BusinessMagazin

Tag: piata

  • Preţul caselor şi vilelor a coborât sub 1.000 euro pe mp în aproape toate marile oraşe

    Spre deosebire de segmentul apartamentelor, unde în ultimii cinci ani au avut loc scăderi şi de peste 50% la nivel de oraş, ieftinirile consemnate pe segmentul case-vile au fost ceva mai temperate. www.imobiliare.ro prezintă, în cele de mai jos, topul celor mai mari scăderi de preţ pe acest segment al pieţei rezidenţiale. Analiza ia în calcul preţurile medii solicitate pentru casele şi vilele din cinci mari oraşe ale ţării, în trei momente-cheie: februarie 2008, februarie 2012 şi februarie 2013.

    Constanţa: Dintre centrele urbane analizate, oraşul de la malul mării ocupă primul loc în clasamentul ieftinirilor. în decurs de cinci ani, preţul mediu solicitat pentru case şi vile s-a diminuat cu 42,8%, de la 1.504 euro pe metru pătrat, în februarie 2008, până la 860 de euro pe metru pătrat, în februarie 2013. Tot în Constanţa a avut loc şi cel mai mare declin al preţurilor pe parcursul lui 2012. Astfel, pretenţiile proprietarilor au scăzut cu 6,4%, de la o medie de 919 euro pe metru pătrat în februarie anul trecut.

    Braşov: în oraşul de la poalele Tâmpei, preţurile caselor au scăzut cu 39,6% în ultimii cinci ani, de la o valoare medie de 1.410 euro pe metru pătrat valabilă în februarie 2008. Preţul solicitat la ora actuală – de 852 de euro pe metru pătrat – este cu 2,3% mai mic decât cel din perioada similară a anului trecut, respectiv 872 de euro pe metru pătrat.

    Timişoara: în oraşul de pe Bega, vilele s-au ieftinit cu 37,8% în intervalul februarie 2008-februarie 2013, începând de la nivelul de 1.320 de euro pe metru pătrat. în prezent, proprietarii de pe acest segment solicită, în medie, o sumă de 821 de euro pe metru pătrat. Acest preţ este cu 2,1% mai mic decât cel practicat la începutul lui 2012, adică 839 de euro pe metru pătrat util.

    Bucureşti: Capitala se situează pe locul al patrulea în clasamentul realizat de www.imobiliare.ro. Aici, casele şi vilele s-au ieftinit cu 36% din 2008 încoace, de la o valoare de 1.718 euro pe metru pătrat. La ora actuală, preţul mediu solicitat de proprietarii de case şi vile este de 1.099 de euro pe metru pătrat; această sumă este egală cu preţul mediu solicitat în luna februarie pentru apartamentele vechi şi noi din Capitală.

    Bucureştiul este, în prezent, singurul mare oraş al ţării în care preţurile caselor se menţin peste valoarea de 1.000 de euro pe metru pătrat – în condiţiile în care, înainte de izbucnirea crizei, toate cele cinci oraşe analizate se încadrau în această categorie. Pe parcursul anului trecut, declinul consemnat de vilele din Capitală a fost de 3,4%, pornind de la un nivel de 1.138 de euro valabil în februarie 2012.

    Cluj-Napoca: Oraşul din inima Transilvaniei a fost cel mai puţin marcat de recesiune în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor caselor. Dintre toate centrele urbane analizate, Cluj-Napoca este singurul care a consemnat, în ultimii cinci ani, un declin mai mic de 30%.

    Mai exact, preţurile pe acest segment s-au diminuat cu 28,7% între februarie 2008 şi februarie 2013. Preţul mediu cerut la ora actuală de către proprietari este de 941 de euro pe metru pătrat, faţă de valoarea de 1.320 de euro valabilă la începutul lui 2008. Clujul a consemnat, totodată, şi cea mai mică rată de ieftinire la case şi vile pe parcursul anului trecut: scăderea de 0,7%, de la un nivel de 948 de euro pe metru pătrat, a fost aproape insesizabilă.  

