şi de rambursat, ţinând cont de sezonalităţile specifice agriculturii”, a comentat George Ciobănaşu, director general adjunct al Băncii Comerciale Carpatica, referindu-se la perioada de graţie pentru plata principalului şi a dobânzii, în funcţie de termenul estimat pentru recoltarea şi comercializarea producţiei obţinute din exploatarea suprafeţelor cumpărate cu ajutorul creditului.
Banca nu solicită aport propriu dacă beneficiarul creditului are în proprietate un teren în suprafaţă cel puţin egală cu cea a terenurilor care urmează să fie cumpărate prin creditul oferit, iar pentru celelalte situaţii, cuantumul aportului propriu este de minimum 10% din valoarea fără TVA a terenurilor care urmează să fie cumpărate.
Rambursarea creditului se poate face in tranşe, existând posibilitatea de a opta pentru rate egale sau descrescătoare, grafic neregulat de plată (rate inegale), plata in zile diferite a principalului si a dobânzii, rate lunare sau trimestriale.
Prin acelaşi credit, banca va putea finanţa şi societăţile nou-înfiinţate pentru achiziţia terenurilor în suprafaţă cel puţin egală cu cea a terenurilor aflate în proprietatea lor.
-
Cu exporturile în pierdere de viteză, ce mai împinge înainte economia?
Economia a crescut în termeni reali în al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi cu 1,4% faţă de trimestrul corespunzător din 2010, conform datelor publicate marţi de INS. PIB estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 137.661,5 milioane de lei, preţuri curente.
Industria a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate cu 4,9%, urmată de agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%), conform INS. Creşteri uşoare s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%).
Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 3,1%.
Cererea internă a crescut cu 2,4 procente, iar consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, ambele cu 0,7 procente.
Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (+6,3%).
NOROC CU AGRICULTURA
“Consumul gospodăriilor populaţiei a intrat în teritoriul pozitiv (+0,5% faţă de ianuarie-martie) datorită unei îmbunătăţiri treptate a pieţei muncii. Comerţul de retail a rămas stabil faţă de trimestrul precedent, în timp ce agricultura a crescut cu 2,5%, ceea ce ar putea sugera o contribuţie importantă a autoconsumului la creşterea consumului gospodăriilor populaţiei”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. În acelaşi timp, încetinirea exporturilor este corelată cu datele dezamăgitoare privind creşterea economică a partenerilor tradiţionali din zona euro – Germania, Italia şi Franta.
Ca atare, BCR a decis să pună sub revizuire creşterea economică din 2011 (estimată în prezent la 2%), “din cauza unui mediu global deteriorat şi a unei cereri interne slabe”, arată Şinca. În urmă cu câteva săptămâni, BCR a redus estimarea de creştere a PIB pentru 2012, de la 3,9% la 2%, însă păstrase neschimbată prognoza de 2% pentru anul în curs.
În scenariul BCR, BNR ar putea mentine dobânda de politică monetară la 6,25% în 2011-2012, atâta vreme cât “reducerea presiunilor inflaţioniste şi deficitul de cerere ar putea prevala în faţa unor riscuri fiscale în contextul alegerilor din 2012”.
Cu o zi în urmă, şi ING a redus estimarea de creştere economică, însă doar pentru 2012 (la 2,9%), în timp ce pentru 2011 a menţinut-o la 1,5%. “Contracţia in industrie a fost mai redusă decât ne aşteptam. În ansamblu, perspectivele revenirii rămân timide, dar având în vedere că anul agricol pare să fie foarte bun, ne menţinem neschimbată prognoza pentru anul 2011 de creştere de 1,5%. În acelaşi timp, astfel de evoluţii sunt îngrijoratoare pentru creşterea din 2012”, au comentat analiştii ING Bank România.
Analiştii ING constată creşterea consumului privat – “probabil pe fondul producţiei agricole bune ce alimentează componenta de autoconsum” – dar şi evoluţia dezamăgitoare a investiţiilor, cu o creştere de doar 0,2%. De asemenea, “exporturile nete au avut o contribuţie negativă şi aceasta ar putea persista şi în trimestrul al treilea”.
-
BRD intră în programul de credite agricole pentru “Primul siloz”
Pe baza talonului de gaj aferent certificatului de depozit, clienţii băncii beneficiază de o finanţare pe termen scurt de până la 80% din valoarea de despăgubire a certificatului.
