BusinessMagazin

Tag: acordare

  • Decizia SCANDALOASĂ prin care parlamentarii îi UMILESC pe toţi românii. Anunţul BOMBĂ a fost făcut astăzi

    Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat miercuri sumele de bani alocate aleşilor care nu locuiesc în Bucureşti sau Ilfov, în valoare de 6.525 lei pe lună. Asta după ce, prin noua Lege a salarizării, indemnizaţia lunară a fost stabilită la 13.050 lei pe lună, la care se adaugă şi sumele forfetare de 19.575 de lei pe lună.

    Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe proprie răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor, şi respectiv al Senatului pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti.

    „De la 1 iulie 2017, indemnizaţia lunară a unui parlamentar a fost stabilită la cuantumul de 13.050 lei confoirm prevederilor legii salarizării. Cuantumul minim determinat conform prevederilor legislative menţionate este de 6525 lei”, se precizează în documentul aprobat de Birourile Permanente Reunite.

    La acestea se adaugă şi suma forfetară pe care o primesc aleşii statului, în valoare de 19.575 de lei şi se acordă lunar până la data de 5 a lunii în curs pentru luna precedentă, scrie gandul.info

  • Decizia SCANDALOASĂ prin care parlamentarii îi UMILESC pe toţi românii. Anunţul BOMBĂ a fost făcut astăzi

    Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat miercuri sumele de bani alocate aleşilor care nu locuiesc în Bucureşti sau Ilfov, în valoare de 6.525 lei pe lună. Asta după ce, prin noua Lege a salarizării, indemnizaţia lunară a fost stabilită la 13.050 lei pe lună, la care se adaugă şi sumele forfetare de 19.575 de lei pe lună.

    Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe proprie răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor, şi respectiv al Senatului pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti.

    „De la 1 iulie 2017, indemnizaţia lunară a unui parlamentar a fost stabilită la cuantumul de 13.050 lei confoirm prevederilor legii salarizării. Cuantumul minim determinat conform prevederilor legislative menţionate este de 6525 lei”, se precizează în documentul aprobat de Birourile Permanente Reunite.

    La acestea se adaugă şi suma forfetară pe care o primesc aleşii statului, în valoare de 19.575 de lei şi se acordă lunar până la data de 5 a lunii în curs pentru luna precedentă, scrie gandul.info

  • Împrumuturile bancare, minimul ultimului deceniu

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit în ultimii ani, PIB-ul României fiind în teritoriu pozitiv şi înregistrând creşteri record în Europa, însă ascensiunea s-a produs fără prea multă susţinere din partea creditării. Resincronizarea ciclului financiar cu cel economic s-a produs cu întârziere.

    După izbucnirea crizei economice s-au intensificat dezbaterile privind corelaţia dintre creşterea creditării şi redresarea economiei. Au existat voci care au susţinut că activitatea de creditare se va relua după ce economia va reveni pe creştere. însă revigorarea creditării s-a lăsat aşteptată o bună perioadă şi după ce economia a revenit pe plus. Privind în trecut, se observă că în anii care au precedat criza, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creştere economică, însă a generat şi vulnerabilităţi economiilor.

    Trei sferturi din stocul de credite neperformante au fost acordate în anii de boom economic 2007 şi 2008, conform statisticilor BNR. Creditele în valută – vândute de bancheri în condiţii relaxate în perioada de boom, când primeau finanţare ieftină de la băncile-mamă din străinătate – au înregistrat cea mai mare rată de neperformanţă. Totodată, neperformanţa ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată şi de valul de insolvenţe din economie din anii de criză.

    Gradul scăzut de intermediere financiară din prezent a ajuns şi în atenţia consiliului de administraţie al băncii centrale, care şi-a exprimat speranţa că ponderea în PIB a creditului privat va cunoaşte, probabil, în acest an ”un punct de inflexiune„. ”S-a exprimat opinia că ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat – care a scăzut continuu pe parcursul ultimilor ani, la fel ca în unele ţări din regiune – va cunoaşte probabil în acest an un punct de inflexiune, inclusiv pe fondul diminuării volumului operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante„, arată minuta şedinţei de politică monetară din 5 mai.

    Cu toate că sistemul bancar românesc este lichid şi bine capitalizat acum, ponderea împrumuturilor private în PIB a coborât la nivelurile de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), când handicapul faţă de pieţele financiare dezvoltate era extrem de mare. Industria bancară locală s-a întors, practic, în timp, ajustarea bilanţurilor instituţiilor de credit ducând sectorul la stadiul din 2007.

    Deşi băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, România nu numai că nu s-a apropiat, ci s-a îndepărtat în anii de criză de nivelul de intermediere din zona euro. La nivelul zonei euro, ponderea în PIB a creditului acordat companiilor şi populaţiei trece de 100%.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că solvabilitatea şi lichiditatea la nivelul sistemului bancar românesc sunt la niveluri ridicate, iar dobânzile sunt la minime istorice, însă, cu toate acestea, ”creditul nu zburdă„. Isărescu a recomandat băncilor să dea credite mai multe, dar în condiţii de prudenţă.

    ”Acţionarii ar putea să vă tragă de urechi, să vă întrebe: ce faceţi cu atâta capital? Este capital nefolosit. Sunt sigur că, dacă nu v-au întrebat, or să vă întrebe. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitate a cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă„, a spus Isărescu.

    Privind în urmă, este vizibil că raportul dintre creditele acordate populaţiei şi companiilor şi PIB era în anii ‘90 cuprins între 40 şi 50%, la începutul anilor 2000 ponderea creditului privat în PIB s-a prăbuşit la 10%, pentru ca până în 2008 să se majoreze de aproape patru ori, până la 38% din PIB, odată cu privatizărea băncilor de pe piaţa locală şi creşterea fluxurilor de capital străin. însă în perioada de criză, odată cu reducerea substanţială a liniilor de finanţare externe de la băncile-mamă, traiectoria s-a inversat, raportul coborând sub 30% din PIB, conform BNR.

    ”Accelerarea privatizării băncilor şi fluxurile de capital străin au dus la saltul gradului de intermediere la 38% în 2008. în perioada post-criză apare o contracţie accentuată a intermedierii (29% în 2016), pe fondul unei reduceri masive a resurselor atrase de la băncile-mamă şi al lipsei de cerere, în general, solvabilă, în special“, a susţinut într-o prezentare Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
    Nivelul intermedierii financiare continuă să fie subdimensionat nu doar în raport cu cel din zona euro, ci şi faţă de cel din ţările din regiune.

    Spre comparaţie, în Bulgaria acest indicator este de circa 56%, Cehia şi Polonia au niveluri apropiate, de 55% şi respectiv 53%, iar în Ungaria raportul dintre credite şi PIB a ajuns la 36%, reiese din statistici ale Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Ritmul de creştere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a rămas anemic în ultimii ani, plasându-se la doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro), în timp ce saltul depozitelor a fost de peste 8%, ajungând la mai mult de 270 mld. lei. Creditele în lei au fost ”pe val„, însă împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Datele BNR arată o revigorare mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice.

    Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.
    Creditarea privată a început anul acesta cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în februarie ritmul de creştere anual să fie de 2,1%, iar în martie să ajungă la 3,1% faţă de aceeaşi lună din 2016.
    Cu toate că împrumuturile noi sunt în ascensiune, soldul nu creşte cu viteza aşteptată, în condiţiile procesului de curăţare a bilanţurilor băncilor – explică bancherii.

    Tendinţa de restrângere a bilanţurilor băncilor controlate de acţionari străini a fost greu de domolit în condiţiile în care au avut de făcut curăţenie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. Şi intensificarea dezintermedierii şi-a pus amprenta asupra întârzierii revigorării creditării.

    Finanţările acordate de acţionarii străini băncilor de pe piaţa locală au început să crească substanţial în urmă cu aproximativ un deceniu şi au ajuns la un maxim de 26 mld. euro în 2008, în timp ce după încetarea acordului de la Viena resursele externe s-au înjumătăţit, coborând anul trecut la 11 mld. euro. Pe baza resurselor externe, băncile au intensificat creditarea după 2004, astfel că împrumuturile pentru populaţie şi companii s-au majorat de şapte ori până în 2008, ajungând la circa 50 mld. euro; în prezent, valoarea totală a împrumuturilor oscilează în jurul aceluiaşi nivel, potrivit oficialilor BNR. în ultmii ani, retragerea resurselor străine din bănci a fost compensată de creşterea substanţială a economisirii interne.

    Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a adus în discuţie în repetate rânduri gradul scăzut de intermediere financiară din România, amintind şi de legătura directă dintre nivelul de bunăstare economică şi cel de intermediere financiară. El a arătat că este necesară în perspectivă creşterea intermedierii financiare, a ponderii creditelor în PIB. ”Da, ştim că trebuie să creştem intermedierea financiară, de la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană (29%) către o zonă mai apropiată ţărilor cu care ne comparăm, sau măcar la nivelul la care am fost în 2008, acela de 40% credit neguvernamental ca procent din PIB„, spunea Oprescu.

     

  • De astăzi părinţii nou-născuţilor vor putea primii 2500 de lei de la primărie. Ce trebuie să facă pentru aceşti bani

    “Cererile vor fi depuse începând cu data de 3 iulie 2017 la sediul Centrului de Informare şi Consiliere pentru Cetăţeni din Şos. Ştefan cel Mare, nr. 38, sector 2 şi la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti din str. Foişorului, nr.56-58, sector 3, de luni-vineri între orele 9:00 – 15:00”, transmite Primăria Capitalei.

    Pentru a beneficia de sumă trebuie ca cel puţin unul dintre părinţi să aibă domiciliul sau rezidenţa în Bucureşti şi naşterea să fi fost înregistrată într-o maternitate de pe raza Capitalei (publică sau privată). Părinţii trebuie să se prezinte, în termen de cel mult o lună de la naşterea copilului, cu următoarele acte:

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Povestea tânărului fără casă care zboară la clasa I fără să plătească şi spune că oricine ar putea să-i urmeze exemplul

    Nu are o casă fiindcă îşi petrece majoritatea timpului în aer, zburând la clasa I – fără să plătească de cele mai multe ori. El a declarat într-un interviu acordat Business Insider că oricine ar putea să obţină bilete la clasa I gratis. ”Poate suna ca un clişeu, dar îmi trăiesc visul”, a declarat Schlappig.  

    Blogul lui se numeşte ”One Mile at a Time” şi are peste 34.000 de followeri pe Twitter şi peste 55.000 de followeri pe Instagram. Călătoritul este mai mult decât un hobby pentru Schlappig, este aproape o obsesie. ”De la o vârstă fragedă, tot ce mi-am dorit să fac a fost să zbor”, a declarat el pentru Business Insider.  Obsesia s-a transformat însă într-un job real. Îşi câştigă existenţa datorită blogului său şi a afacerii de consultanţă în turism pe care o deţine. Este cunoscut mai ales pentru călătoriile sale în jurul lumii gratis, folosindu-se de cardurile de fidelitate ale companiilor aeriene (frequent-flyer) şi de bonusurile de pe cartea de credit.

    În 2015  Schlappig a zburat aproximativ 500.000 mile şi a petrecut mai mult timp în afara Statelor Unite ale Americii decât în ţara sa de origine. De Revelion a zburat în Maldive cu un zbor la clasa I cu Etihad. Cum a reuşit să facă acest lucru?

    ”Când pasagerii trec pe la clasa I presupun că oamenii de acolo sunt multimilionari şi plătesc mii de dolari ca să ocupe locurile respective. Dar nu este aşa, în majoritatea cazurilor, cei care ocupă acele locuri nu au plătit pentru acestea. Sunt mai ales oameni care au făcut un efort mai mare decât alţii de a acumula mile pe cardurile lor de fidelitate”, a declarat Schlappig. 

    Ghidat de pasiunea lui, Schlappig a decis în urmă cu doi ani să îşi vândă apartamentul din Seattle şi toate lucrurile din acesta. ”Sunt vagabond în mod voluntar”, a declarat el. Îşi petrece majoritatea timpului zburând sau cazat la hoteluri din toată lumea. Zboară internaţional cel puţin o dată pe săptămână şi încearcă să nu stea în acelaşi loc mai mult de trei zile. Majoritatea nopţilor petrecute de el la hotel sunt plătite prin programele de loialitate ale companiilor de la care a obţinut cardurile sale de creit. Toate lucrurile sale încap într-un bagaj de mână şi spune că prin acest mod de viaţă, economiseşte banii pe care i-ar plăti pe chirie, pe o maşină sau orice alte costuri ce le-ar implica traiul într-un loc fix. Preferă în schimb să zboară la clasa I şi să stea la hoteluri de cinci stele, astfel că Schlappig spune că ajunge să cheltuie aceiaşi bani pe care i-ar cheltui dacă ar sta într-un singur loc.