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro a depăşit de curând pragul de 600.000  de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Euroweb România vrea să extindă businessul în Europa Centrală şi de Est

    Din luna martie a acestui an, Euroweb a numit-o pe Daniela Florentina Gurău în poziţia de director financiar, pe Toma Matei în funcţia de director de vânzări, iar pe Sorana Bălan ca director de resurse umane. “Am revigorat echipa managerială cu oameni energici, cu viziune, iniţiativă şi foarte multă experienţă în sector”, a spus Stuart Evers, CEO Euroweb România.

    De la începutul acestui an, compania s-a concentrat pe noi linii de business şi are în plan pentru anul acesta să abordeze sectorul de telecomunicaţii regional. “2013 se anunţă un an dificil pentru piaţa locală de telecomunicaţii. Se pune din ce în ce mai multa presiune pe reducerea costurilor,  criza economica nu a trecut, iar companiile nu mai sunt dispuse să investească în dezvoltarea infrastructurii chiar dacă acest lucru le-ar ajuta pe termen lung. Per total nu cred că piaţa românească de telecomunicaţii va înregistra o creştere semnificativă în 2013.  În aceste condiţii, trebuie (…) să găsim noi direcţii de dezvoltare care să compenseze climatul economic nefavorabil”, a mai spus Evers.

    În primul trimestru al acestui an, Euroweb a început un program investiţional menit să îmbunătăţească calitatea serviciilor prin dezvoltarea infrastructurii, schimbarea flotei de maşini de intervenţii şi dezvoltarea de noi produse. “Piaţa locală de IT şi telecomunicaţii este una foarte dinamică, care necesită o adaptare constantă şi proactivă la nevoile şi cerinţele clienţilor”, a spus Toma Matei, noul director de vânzări al companiei.

  • Câteva zeci de temerari au dansat pentru bolnavii de epilepsie

    La evenimentul organizat de Asociaţia pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare au participat câteva zeci de apropiaţi ai bolnavilor de epilepsie şi dansatori de salsa de la cele mai importante şcoli de profil din Capitală.

    “Toate proiectele noastre sunt caracterizate de energie şi optimism şi, chiar dacă epilepsia este o povară greu de dus, noi ne-am propus să marcăm această zi, împreună, prin dans”, a declarat preşedintele Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare, Adela Chirică.

    Ziua Internaţională a Luptei împotriva Epilepsiei (26 marite) este denumită şi Purple Day, culoarea mov fiind aleasă să reprezinte cauza bolnavilor de epilepsie pentru că este cea a lavandei – plantă asociată cu singurătatea şi izolarea, stări extrem de cunoscute epilepticilor, arată organizatorii.

    La flashmob-ul organizat pentru a marca această zi, participanţii au înălţat câteva zeci de baloane mov şi au împărţit pliante cu informaţii despre măsurile de intervenţie în caz de crize epileptice. Tot ieri seară, 26 martie 2013, şi sediul Guvernului a fost iluminat în mov, pentru a susţine aceeaşi cauză.
     

  • Asigurările de viaţă scad iar asigurările generale cresc

    Pentru regiunea ECE, studiul identifică factorii care au dus la o uşoară creştere de 0,7% comparativ cu 2010, cu o inversare a tendinţei pentru asigurările de viaţă (scădere) şi asigurările generale (creştere). Cu această creştere, piaţa a ajuns în 2011 la 30,8 miliarde euro prime brute subscrise. Pe lângă evolutii notabile ca aproape dublarea cotei de piata pentru segmentul de asigurari de sanatate in 2011 (ceea ce reprezinta 5% din asigurarile generale) si cresterea de 11% fata de anul precedent a segmentului unit-linked din piata asigurarilor de viata, analiza arata si ca Romania a fost singura tara din ECE care a inregistrat pierdere agregata la nivelul jucatorilor de pe piata asigurarilor.  

    In Romania, valoarea totala a primelor brute subscrise a scazut in 2011 sub 8 miliarde lei, o scadere de 5,8% fata de anul anterior. De asemenea, se pastreaza tendinta inversata pentru asigurarile de viata si asigurarile generale, aproape o regula pentru piata de asigurari din Romania. Cresterea de 4,4% pentru asigurarile de viata a fost insotita de o scadere de 8% pentru asigurarile generale. 

    Studiul detaliaza scaderea pietei de asigurari generale pe segmente de piata (ex. asigurarile auto au scazut cu 24% fata de 2010), dar si in functie de clientii finali (ex. segmentul corporatist al asigurarilor generale a scazut cu aproape 13% fata de 2010).

    Un alt aspect al studiului este reprezentat de analiza jucatorilor din piata de asigurari: cei mai mari zece jucatori (in functie de primele brute subscrise) au pierdut in total 2,4 puncte procentuale din cota de piata in 2011 fata de anul anterior. Fuziunea dintre Omniasig VIG si BCR Asigurari VIG (detinute de Vienna Insurance Group) formeaza un nou lider de piata in 2012.

    Tendintele pietei asigurarilor din Romania sunt de asemenea cuprinse in studiu si se refera, printre altele, la sfarsitul luptei  preturilor, la cresterea importantei mediului online drept canal de distributie, la sprijinirea unei abordari precaute de evaluare a expunerii companiei, si la transformari ale pietei in functie de finalizarea proceselor de fuziuni si achizitii.  

    Nota: In momentul redactarii studiului de fata, date oficiale privind evolutia pietei de asigurari in anul 2012 sunt inca in curs de comunicare. Analiza si tendintele formulate au fost realizate pe baza datelor publicate pana in luna ianuarie 2013. Pe masura ce alte informatii oficiale vor fi publicate, studiul va fi actualizat.
     

  • Producătorii de mobilă merg la export după creşteri

    Vânzările de mobilă pe piaţa internă vor scădea cu până în 10% anul acesta, pentru al cincilea an consecutiv, arată estimările principalilor jucători din industria de profil, singurele speranţe de creştere venind de la export, în principal de pe pieţele estice.

     „Nu văd nicio variantă în care piaţa de mobilier, vorbesc despre afacerile legale, să aibă o creştere în 2013. Dimpo­trivă, există toate datele pentru scădere în continuare“, a spus Dan Şucu, preşedintele Mobexpert, cel mai mare jucător din piaţa de mobilă, cu afaceri de 114 mil. euro în 2011. Ultimele informaţii publice disponibile sunt cele aferente primelor 11 luni ale anului 2012, care arată o reducere cu 2,5% a vânzărilor pe piaţa internă, până la 665,6 mil. euro, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). În acelaşi interval exporturile s-au majorat cu aproape 6%. „Ne aşteptăm la o scădere a pieţei în 2013. (…) Nu va fi o scădere cu două cifre. În cazul cel mai optimist piaţa ar rămâne la acelaşi nivel cu anul trecut“, a spus Adrian Rizea, director comercial al Lemet. Mobila este una dintre puţinele industrii în care exporturile depăşesc importurile, dar care a fost afectată de criza ultimilor ani când mai multe fabrici au fost închise. Înaintea crizei, vânzările de mobilă erau de circa 1 mld. euro anual.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • IMM-urile trebuie să-şi eficientizeze costurile ca să rămână pe piaţă

    IMM-urile trebuie să-şi eficientizeze costurile, să crească performanţa afacerii şi randamentul angajaţilor pentru a putea face faţă situaţiei economice actuale şi pentru a rămâne competitive, a declarat marţi la conferinţa Mediafax Talks about SMEs directorul executiv al companiei de soluţii informatice Ymens Bogdan Balaci. „Doar 11% din IMM-urile româneşti au investit în soluţii IT, 35% nu folosesc internetul pentru comunicare, doar 16% au site web propriu şi numai 4% efectuează tranzacţii online. Aceste cifre trebuie îmbunătăţite pentru a creşte performanţa businessului şi a eficientiza costurile“, a spus Balaci. Pe de altă parte, Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a anunţat că legea IMM-urilor va fi din nou modificată, proiectul fiind în stadiu avansat, astfel că în termen de o lună şi jumătate va fi trimisă spre avizare Guvernului. „Avem în vedere o nouă lege pentru IMM-uri, în care să transpunem legislaţia europeană, dar şi noile direcţii din planul de guvernare. Modificarea este într-un stadiu avansat de prelucrare şi estimăm că va fi dată spre avizare într-o lună jumătate“, a spus Ionescu. În acelaşi timp, reprezentantul Ministerului Economiei a menţionat că instituţia va colabora cu Ministerul Justiţiei şi cu Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă pentru modificarea legislaţiei în domeniul insolvenţei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