BRD se adresează fermierilor care îşi depun producţia de seminţe de consum (grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia) la oricare dintre depozitarii licenţiaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Prin programul “Primul Siloz”, agricultorii au posibilitatea să-şi depoziteze recolta de cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit care atestă cantitatea şi caracteristicile tehnice ale producţiei. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia, de la băncile înscrise în program, de un împrumut garantat de stat, în valoare de până la 70-80% din valoarea producţiei din siloz, astfel încât nu mai trebuie să-şi vândă producţia imediat dupa recoltare ca să facă rost de bani şi pot să facă lucrările de toamnă cu creditele obţinute.
În 2010, la programul “Primul siloz” au participat patru bănci – Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania şi Garanti Bank – care au acordat finanţări totale de 150 de milioane de lei, majoritatea marilor producători din agricultură.
Certificatul de depozit este valabil un an, timp în care fermierul poate aştepta creşterea preţurilor la produsele agricole, pe care le vând când consideră oportun, aşa încât să-şi poată plăti creditul. Certificatul este asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.
În acest an, conform Ministerului Agriculturii, până la 22 iulie au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru 88 de fermieri, iar capacitatea de depozitare autorizată a fost de 4,1 milioane de tone, respectiv un sfert din capacitatea de depozitare autorizată la nivel naţional.
În oferta BRD pentru producătorii agricoli figurează, de asemenea, creditele de prefinanţare a subvenţiilor APIA (schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS / Axa II / Zootehnie sau Bunăstarea animalelor şi plăţile naţionale directe complementare pentru suprafetele cultivate cu tutun), creditul de campanie agricolă, precum şi creditele specifice de investiţii (inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene).
-
ING Bank a redus prognoza de creştere economică pentru 2012
“Ultimele date lunare continuă să contureze un peisaj al redresării lente”, arată Nicolaie-Alexandru Chidesciuc şi Vlad Muscalu, economiştii ING Bank, care afirmă că este de aşteptat o modificare sensibilă în minus a prognozelor pentru 2012 în sondajele de opinie făcute în rândul analiştilor străini, din cauza înrăutăţirii generale a prognozelor privind creşterea economică în zona euro.
Alături de ING Bank, şi alţi analişti bancari au redus recent prognoza de creştere fie pentru anul viitor (BCR, de la 3,9% la 2%, în timp ce pentru acest an prognoza de 2% se menţine; Raiffeisen de la 3,5% la 2,7%, cu ţinta de 1,5% pentru 2011 păstrată), fie pentru anul acesta (JP Morgan, de la 2% la 1,2%).
În privinţa inflaţiei, prognoza ING a fost îmbunătăţită pentru a doua oară în ultimele două luni, de la 4,7% la 4,2% pentru sfârşitul anului în curs, asimilând astfel scăderea inflaţiei din luna iulie.
Chidesciuc şi Muscalu notează că, deşi o parte dintre analiştii băncilor au vorbit în ultima vreme despre o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR înainte de sfârşitul anului, ING consideră că dobânda va rămâne neschimbată până în al treilea trimestru din 2012. Argumentele sunt faptul că evoluţiile pozitive ale inflaţiei din ultimele luni au fost determinate de factori temporari (recolta), că există riscul ca ajustările fiscale să se împotmolească în 2012 (din cauza alegerilor) şi că BNR “este mai curând concentrată pe cursul de schimb, aşa încât o reducere a dobânzii ar complica proiecţia privind evoluţia cursului”.
Este de aşteptat în următoarele luni, afirmă economiştii ING Bank, o repetare a scenariului de la începutul acestui an, cu analişti care îşi amână periodic aşteptările privind o scădere a dobânzii, “mai ales în contextul în care inflaţia îşi va continua tendinţa descrescătoare în următoarele două trimestre şi va atinge probabil un nou minim istoric spre finele primului trimestru din 2012”.
Pentru deficitul bugetar, prognoza ING este de 3,9% din PIB pentru 2012, peste plafonul de 3% asumat de Guvern, dar în limitele estimărilor curente ale analiştilor, care se aşteaptă oricum la o depăşire a plafonului asumat de până la 1% din PIB. Chidesciuc şi Muscalu consideră însă că nu sunt probabile derapaje fiscale majore, având în vedere acordul cu FMI în curs de derulare.