BusinessMagazin

Tag: succes

  • Lenea, cheia succesului? Asta susţine autorul cărţilor best seller “Moneyball” sau “The Big Short”

    Lewis a fost speaker la Insight Summit 2017 şi într-un interviu cu Ryan Smith, CEO-ul Qualtrics, a explicat de ce lenea nu a fost niciodată un lucru rău în mintea sa şi cum l-a ajutat să aibă succes.

    “Un motto al familiei nostre era «do as little as possible» (n.r să făci cât mai puţin cu putinţă). Ideea era să te bucuri de perioada de lenevit şi să fii constant ocupat nu era perceput ca fiind un lucru bun”, a mărturisit el.

    Lewis spune că îmbrăţişând lenea l-a ajutat să aibă succes datorită faptului că şi-a conceentrat eforturile asupra aspectelor care chiar contau.

    “Aţi luat un proiect doar pentru a nu sta degeaba? Câte oportunităţi aţi ratat doar pentru că eraţi ocupaţi cu alte lucruri? Să fii inactiv de bună voie sau să nu te încarci inutil cu lucruri înseamnă că atunci când ceva ce merită efort vei putea da totul. În plus, dacă nu eşti ocupat tot timpul ai ocazia să faci proiecte la care ţii cu adevărat”

    “Lenea e precum un filtru. Ceva trebuie să fie foarte bun înainte să decid dacă să lucrez”, mai spune el.

    Lewis a publicat şase cărţi în ultimii 10 ani în timp ce scria şi pentru Vanity Fair. 

  • Sub beţia succesului electoral şi a puterii, guvernarea PSD-ALDE îndreaptă România spre ciocnirea de un zid al realităţii economice care se va sfârşi inevitabil cu reapariţia gardienilor de la FMI

    Şi acum îmi amintesc cum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îl lua peste picior, în conferinţele de la Bucureşti, pe analistul de la Danske Bank, luând în discuţie cunoştinţele lui ca economist. Lars Christensen ajunsese un fel de duşman al poporului.

    Economia duduia, consumul era pe val, creditele se dădeau pe bandă rulantă, salariile creşteau de la lună la lună, toată lumea vedea în faţa ochilor cel puţin o mie de euro net pe lună, bugetul era plin de bani după privatizarea BCR, numărul bugetarilor (plus 200.000) şi a salariilor celor plătiţi din buget creşteau “fără număr”, investiţiile statului erau în bunuri şi servicii şi mai puţin în infrastructură, iar la putere era premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu, având în spate guvernul PNL-UDMR-PSD.

    Şi acum îmi amintesc de rapoartele firmelor de analiză şi cercetare de la Oxford Economics privind starea economiei româneşti de atunci (supraîncălzirea economiei şi deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent). Întrucât bugetul de stat avea bani, deficitul bugetar nu era pus sub observaţie.

    Toată lumea era într-o stare de negare a analizelor, datelor macro în dinamica lor şi niciun analist sau analiză preventivă nu era luată în considerare: străinii, analiştii străini, nu vor ca România să se dezvolte, ca românii să o ducă mai bine, să aibă salarii mai mari, erau răspunsurile celor de la putere.

    Cum stăm în prezent?

    Nu avem o problemă externă de deficit de cont curent, cel puţin până acum (deficitul comercial este acoperit de plusul din servicii IT şi transport), dar avem o problemă legată de deficitul bugetar.

    În primul rând, datoria publică este mult mai mare decât acum 10 ani (de la 10% din PIB la aproape 40% din PIB, preţul plătit în criză), iar deficitul bugetar nu mai este lăsat de izbelişte, ţinta fiind de 3% din PIB, nu cât iese ca acum un deceniu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şi-a început cariera în TV la 52 de ani, iar acum la 73 de ani are o avere de 290 milioane de dolari

    Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.

    La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.

    Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.

    Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.

    Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.

  • Şi-a început cariera în TV la 52 de ani, iar acum la 73 de ani are o avere de 290 milioane de dolari

    Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.

    La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.

    Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.

    Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.

    Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.

  • Şcoala care te ajută să devii o “materialistă de succes”: 1.000 de dolari pe săptămâmă ca să înveţi cum să profiţi de bărbaţii cu bani

    “Teoria în afaceri ne învaţă o lecţie importantă”, explică profesoara citată de Pomerantsev. “Caută în permanenţă dorinţele clienţilor. Aplică acelaşi principiu şi când cauţi un bărbat bogat. La prima întâlnire există o singură regulă: nu vorbi despre tine. Ascultă-l. Găseşte-l fascinant. Află-i dorinţele. Studiază-i hobby-urile. Iar mai apoi schimbă-te în concordanţă cu acestea.”

    Studentele iau notiţe şi ascultă cu mare atenţie, poate şi pentru că plătesc 1.000 de dolari pentru fiecare săptămână de curs. Există zeci de astfel de “academii” în Moscova şi St. Petersburg, purtând nume precum “Geisha School” sau “Cum să fii o femeie adevărată”.