    Mărcile şi consumatorii îşi redefinesc rolurile, cei din urmă primind din ce în ce mai multă putere”, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. Firma a realizat al doilea val al studiului Emotional Branding, în care peste 430 de mărci stau faţă în faţă cu consumatorii, pentru a vedea cât de puternică este legătura emoţională pe care au

    creat-o cu aceştia. Criza financiară, evoluţia tehnologiei, ramificarea modurilor de comunicare şi dispariţia graniţelor sunt doar o parte din factorii care schimbă decorul pieţei. “Mărcile trebuie să răspundă prompt la toate aceste provocări; doar cele care au curajul şi inspiraţia să se reinventeze îşi pot păstra succesul”, explică Manuela Dănilă. Consumatorul este mai greu de mulţumit, iar mărcile trebuie să ştie pe ce “butoane” să apese pentru a-l activa, fără a avea însă prea multe încercări la dispoziţie; cumpărătorul e critic şi penalizează orice greşeală. “Consumatorul oferă mărcii câteva momente (secunde poate) pentru a-i capta atenţia. Dacă marca nu reuşeşte să-l «agaţe» rapid, eforturile acesteia se risipesc”, spune reprezentanta 360insights.

    CLICK pe imagine pentru REZOLUŢIE MAXIMĂ

    O MARCĂ LEGATĂ DE CONSUMATORII SĂI PRIN EMOŢIONALITATE ESTE MAI PUTERNICĂ DECÂT UNA LEGATĂ CU ACEŞTIA DOAR PRIN OPORTUNITATE SAU PROFIT”, afirmă Marc Gobe, un vizionar al marketingului, ale cărui zece legi stau la baza acestui studiu.

    Dinamica schimbărilor din piaţa bunurilor şi serviciilor este reflectată şi de studiul Emotional Branding, care aduce faţă de anul trecut câteva răsturnări de clasament, cu mărci care îşi pierd din apreciere şi altele care reuşesc să escaladeze topul, ţintind către primele poziţii. În cazul produselor alimentare, Hochland trece de pe locul al treilea în vârful clasamentului. “Lider în mai multe categorii de brânzeturi, Hochland îşi culege laurii investiţiei în piaţa din România graţie legăturii puternice cu consumatorii săi”, exemplifică Manuela Dănilă.

    O altă poveste vine tot din categoria lactatelor, Danone fiind o altă marcă etalon. Cu toate că trece acum pe locul al doilea, schimbul de poziţii vine pe fondul unei diferenţe mici faţă de prima clasată, se arată în studiu. Mai mult decât atât, producătorul francez are pe podiumul clasamentului încă o marcă, Activia, pe locul trei. “Ceea ce defineşte marca Danone pare a fi dinamismul, fiind percepută ca o marcă pionier în inovaţie, stârnind mereu curiozitatea consumatorilor”, spune reprezentanta 360insights.

    “Legătura cu consumatorii se construieşte în timp, iar perioada de criză este un moment de verificare a sentimentelor, dar şi a ofertei concrete”, spune Anca Stroe, director de marketing la Danone România. Ea spune că de-a lungul anilor compania a investit în mod constant în campanii TV, în prezentarea la raft, a derulat evenimente în magazine, comunicare online, dar a organizat şi “ieşiri din rutină”, adică întâlniri directe cu consumatorii: caravane, evenimente în parcuri, vizite în fabrică şi la fermele de la care colectează lapte.

    “Întotdeauna am avut în minte ce-i interesează pe clienţi şi cel mai bun exemplu recent este cartea de reţete cu iaurt la care au contribuit chiar ei, direct.” Categoria lactatelor domină topul alimentelor, arată studiul, iar marca Zuzu (Albalact) câştigă o mai mare apreciere în acest an, balanţa înclinând în sens invers pentru Milli (Friesland Campina), care pierde câteva poziţii.
    Şi la categoria dulciurilor sunt vizibile câteva schimbări faţă de anul trecut. Milka îşi menţine poziţia de lider, iar “colega” de portofoliu, Poiana, i se alătură urcând pe locul al doilea.

  • Operaţiunile Dufa pentru România şi Bulgaria preluate de AdePlast

     ”Atâta vreme cât avem capacitatea, ştim şi putem să producem la standardele impuse de Meffert AG am decis să aducem lângă marca de vopsele AdePlast şi un alt brand cu notorietate şi cotă importantă de piaţă,” declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast..

    “Am ales compania AdePlast pentru a reprezenta marca Dufa în România dat fiind ca în spatele investiţiilor masive din ultimii ani se află o strategie puternică de dezvoltare, care are la bază un model cu adevărat german de organizare. Mai mult decât atât, noile capacităţi de producţie sunt de un nivel tehnic de ultimă generaţie.

    De asemenea, între AdePlast şi Meffert va exista o sinergie şi pe zona de mortare uscate şi polistiren, astfel că vom prelua de aici produse pentru o parte din pieţele în care suntem prezenţi”, declară Dieter Meffert, CEO Meffert A.G., deţinătorul mărcii Dufa. 

    Divizia Vopsele a AdePlast a preluat departamentul de vânzări, distribuţia şi clienţii cu care funcţiona Dufa în România, iar producţia de vopsea a Dufa a fost transferată în fabricile AdePlast, în primă fază la Oradea, ulterior, după deschidere, şi în cea din Ploieşti.

    ”Pentru moment producem vopselele Dufa în fabrica noastră de la Oradea, o fabrică cu tehnologie de ultimă generaţie, urmând ca din vara acestui an să demarăm producţia şi în fabrica din Ploieşti, odată cu pornirea acesteia, programată pentru luna iunie” declară Bogdan Pîrvu, director divizia vopsele a AdePlast.

    În primă fază produsele premium marca Dufa vor fi importate din Germania, de la fabricile grupului Meffert AG. În contrapartidă AdePlast va produce pentru Meffert, sub brand privat, mortare, adezivi si polistiren pentru pieţele din Germania, Ungaria şi Ucraina.

    ”Divizia vopsele a AdePlast va funcţiona cu două departamente diferite de vânzări, câte unul pentru fiecare dintre cele doua mărci de vopsea. Astfel, în mai puţin de 3 ani ne propunem să devenim unul dintre jucătorii importanţi şi pe această piaţă.” declară Bogdan Pîrvu.

    Anul trecut AdePlast a vândut vopsele şi tencuieli decorative în valoare de aproximativ 1,7 milioane  de euro. La aceasta se adaugă suma realizată de Dufa în România anul trecut, de aproximativ 1,9 milioane de euro. ”Pentru 2013, asteptam o crestere semnificativa a cifrei de afaceri pentru Divizia Vopsele a Adeplast fata de suma vanzarilor realizate de cele două branduri, Dufa şi Adeplast în 2012, pe seama sinergiilor,” declară Bogdan Pîrvu.

    Compania AdePlast a anunţat la începutul lunii martie un amplu proces de reorganizare a afacerii, pe trei divizii de business: Divizia Vopsele, Divizia Termosistem şi Divizia Adezivi şi Mortare Uscate, fiecare dintre acestea având management separat. Divizia Vopsele este condusă de Bogdan Pîrvu, iar Divizia Termosistem este coordonată de Octavian Nicula.

    “Eu mă voi ocupa în continuare de dezvoltarea Diviziei de Adezivi şi Mortare Uscate până când voi găsi persoana potrivită care să preia şi acest business,” precizează Marcel Bărbuţ.

    Grupul de companii Meffert s-a înfiinţat în 1947, în prezent numărându-se printre liderii producătorilor de vopsele pentru construcţii din Europa. Spectrul său de producţie şi distribuţie cuprinde produse de înaltă valoare ca: vopsele de faţadă, tencuieli interioare, lacuri, lazuri, produse de renovare şi conservare a construcţiilor.

    Orientarea internaţională a companiilor din concern a început foarte timpuriu şi s-a desfăşurat expansiv la începutul anilor 90. Actualmente grupul numără în toată lumea peste 21 de capacităţi de producţie şi de distribuţie cu peste 1200 de angajaţi. Cifra de afaceri a grupului depăşeşte 300 milioane de euro pe an. Sediul central al companiei se află în Germania, la Bad Kreuznach, unde se găseşte şi principala fabrică.

    AdePlast este cel mai important producător român de adezivi şi mortare uscate, cu două facilităţi de producţie dezvoltate la nivel naţional, o fabrică la Ploieşti şi una la Oradea. Capacitatea totală de producţie pentru sectorul mortarelor se ridică la 700.000 de tone anual.

    Capacitatea de producţie pentru vopsele, tencuieli decorative şi adezivi speciali în stare umedă se ridică la 20.000 de tone pe un schimb. Unitatea de producţie de vopsele şi tencuieli decorative este una dintre cele mai moderne la nivel naţional, fiind inaugurată la începutul anului 2009 la Oradea. începând cu anul 2011 AdePlast a pus în funcţiune o fabrică de polisitern expandat la Ploieşti, cu o capacitate de producţie de 700.000 metri cubi pe an, iar în 2012 au fost achiziţionate utilajele pentru dotarea unor noi facilităţi de producţie de polistiren la Ploieşti şi Oradea, capacitatea crescând la 1.100.000 metri cubi anual.

    Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componentede de bază  realizate în fabricile proprii.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Sergey Brin

    Brin are mai puţin 40 de ani şi o avere estimată la 20 de miliarde de dolari. S-a născut în Rusia, dar a studiat în America şi l-a cunoscut pe Larry Page în timp ce lucra la doctoratul lui la Universitatea Stanford. Familia lui a emigrat în SUA pentru a scăpa de persecuţia evreilor.

    După ce şi-a obţinut diploma în matematică şi informatică la Universitatea din Maryland, Brin a început să studieze la Universitatea Stanford unde l-a cunoscut pe Larry Page, care lucra, la fel ca el, la lucrarea de doctorat. Ca proiect de cercetare pentru universitate, cei doi au inventat un motor de căutare care afişa rezultatele în funcţie de popularitatea paginilor, după ce au ajuns la concluzia că cel mai popular rezultat este şi cel mai folositor.

    Au numit motorul de căutare după numele termenului matematic „Googol„, care înseamnă cifra unu urmată de 100 de zerouri, în scopul de a ilustra misiunea lor de organizare a unei cantităţi uriaşe de informaţii disponibile pe internet. Au început să lucreze împreună la tehnologia pentru motoarele de căutare şi au fondat împreună Google. Obiectivul lui Brin în ce privea compania era ca aceasta să devină Microsoftul internetului.

    Au strâns un milion de dolari de la familie, prieteni şi alţi investitori şi au lansat compania în 1998. Google a devenit de atunci cel mai important motor de căutare. Cu sediul în Silicon Valley, în California, prima listare publică pentru companie a avut loc în 2004 şi i-a transformat pe Brin şi Page în miliardari. Brin continuă să împartă responsabilităţile conducerii zilnice a companiei cu Larry Page şi Eric Schmidt, CEO-ul Google. În 2006, Google a cumpărat şi cel mai popular site pentru videoclipuri încărcate de utilizatori, YouTube, pentru 1,65 miliarde de dolari.

  • Nou-veniţii în lumea mobilă

    In urmă cu zece ani habar n-aveam ce sistem de operare rulează telefonul mobil pe care-l purtam în buzunar. {i, pentru funcţiile limitate pe care le oferea, nici nu prea conta. Lucrurile s-au schimbat odată cu impunerea telefoanelor inteligente, pentru că “inteligenţa” lor constă tocmai în software, iar piesa fundamentală aici este sistemul de operare.

    La momentul actual, două sunt platformele mobile relevante. Din punct de vedere al răspândirii, Android (conceput de Google) conduce, însă privind dinspre veniturile generate, se pare că iOS de la Apple este în frunte.

