BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Companiile americane au acumulat rezerve de aproape 1.000 mld. dolari în conturi offshore

     Totodată, creşterea puternică a rezervelor deţinute de companii în străinătate subliniază încrederea redusă în economie şi reticenţa faţă de investiţii, în pofida condiţiilor bune de finanţare oferite de dobânzile scăzute.

    Rezervele totale de bani ale companiilor americane au crescut anul trecut la 1.640 miliarde de dolari, cu 12% mai mult faţă de nivelul din 2012, potrivit datelor agenţiei de rating. Astfel, companiile americane au pus deoparte anul trecut 180 miliarde de dolari.

    Multe companii din SUA menţin profiturile obţinute în străinătate în conturi bancare offshore, având în vedere taxele mari presupuse de repatrierea fondurilor pentru finanţarea de investiţii sau recompensarea acţionarilor prin răscumpărări de acţiuni sau dividende mai mari, relatează Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    172
    numărul românilor care aveau anul trecut active nete de minimum 30 mil. de dolari, cu patru mai multe decât în 2012, conform unui studiu Knight Frank

    1 mld. euro
    plăţile online făcute anul trecut de deţinătorii de carduri, din care două treimi pentru cumpărături din afara României

    30.600
    numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în 2013, în creştere cu 5.800 faţă de anul anterior

    6,6 mil. lei
    valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite direct cu cardul pe internet în primele două luni ale anului, triplu faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    4,1%
    cu atât au crescut în primele două luni ale anului veniturile bugetare faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 30,5 mld. lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,8%, la 33,5 mld. lei

    0,5%
    cu atât a scăzut faţă de ianuarie soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor în luna februarie cu 0,5%, în termeni reali, până la 218,3 miliarde de lei, atingând  un nou minim cel puţin pentru ultimul an


     

  • Ministrul Cotovelea: Serviciile ANAF furnizate cetăţenilor sunt mizerabile şi primitive. Am aşteptat 45 de minute să plătesc taxele

     “Ştiu în detaliu situaţia de la ANAF pentru că şi eu, la fel ca şi alţi cetăţeni ai României, am fost în situaţia să achit anumite contribuţii ale familiei şi, după 45 de minute, nu am înţeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituţie a statului. Este o mizerie ce se întâmplă acolo. Sunt nevoi mari, investiţii financiare care trebuiau realizate până acum, erau angajamente pe care România le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcţionează (…) Ceea ce se întâmplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situaţia cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăţi se fac online”, a afirmat Cotovelea, la conferinţa internaţională “Mediafax Talks about Digital Europe”.

    El a adăugat că situaţia de la ANAF poate fi schimbată prin utilizarea fondurilor europene care vor fi alocate României în perioada 2014-2020 pentru informatizarea administraţiei publice.

    “În plus, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut care poate ajunge până la 100 milioane de euro pentru informatizarea instituţiei, care trebuie să fie o prioritate”, a afirmat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au plătit în primele două luni din 2014 de aproape trei ori mai multe taxe şi impozite locale cu cardul pe internet

    Internetul permite contribuabililor să-şi plătească taxele oricând şi de oriunde şi să evite astfel eventualele cozi de la ghişee. La sfârşitul anului trecut, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin platforma ghiseul.ro sau platformele proprii.

    O altă componentă a campaniei naţionale care permite contribuabililor să-şi plătească simplu şi rapid taxele locale o reprezintă locaţiile speciale, deschise zilnic, până la sfârşitul lunii martie 2014, în centre comerciale şi sucursale bancare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Târgu-Mureş şi Iaşi. Această iniţiativă îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor care doresc să beneficieze de tot mai multe modalităţi simple de plată a taxelor. Până la 15 martie, românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale în valoare de peste 1 milion de lei în cadrul locaţiilor speciale.

     

  • Ministrul Finanţelor: Conformarea voluntară nu va creşte cu cozi de 3 ore la Fisc şi cheltuieli netransparente

    “Pentru conformarea voluntară este nevoie de o mai mare transparenţă a instituţiilor publice, a modului în care este cheltuit banul, o mai bună comunicare a măsurilor adoptate. Este esenţial pentru încrederea cetăţeanului pentru a-şi plăti taxele, şi asta este datoria lui patriotică”, a spus Petrescu la conferinţa Aspen organizată la Banca Naţională a României.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple, Microsoft, Google şi Cisco deţin obligaţiuni SUA de 124 miliarde de dolari, majoritatea în străinătate

     Suma păstrată în obligaţiuni SUA este semnificativă în comparaţie cu fondurile totale pe care companiile le au la aceste subsidiare, arată documente verificate de Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie din Marea Britanie, citat de Reuters.

    Apple, Microsoft, Google şi Cisco ţin la diviziile din afara SUA 254,9 miliarde de dolari, incluzând fondurile în obligaţiuni.

    Transferul în SUA al acestor lichidităţi ar declanşa taxarea de către guvernul federal american, astfel că marile companii continuă să ţină banii în paradisuri fiscale, în parte pentru a finanţa expansiunea la nivel global, dar şi pentru a evita taxele, afirmă directorii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile companii japoneze acordă primele majorări salariale din 2008, înaintea unei creşteri de taxe

     Companiile japoneze sprijină astfel programul de reformă economică promovat de premierul Shinzo Abe, care speră că majorările salariale vor stimula consumul, transformând revigorarea industriei şi profiturile mai mari ale exportatorilor într-o creştere economică mai puternică.

    Programul economic al premierului Abe a revitalizat industriile de export prin deprecierea yenului, care a consolidat competitivitatea produselor japoneze pe piaţa globală.

    Producătorii auto japonezi au fost principalii beneficiari ai deprecierii monedei, înregistrând creşteri puternice ale profiturilor în ultimele 12 luni. Guvernul a cerut marilor companii să ofere majorări salariale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colorado a încasat din taxe 2 milioane de dolari în prima lună de la legalizarea marijuanei

     Suma pentru luna ianuarie, în linie cu aşteptările autorităţilor, este de peste două ori mai mare faţă de venitul de 900.000 de dolari din taxe percepute în prima lună a anului la vânzarea de marijuana în scop medical, permisă încă din anul 2000.

    “Prima lună de vânzare de marijuana în scop recreaţional s-a situat în linie cu estimările. Ne aşteptăm ca modele clare în privinţa veniturilor să apară până în aprilie şi intenţionăm să încorporăm aceste date în viitoarele prognoze”, a declarat directorul Departamentului Venituri din Colorado, Barbara Brohl, potrivit Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cadoul Poliţiei de Mărţişor: amenzi de 1,3 mil. lei pentru florarii evazionişti

    În perioada 27-28 februarie, Direcţia de Investigare a Fraudelor, cu sprijinul Direcţiei de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R., a coordonat o acţiune, la nivel naţional, pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu flori, aranjamente florale şi plante decorative.

    Acţiunea a vizat identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor care se sustrag de la plata taxelor aferente bugetului de stat, prin desfăşurarea de operaţiuni de achiziţie intracomunitară/import, fără evidenţierea activităţilor comerciale.

    De asemenea, au fost monitorizate transporturile acestor mărfuri, pentru verificarea destinaţiei acestora.

    În cadrul acţiunii, au fost verificate 1.238 de societăţi comerciale, fiind constatate 34 de infracţiuni, dintre care 29 de evaziune fiscală.

    Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 973 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.333.000 de lei, iar ca măsură complementară, au fost ridicate în vederea confiscării mărfuri în valoare de 164.797 de lei.

    De asemenea, au fost indisponibilizate, în vederea confiscării, mărfuri în valoare de 7.448 de lei, a căror provenienţă legală nu a putut fi justificată, nefiind înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor verificate.

    Cercetările sunt continuate de poliţişti în cadrul dosarelor penale, pentru stabilirea legalităţii operaţiilor comerciale desfăşurate.