    Totuşi, valoarea călătoriilor sale este mult mai mare decât banii cheltuiţi de el: ”Costul de retail al călătoriilor mele din 2015 este de peste un milion de dolari, iar eu am cheltuit mult mai puţin decât atât.” Schlappig a început să acumuleze mile de la 14 ani, când a văzut că United Airlines oferea 5.000 de mile bonus pentru un segment de zbor.

    Şi-a convins părinţii să îi plătească zborurile interne, iar până la 15 ani, ajunsese să zboare aproape în fiecare weekend. ”Mi-a plăcut, dar ca să fiu sincer, chiar şi eu credeam că sunt uşor nebun”, a declarat el pentru Business Insider. A ajuns să acumuleze mile gratuite pe care le-a folosit pentru zborurile anuale ale familiei în Germania, de unde erau părinţii săi originari, iar de atunci a învăţat să îşi transforme pasiunea într-o profesie şi într-un stil de viaţă.

     

  • Vrei sa-ti cumperi o bicicleta, primaria Bucuresti te ajuta cu 500 de lei. Cine se încadrează în noul proiect demarat de Gabriela Firea

    Cu 28 de voturi pentru, cinci abţineri şi şase voturi împotrivă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat proiectul prin care municipalitatea va acorda un voucher pentru achiziţia de biciclete, trotinete sau segway.

    „Din dorinţa de a încuraja şi stimula folosirea de către adolescenţi şi adulţi a mijloacelor de transport alternativ – biciclete, trotinete electrice sau dispozitive electrice de tip Segway, propunem Consiliului General un proiect de hotărâre privind acordarea, în acest an, a unui număr de 5.000 de vouchere, în valoare de 500 de lei. Voucherele vor fi acordate cetăţenilor cu vârste peste 18 ani, care locuiesc cu forme legale în Bucureşti, şi vor putea fi folosite la achiziţionarea bicicletelor sau dispozitivelor menţionate, de la magazine de specialitate din Capitală. Voucherele vor fi nominale şi nu se vor putea cumula. Acordarea acestor stimulente face parte dintr-un program amplu de sprijinire a transportului alternativ, care mai cuprinde sprijinirea de către municipalitate a unei reţele cât mai extinse de bike-sharing, precum şi derularea unei campanii de informare în legătură cu prezenţa bicicliştilor în trafic”, a declarat în cadrul şedinţei CGMB Primarul General al Capitalei.

    De asemenea, Gabriela Firea a mai precizat că după derularea acestui proiect, pe baza analizei rezultatelor obţinute, se va decide cu privire la continuarea şi dezvoltarea acestuia, prin realizarea unui program multianual pe o perioadă de 3-5 ani.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Vrei sa-ti cumperi o bicicleta, primaria Bucuresti te ajuta cu 500 de lei. Cine se încadrează în noul proiect demarat de Gabriela Firea

    Cu 28 de voturi pentru, cinci abţineri şi şase voturi împotrivă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat proiectul prin care municipalitatea va acorda un voucher pentru achiziţia de biciclete, trotinete sau segway.

    „Din dorinţa de a încuraja şi stimula folosirea de către adolescenţi şi adulţi a mijloacelor de transport alternativ – biciclete, trotinete electrice sau dispozitive electrice de tip Segway, propunem Consiliului General un proiect de hotărâre privind acordarea, în acest an, a unui număr de 5.000 de vouchere, în valoare de 500 de lei. Voucherele vor fi acordate cetăţenilor cu vârste peste 18 ani, care locuiesc cu forme legale în Bucureşti, şi vor putea fi folosite la achiziţionarea bicicletelor sau dispozitivelor menţionate, de la magazine de specialitate din Capitală. Voucherele vor fi nominale şi nu se vor putea cumula. Acordarea acestor stimulente face parte dintr-un program amplu de sprijinire a transportului alternativ, care mai cuprinde sprijinirea de către municipalitate a unei reţele cât mai extinse de bike-sharing, precum şi derularea unei campanii de informare în legătură cu prezenţa bicicliştilor în trafic”, a declarat în cadrul şedinţei CGMB Primarul General al Capitalei.

    De asemenea, Gabriela Firea a mai precizat că după derularea acestui proiect, pe baza analizei rezultatelor obţinute, se va decide cu privire la continuarea şi dezvoltarea acestuia, prin realizarea unui program multianual pe o perioadă de 3-5 ani.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Firea “iar” face şi cumpără dar rămâne o simplă olimpică la beculeţe, faza pe sector. S-a făcut anul şi are 700 de promisiuni în trafic

    Impreuna cu Politia Capitalei vom face in asa fel incat sa avem un sistem de semaforizare inteligent asa cum se intampla in orice Capitala europeana. De asemenea, as dori sa se incheie de urgenta lucrarile la metroul din Drumul Taberei.  In jumatate de an se va vedea ca se vor schimba lucrurile in Bucuresti. Intr-o jumatate de an  se va circula mult mai usor in Bucuresti. Sunt solutii identificate. M-am consultat cu multi specialisti in domeniul traficului, transportului si toti mi-au spus ca desi avem un plan de mobilitate urbana multe lucruri nu se respecta”, a spus Gabriela Firea in  iunie 2016.
     
    Suntem la un an după înfiinţarea ei pe cea mai înaltă treaptă a Primăriei şi printre singurul proiect sonor finalizat e cel cu beculeţe de Paşti, care beculeţe, până acum nu existau. În primul rând că e o exagerare a unei sărbători sobre şi cea mai mare a creştinilor, în al doilea rând că e ceva complet inutil raport cost-avantaje. Trecem însă de asta. Pe noi, şoferii, pietonii şi locuitorii capitalei, ne-a tot ameninţat cu soluţii de descongestionare, transport rapid, benzi unice, nimic nu a ieşit. Ba chiar s-a dat drumul pentru o zi la benzile unice şi a ieşit un haos unic după 1990 în trafic din cauza unei decizii locale.
     

  • Firea “iar” face şi cumpără dar rămâne o simplă olimpică la beculeţe, faza pe sector. S-a făcut anul şi are 700 de promisiuni în trafic

    Impreuna cu Politia Capitalei vom face in asa fel incat sa avem un sistem de semaforizare inteligent asa cum se intampla in orice Capitala europeana. De asemenea, as dori sa se incheie de urgenta lucrarile la metroul din Drumul Taberei.  In jumatate de an se va vedea ca se vor schimba lucrurile in Bucuresti. Intr-o jumatate de an  se va circula mult mai usor in Bucuresti. Sunt solutii identificate. M-am consultat cu multi specialisti in domeniul traficului, transportului si toti mi-au spus ca desi avem un plan de mobilitate urbana multe lucruri nu se respecta”, a spus Gabriela Firea in  iunie 2016.
     
    Suntem la un an după înfiinţarea ei pe cea mai înaltă treaptă a Primăriei şi printre singurul proiect sonor finalizat e cel cu beculeţe de Paşti, care beculeţe, până acum nu existau. În primul rând că e o exagerare a unei sărbători sobre şi cea mai mare a creştinilor, în al doilea rând că e ceva complet inutil raport cost-avantaje. Trecem însă de asta. Pe noi, şoferii, pietonii şi locuitorii capitalei, ne-a tot ameninţat cu soluţii de descongestionare, transport rapid, benzi unice, nimic nu a ieşit. Ba chiar s-a dat drumul pentru o zi la benzile unice şi a ieşit un haos unic după 1990 în trafic din cauza unei decizii locale.
     

  • Cercetatorii au găsit răspunsul la întrebarea: cum este mai bine să fii la locul de muncă egoist sau altruist?

    Dar cercetătorii atrag acum atenţia că acest lucru ar putea avea efecte negative.

    Potrivit unui studiu realizat de către Adam Grant, profesor la Universtitatea din Pennsylvania, altruismul la muncă poate duce la epuizare şi, în mod ironic, îi poate afecta pe cei pe care încerci să îi ajuţi.

    “Chiar dacă cei care lucrează mai mult decât li se cere sunt printre cei mai apreciaţi oameni din companie, ei sunt şi cei mai predispuşi la epuizare din cauza efortului”, a spus Grant într-un interviu acordat Harvard Business Review. “Atunci când nu se protejează, investiţia lor în a-i ajuta pe alţii poate duce la rămânerea în urmă în ceea ce priveşte propriile sarcini.”

    Autorii studiului atrag atenţia că sunt trei lucruri importante atunci când vrei să-i ajuţi pe alţii: “alegeţi cu grijă modul în care îi ajutaţi, momentul în care îi ajutaţi şi mai ales oamenii pe care îi ajutaţi.”