    Cel puţin teoretic, Android este open source, aşa că oricine îl poate prelua pentru a-şi echipa echipamentele mobile, iar mari fabricanţi precum Samsung sau LG au contribuit semnificativ la popularizarea platformei. În schimb, iOS este un sistem “foarte proprietar”, în sensul că nu rulează decât pe aparate de la Apple. Urmăritorii sunt Windows Phone de la Microsoft şi BlackBerry de la firma cu acelaşi nume (fostă RIM). Ambele sunt proprietare, însă Microsoft îşi licenţiază sistemul, în vreme ce BlackBerry procedează precum Apple.

    Întrebarea la care se trudesc să răspundă o mulţime de analişti cot la cot cu specialişti în marketing este dacă mai sunt şanse ca alte platforme să-şi găsească loc pe această piaţă deja aglomerată. Lista noilor apariţii în domeniu cuprinde Canonical, Mozilla, Jolla şi, oarecum surprinzător, Samsung.

    Canonical este compania care susţine Ubuntu – poate cea mai populară distribuţie Linux la ora actuală. Intenţiile firmei de a ataca şi zona mobilă nu sunt noi, iar una dintre variantele prezentate anul trecut viza conlucrarea dintre Ubuntu şi Android (ambele au la bază un nucleu Linux, deci Ubuntu ar putea să folosească nucleul din Android). Se pare că acum lucrurile sunt coapte pentru un sistem complet şi independent, iar primele telefoane sunt anunţate pentru luna octombrie, deşi Canonical nu a furnizat informaţii despre acordurile cu fabricanţii şi operatorii telecom. Punctul forte la Ubuntu este interfaţa Unity, care a fost concepută pentru a putea rula pe orice dispozitiv (inclusiv televizoare), oferind astfel o imagine unitară.

    Mozilla a prezentat de curând Firefox OS şi, spre deosebire de Canonical, a comunicat şi înţelegerile cu fabricanţii (LG, Huawei, ZTE, Alcatel) şi o serie de 18 operatori din lumea întreagă. Firefox OS se diferenţiază de competitori prin faptul că este un sistem bazat pe HTML5, aşa că este “la fel de liber ca şi web-ul”. Printre punctele forte ale sistemului de la Mozilla se numără notorietatea brandului Firefox, calităţile browserului şi faptul că este bazat pe standarde deschise. De fapt, Firefox OS funcţionează ca o aplicaţie web, iar dezvoltarea de noi aplicaţii implică tehnici larg răspândite: HTML5, Javascript şi CSS.

    Finlandezii de la Jolla au reuşit să salveze ce era de salvat din sistemul MeeGo, pe care Nokia l-a abandonat laolaltă cu Symbian, şi au realizat Sailfish OS – despre care am mai scris. Deşi Jolla are de gând să producă telefoane sub brand propriu, iar primele modele sunt prevăzute pentru jumătatea anului acesta, intenţia finlandezilor este să licenţieze sistemul de bază (Mer, tot ce e sub interfaţă) către terţi producători, care pot să-şi folosească propria interfaţă. De curând, Jolla a lansat un SDK (Software Development Kit), astfel încât programatorii pot crea aplicaţii sau pot porta cu uşurinţă aplicaţii de pe alte platforme. Punctul forte la Sailfish este, totuşi, interfaţa. Inovativă, dar proprietară.

    Deşi este cel mai mare fabricant de telefoane Android, Samsung lucrează în continuare la Tizen, care este tot un urmaş al lui MeeGo. De fapt, Samsung înlocuieşte Nokia în parteneriatul cu Intel şi Linux Foundation. Punctul forte: banii.

    Mulţi comentatori se arată sceptici în privinţa şanselor nou-veniţilor, în principal datorită reticenţei mediului corporatist: politica BYOD (Bring Your Own Device) ar fi dată peste cap dacă diversitatea creşte. Dar există şi optimiştii, care constată că în zona mobilă ciclurile sunt de cinci ani, iar iPhone şi Android au împlinit vârsta şi cineva le va lua locul. Pe cine pariaţi?