    Una dintre fetele care participă, pe nume Oliona, s-a mutat la Moscova din Donbas, o regiune minieră din Ucraina. Mama sa era coafeză, iar Oliona ar fi vrut să urmeze aceeaşi profesie; din păcate, salonul a intrat în faliment. În vârstă de 20 de ani la acea vreme, Oliona s-a angajat ca dansatoare la un club de striptease.

    Acolo l-a cunoscut pe cel care o întreţine, oferindu-i ceea ce ea numeşte “venit de amantă”: un apartament, 4.000 de dolari pe lună, o maşină şi două concedii de 7 zile pe an în Turcia sau Egipt. În schimb, ea trebuie să-i asigure acestuia acces nelimitat la corpul ei.

    Oliona nu se vede însă ca o prostituată: diferenţa, spune ea, este că o prostituată trebuie să facă sex cu cel indicat de peşte. Ea, în schimb, îşi vânează singură prada.

  • Oraşul care timp de jumătate de an stă în umbră. Ce metodă ingenioasă au folosit pentru a se putea bucura de razele soarelui

    Invenţia i-a aparţinut lui Martin Andersen, care a primit finanţare din partea autorităţilor pentru a-şi implementa ideea. După îndelungi cercetări şi schiţe proiectul s-a concretizat cu succes – trei oglinzi, fiecare măsurând 17 metri pătraţi, stau pe muntele de deasupra oraşului. În ianuarie, cu ajutorul acestora, soarele este pote fi zărit doar două ore pe zi în piaţa oraşului, de la prânz până la orele 14, însă cetăţenii sunt fericiţi şi pentru atât. „Păşind în soare după atâtea ore de umbră permanentă mă face să realizez cât de mult ne poate afecta percepţia asupra lumii. Dintr-o dată, lumea pare tridimensională”, spune Andersen.

    Nu toată lumea din Rjukan a primit cu braţele deschise ideea acestor oglinzi de soare, iar mulţi consideră că nu sunt altceva decât un „truc turistic”. Până şi Andersen a admis faptul că s-a obişnuit, între timp, cu lipsa luminii soarelui. „ Este ca şi cum oamenii care au fost crescuţi în acest loc umbrit, sau cei care au ales să rămână, au devenit imuni la lumina normală soarelui”, mai adăuga acesta.  

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Smiley – GALERIE FOTO

    Andrei Tiberiu Maria, alias Smiley, se poate lăudă cu o carieră de succes şi o casă de invidiat.

    După ani buni de muncă în industria muzicală şi proiectele de televiziune, cântăreţul a reuşit să-şi achiziţioneze casa visurilor sale şi să o decoreze într-un mod original.

    Smiley trăieşte într-o locuinţă de vis, pe care a amenajat-o şi decorat-o după gustul lui. E drept, a apelat la ajutor specializat, însă amprenta burlacului Smiley se vede cu ochiul liber.

    Casa artistului are un aspect modern, minimalist, iar iluminarea naturală datorată ferestrelor mari îi conferă un mare avantaj. Smiley a optat pentru nuanţe precum albastru, muştar şi bleumarin, în decorul casei sale, ceea ce face din casa lui un spaţiu relaxant, occidental şi care nu-şi pierde din amprenta personală.

     

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Smiley trăieşte într-o locuinţă de vis, pe care a amenajat-o şi decorat-o după gustul lui. E drept, a apelat la ajutor specializat, însă amprenta burlacului Smiley se vede cu ochiul liber.

    Casa artistului are un aspect modern, minimalist, iar iluminarea naturală datorată ferestrelor mari îi conferă un mare avantaj. Smiley a optat pentru nuanţe precum albastru, muştar şi bleumarin, în decorul casei sale, ceea ce face din casa lui un spaţiu relaxant, occidental şi care nu-şi pierde din amprenta personală.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Când va avea loc continuarea celui mai de succes film din istorie

    Regizorul american James Cameron a dezvăluit când se va lansa”Avatar 2″, sequel fantasy-ului “Avatar” (2009), filmul cu cele mai mari încasări din istorie.Lansarea lungmetrajului a fost amânată din nou şi nu va apărea în cinematografe aşa cum se aştepta în anul 2018,a spus Cameron, potrivit Reuters.

    James Cameron, care lucrează simultan la patru sequeluri ale filmului – a numit continuarea “Avatar” “o promisiune epică, de amploare”, adăugând că “avem toate motoarele pornite la acest moment.”

    Cameron a spus că filmările la cele patru filme concomitent se aseamănă lucrului la o miniserie TV: „Lucrăm concomitent, e vorba în mare, de opt ore de poveste. Va fi o provocare uriaşă să ţinem minte toate detaliile în ordine, fix unde ne plasăm în poveste. Va fi, probabil, cel mai provocator lucru pe care l-am făcut vreodată. Sunt sigur că va fi o provocare şi pentru actori. Nu, nu, nu, acest personaj nu a murit încă, eşti încă într-o anumiă etapă a vieţii sale. E o saga. E ca şi cum ai face cele trei filme ‘Godfather/ Naşul’ în acelaşi timp.”

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro