BusinessMagazin

Tag: piata

  • Producătorul de vopsele Policolor: Piaţa de lacuri şi vopsele a scăzut cu 10% faţă de anul anterior

    “Consider că în 2013 primele 6 luni vor fi cele hotărâtoare pentru acest domeniu. Estimările noastre previzionează un an mai bun, dar ele depind de evoluţia pieţei în primul semestru”, a declarat Marius Văcăroiu, CEO Policolor Orgachim.

    Cele mai importante materii prime necesare proceselor de fabricaţie din industria specifică sunt achiziţionate de pe pieţele externe, iar oscilaţia preţurilor acestora a fost impredictibilă, fiind direct legată de preţul petrolului. Împreună cu aprecierea cursului monedei europene, influenţele s-au regăsit imediat în costurile de producţie.

    “Fiecare dintre noi a avut de făcut o alegere. Policolor, pentru a sprijini clienţii săi, care au avut de suportat multe alte astfel de creşteri la produse de larg consum, a ales să absoarbă diferenţa şi să nu ridice preţurile”, a mai declarat Văcăroiu .

    Referitor la rezultatele comerciale ale companiei, Policolor creşte estimările pentru acest an pe baza primelor zece luni, în care s-a obţinut un plus de 16% în euro a cifrei de afaceri. Vânzările de lacuri şi vopsele s-au restrâns şi în 2011, cu procente cuprinse între 10 şi 15%, potrivit jucătorilor de profil, la o valoare de circa 130 de milioane de euro.

  • Explozia Radler. Cât au câştigat berarii din băuturile cu lămâie

    500% este procentul cu care au crescut vânzările de bere radler Oettinger, pe care Stuff Distribu-tion International o importă de cinci ani. “Mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler”, spune Ovidiu Negrea, director comercial al companiei pe care a fondat-o în urmă cu circa 12 ani împreună cu alţi trei prieteni, având capital de pornire 18.000 de dolari.

    “Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5 grade cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu alcoolemie de 2,5%”, explică el. De la bun început au ales să nu se lupte pe terenul ocupat de multinaţionale şi s-au gândit să-şi alcă-tuiască portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă. Deşi preferinţa clară a românilor, conform datelor oficiale, se îndreaptă spre berea blondă la PET, Stuff pune pe rafturile magazinelor şi pe tejghelele barurilor beri bio, cu sau fără alcool, pils, weiss, hefe-weiss, hefe-weiss dunkel, şampanizate, pentru diabetici sau cu arome dintre cele mai surprinzătoare – de la tequila şi până la mojito.

    Deşi 2012 poate fi numit pentru berari “anul radler sau al berilor cu arome”, Stuff avea deja în ofertă de cinci ani acest sortiment. Că multinaţionalele nu sunt totdeauna cel mai mare rău o dovedeşte chiar creşterea de 500% pe care a bifat-o anul acesta Oettinger radler, în condiţiile în care rezultatele companiei pentru întregul an ar urma să fie cu 4-5% mai mari decât anul trecut. O creştere cu un procent de trei cifre este imposibil de realizat fără să fi intrat în siajul vânzărilor multinaţionalelor care au forţa să împingă un produs fix sub nasul consumatorilor.

    După un început de an în care din pricina ninsorilor şi a viscolului vânzările au scăzut mai mult decât s-au aşteptat producători şi retaileri deopotrivă, vremea nu le-a mai dat emoţii berarilor. Dimpotrivă, căldura a început devreme, perioadele de caniculă au fost lungi, iar vânzările de bere au crescut, îmboldite de campanii de promovare agresive. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins.

    Deşi nu a dat detalii despre vânzările efective de Ciuc Radler, Onno Rombouts, managing director al Heineken România, spune că produsul a fost primit cu “entuziasm” şi că “până în prezent suntem mulţumiţi de rezultate”. Tot el spune că pentru lansarea variantei Ciuc Radler “am fost inspiraţi de tradiţionala băutură germană”. Una peste alta, afacerile producătorului de bere au crescut cu 11,8% în primele şase luni ale lui 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la nivelul de 544 milioane de lei.

    În ce priveşte profitabilitatea, mai mică decât cea prognozată, Onno Rombouts spune că nu sunt semne de îngrijorare. Două sunt motivele invocate pentru scăderea profitului olandezilor în România de CEO-ul numit în acest an la conducerea operaţiunilor locale ale Heineken: investiţiile în consolidarea brandurilor şi creşterea preţului la materiile prime destinate ambalajelor.
    Fără să precizeze valoarea exactă, Rombouts susţine că sume de ordinul milioanelor de euro s-au îndreptat către promovarea produselor din portofoliu, dar şi a celor nou apărute, pe lângă Ciuc Radler mai fiind lansată anul acesta şi Silva Original, în martie.

  • Firma de brokeraj care a dominat primii ani ai bursei de la Bucureşti se retrage din piaţă

    Active International a fost una dintre cele mai active firme de brokeraj în primii ani de funcţionare a bursei, când a fost implicată în numeroase tranzacţii importante. În ultimii ani, însă, Active International a pierdut teren pe piaţa de capital, în condiţiile în care fondurile de investiţii Broadhurst şi Lindsell, administrate de americanii de la NCH, care erau principalii clienţi ai firmei, şi-au lichidat portofoliile de pe bursă sau au delistat companiile la care erau majoritari.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Lana Del Rey pe coperta noului număr GQ

    Şi pentru că GQ se străduieşte de fiecare dată să vă prezinte conţinut local cât mai mult, de data aceasta veţi găsi în paginile revistei câteva materiale cu personaje demne de titulatura de bărbat GQ. Citiţi un interviu cu tenismenul Horia Tecău şi bucuraţi-vă de pozele pe care i le-a făcut Alex Gâlmeanu, aflaţi povestea din spatele succesului unei legende a sportului românesc, Ivan Patzaichin, în rubrica Portret GQ, şi din ce motiv Cezar, unul dintre cei mai valoroşi contratenori din lume, va bifa o premieră mondială.

    Aţi vrut să aflaţi mai multe despre geniul creativ al lui Alexander McQueen? În noul număr GQ, veţi decoperi povestea fascinantă a celui mai de succes designer al casei, directorul de creaţie Sarah Burton, şi veţi afla de ce va exista un magazin McQueen pe celebra Savile Row.

    Aţi văzut de multe ori la ştiri reportaje despre piraţii somalezi, dar au rămas doar la stadiul de poveste. Citiţi în GQ relatarea corespondentului special BBC, care a mers pe un vas comercial, pe o rută periculoasă, şi a descris fenomenul de la faţa locului.

    Şi pentru că este iarnă şi frigul este un inamic redutabil, în paginile de grooming veţi găsi soluţii pentru ca acesta să nu vă afecteze.

    Nu în ultimul rând – GQ vă ofere peste 60 de pagini de modă, tendinţe, shopping şi ghiduri de stil. Printre acestea: un editorial având ca temă schiul, nobilul sport alb, şi două editoriale cu accesorii şi ţinute elegante de party.
    Plus: autoturisme, gadgeturi, restaurante up-market, ceasuri şi vinuri în ediţii limitate, fitness & sporturi extreme, “Discuţii” despre situaţia politică şi economică a anului care se încheie, o trecere în revistă a societăţii de consum în care trăim şi noile trenduri în materie de ecologie.

    Ca de obicei, mult de citit, mult de privit, mult de pus în practică.

    Noul număr al revistei GQ poate fi găsit la toate punctele de difuzare a presei începând de astăzi, 10 decembrie.

  • Oradea a investit 1,5 mil. lei în modernizarea unei pieţe

    Lucrările, susţinute din fondurile proprii ale Administraţiei Domeniului Public, au constat în modernizarea halei de legume-fructe, lucrări de canalizare şi reţea de apă, de schimbare a pardoselii, zugrăvit, reparaţii şi vopsit, schimbarea tâmplărie metalice, precum şi montarea unor module cu uşi de siguranţă în interiorul halei.

    Mai multe pe zf.ro

  • Pe cine ajută premiul Nobel acordat cercetătorilor în celule stem

    Medicina regenerativa ce se bazeaza pe aplicatii utilizand celulele stem este cea mai noua ramura a medicinei care revolutioneaza si impinge speranta de viata si calitatea acesteia catre standarde demne de secolul al XXI-lea. Comitetul Nobel a apreciat studiile celor doi cercetatori drept “revolutionare in felul nostru de a intelege cum se dezvolta celulele si organismele in general”.

    “Suntem foarte impresionati si, de ce sa nu recunoastem, extrem de norocosi, intrucat aceasta distinctie ne ofera credibilitatea necesara si atrage atentia asupra acestei laturi a medicinei pe care noi o consideram esentiala pentru viitor”, spune medicul Dorin Parciog, director general al Biogenis, companie care se ocupa de recoltarea celulelor stem.

    Doctorul Tudor Panu, directorul general al Cord Blood, sustine ca dorinta sa este ca opinia publica sa ia act de acest lucru si sa nu se fereasca “sa investeasca in viitorul copiilor, dar si al intregii familii.”

    “Acordarea celei mai mari distinctii din lumea medicala unor pionieri in domeniul studiului celulelor stem arata preocuparea si importanta la nivel mondial a acestui domeniu al medicinei. Societatile civilizate au inteles ca celulele stem reprezinta viitorul in medicina si ca eforturile tuturor trebuie sa se indrepte si in aceasta directie”, sustine si dr. Bogdan Ivanescu, presedintele Stem SURE.

    Potrivit companiilor, piaţa recoltarii de celule stem din Romania a stagnat în 2011 la nivelul de aproximativ 20 de milioane de euro. Cele mai multe recoltări se fac în sectorul public (mai bine de trei sferturi), întrucât naşterile în mediul privat sunt încă în fază incipientă şi nu costă deloc puţin – pornesc de la circa 800-1.000 de euro, dar pot ajunge şi la 2.500 în unele cazuri.

  • Reţeta pentru un mandat de cursă lungă

    Pe Dan Zamonea l-am găsit prins între şedinţele legate de previziunile de buget pentru anul următor: “Trebuie să stăm cu globul de cristal să ne gândim ce s-ar putea întâmpla, să facem scenarii, pesimiste şi realiste, şi să picăm pe unul dintre scenarii”. Managerul exclude varianta unui scenariu optimist, iar cel pesimisto-realist are în vedere ca în sistem să nu se schimbe nimic – practic, bugetul să rămână la fel, reţetele să nu se prescrie electronic, iar cadrul legal să nu sufere modificări. Din ce s-a văzut în globul de cristal anul trecut, legat de previziunile pentru anul în curs, datele coincid la capitolul cifrei de afaceri – o creştere de 3%, până la 203 mil. euro – însă nu şi la nivelul profitabilităţii, ca urmare a introducerii taxei clawback, cea prin care producătorii de medicamente plătesc diferenţa dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real, aflată atunci la un nivel necunoscut.

    Principala problemă a taxei clawback se referă la baza de la care se porneşte – dacă bugetul nu e unul realist, legat de nevoia din teren, suprataxarea nu e una corectă. Roche a plătit, ca pondere din cifra de afaceri, între 11% şi 23%, deşi estimările anterioare aveau în vedere un procent de 17%. “Limita este profitabilitatea per produs şi probabil vom primi nişte semnale de la firma mamă, când se va atinge o profitabilitate limită”, explică Zamonea, care anticipează că 2012 va fi anul cu cel mai mic profit pentru afacerile elveţienilor în România. Majoritatea achiziţiilor se fac în sistemul public, iar sistemul privat încă nu e dezvoltat pe piaţa medicamentelor. Pragul de suportabilitate e destul de ridicat, iar managerul face trimitere la comportamentul Roche din Grecia: deşi decontările medicamentelor se făceau la doi ani de la vânzare, iar preţurile doctoriilor sunt dintre cele mai mici din Europa, compania nu a retras niciun produs, dar a impus condiţii restrictive, ajungând chiar şi la plata pe loc pentru spitalele cu situaţie financiară incertă.

    “E greu de înţeles situaţia din România şi o vreme am fost puşi pe picior de egalitate cu Grecia, ne priveau cu acelaşi grad de risc şi ca un mediu de afaceri haotic. A fost nevoie să explicăm că din punct de vedere macroeconomic România nu este Grecia”, spune Zamonea, cu trimitere la indicatori precum deficitul bugetar stabil, datoria publică şi rezerva monetară aflate la un nivel acceptabil şi dimensiunea importantă a pieţei, similară Poloniei. Puse în balanţă, părţile economică şi comercială au condus la înţelegere din partea elveţienilor, iar eventualele retrageri de molecule sunt posibile doar în sectoarele unde există un înlocuitor mai ieftin, un medicament generic – din 40 de produse, jumătate se află în această situaţie. Cât despre actualizarea listelor de medicamente compensate, neschimbată de cinci ani, Zamonea spune că moleculele s-au învechit între timp, motivaţia autorităţilor fiind incapacitatea de a susţine o cheltuială suplimentară de 100 de milioane de euro, adică sub 10% din totalul bugetului.

    “Filosofia Roche e un pic diferită faţă de alte companii. Preferăm să avem manageri din ţara de origine. Avantajul e faptul că înţelegi mai uşor limba, cultura, mediul economic şi cel social, poţi stabili contacte mult mai uşor, economiseşti timp în crearea unei reţele de parteneri, furnizori sau companii din piaţă şi oferi stabilitate”, mărturiseşte Zamonea, cu trimitere la faptul că pentru un străin durează cel puţin jumătate de an să înţeleagă piaţa şi încă un an în care poate acţiona pentru a influenţa indicatorii, dat fiind contextul menţionat anterior. El remarcă situaţia cea mai frecventă în politica multinaţionalelor, aceea de a aloca României manageri din pieţele din Vest, consideraţi a avea mai multă experienţă în management. Cu toate acestea, în clasamentul primelor 20 de companii după cifra de afaceri, mai bine de jumătate au conducere nouă în 2011 şi 2012. Schimbarea a venit şi pentru Zamonea, în urmă cu un an, ce-i drept într-un sens optimist, când dincolo de România, ale cărei operaţiuni le conduce din 2001, i s-au arondat alte nouă ţări pe care să le coordoneze. Provocarea pentru el e însă tot ţara noastră, un loc în care un manager poate intui cu greu ce se va întâmpla în trimestrul următor, iar planurile de afaceri se fac din mers: “Fiecare an este greu în felul lui, dar 2012 a fost anul cel mai plin de schimbări, iar piaţa şi deciziile luate sunt tot mai impredictibile”.

  • Hidroelectrica cere scăderea livrărilor pe piaţa reglementată şi adaosuri mai mici la distribuitori

    Solicitările vin în contextul situaţiei dificile a companiei, aflată în insolvenţă, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi-a dat acordul de principiu cu privire la modificările propuse. Hidroelectrica are datorii de un miliard de euro şi profituri nerealizate de 1,1 miliarde euro în ultimii şase ani din contractele bilaterale şi pe piaţa reglementată, înregistrând pentru prima dată de la înfiinţare pierderi în primul semestru al anului în curs. În plus, în august producţia s-ar putea atinge un minim istoric, iar ponderea producţiei livrată pe piaţa reglementată ajunge, pentru prima dată, la 50% din producţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bizara piaţă a părului

    Statele Unite ale Americii au avut anul trecut un profit de 1,3 milioane de dolari de pe urma părului uman, potrivit informaţiilor de pe site-ul www.centives.com. Mai mult decât atât, părul uman a devenit atât de valoros în 2011 încât hoţii au furat din saloane păr în valoare de 230.000 de dolari, ignorând televizoarele cu ecrane plate şi casele de marcat. De ce? Perucile de calitate trebuie să fie similare podoabelor capilare naturale, cu rezistenţă şi durabilitate mare, specifice părului “virgin”: niciodată vopsit, tăiat sau procesat. Astfel de peruci, folosite mai ales în filme, pot să ajungă la preţuri de 6000 de dolari.

    Paris Hilton, moştenitoarea faimosului lanţ hotelier Hilton şi-a cumpărat o astfel de perucă pe care a botezat-o “Precious”. A pierdut-o în scurt timp şi “a fost nevoită” să-şi mai cumpere una, cu 10,000 de dolari de această dată.

    Perucile de tip Cornrow (care au modelul împletiturilor pe scalp) sunt cel mai dificil de făcut, iar uneori e nevoie ca trei oameni să lucreze timp de şase zile pentru realizarea uneia singure. Will Smith foloseşte astfel de peruci, pentru filmul Hancock a purtat trei, una dintre acestea fiind făcută din propriul lui păr.

    După prăbuşirea Uniunii Sovietice, antreprenorii din domeniu s-au dus în Rusia în căutare de păr uman, credeau că oamenii de acolo sunt suficient de săraci pentru a-şi vinde părul. Dar Mafia Rusească a observat cât de prosperă este această “piaţă a părului” şi a cerut un procent de 20% din profit. În consecinţă, atenţia celor din domeniu s-a îndreptat spre India unde tradiţia cere ca femeile să îşi poarte părul lung, astfel, în 2011, aproximativ 66 % din părul uman importat au venit de aici.

    Un exemplu este Tirumala Venkateswara, cel mai vizitat sit religios din lume cu 20 de milioane de pelerini pe an venind aici în căutarea norocului, de trei ori mai mult decât vizitatorii Vaticanului. Dintre aceştia, jumătate sunt femei care consideră că este nevoie de un anumit sacrificiu pentru ca norocul să le surâdă. În fiecare zi, 25,000 dintre acestea îşi rad părul, într-o clădire special amenajată în interiorul aşezământului religios, unde lucrează 6 bărbieri. Administraţia Tirumala colectează pentru ca a-l licita ulterior, la una dintre aceste licitaţii ajungându-se la suma record de 27 de milioane.

    Tradiţiile se schimbă şi în India, iar cei din industrie se orientează către alte ţări pentru a-şi îmbunătăţi rezervele de păr. Există puţini candidaţi, în Ucraina buncăre pline de păr uman sunt păzite de oameni înarmaţi.

  • Ponta: Hidroelectrica va reveni în toamnă pe piaţa normală a energiei, curăţată de probleme

    El a arătat că măsura luată la Hidroelectrica constituie unul dintre cele mai importante mesaje pentru “o viaţă economică neinfluenţată politic” şi va deschide procedurile pentru reforme structurale, precum vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de stat la societăţile din energie. “Măsura care s-a luat va duce în această toamnă la revenirea pe piaţa normală a celui mai mare jucător din zona energiei, curăţat de ceea ce îl împiedica să acţioneze normal, şi cred că această realizare va fi unul dintre cele mai importante mesaje pentru o viaţă economică sănătoasă neinfluenţată politic şi de alte interese şi va deschide practic procedurile pentru refrormele structurale, punerea pe piaţă a pachetelor de acţiuni de la societăţile din energie şi tot ceea ce ne-am angajat cu instituţiile internaţionale, reforme structurale care au întârziat foarte mult şi care afectează viaţa economică a României”, le-a spus premierul reprezentanţilor investitorilor.

    Mai multe pe mediafax.ro