BusinessMagazin

Tag: securitate

  • Cea mai mare lansare a unei companii româneşti din IT în San Francisco

    Compania Bitdefender, creată de românii Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să-şi facă loc pe piaţa internaţională de soluţii de securitate IT, ajungând la o bază de câteva sute de milioane de clienţi cu tehnologiile dezvoltate în România, va ataca în această seară piaţa din SUA cu un nou produs, cu care are ambiţia să redefinească industria globală de profil.

    Produsul lansat este Bitdefender Box, un mix între hardware şi software, care va securiza ceea ce firma cu origini româneşti estimează că va fi noua realitate de zi cu zi în sediile companiilor şi în gospodării: nu doar calculatoare, tablete şi smartphone-uri ci şi smart TV-urile, frigiderele de ultimă generaţie, sistemele de iluminat, sistemele de alarmă conectate la Wi-Fi – în fapt orice obiect conectat la internet.

    Este produsul care va înlocui actualele soluţii de securitate, cred reprezentanţii Bitdefender. “Lansarea Bitdefender BOX este un eveniment important pentru noi în primul rând pentru că lansăm un produs unic în industrie, ce defineşte o nouă categorie – security pentru Internet of Things – şi care aduce o abordare cu totul inovatoare domeniului. Viziunea noastră este că acesta este viitorul securităţii şi că, da, cel mai probabil va duce la înlocuirea soluţiilor de securitate existente”, au precizat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Aurescu: UE trebuie să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale. Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

    “Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE“, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

    Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

    “Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

    “Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

    Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

    “Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

    În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

    Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

    “Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

    “În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

    Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

    De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

  • Aurescu: UE trebuie să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale. Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

    “Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE“, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

    Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

    “Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

    “Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

    Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

    “Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

    În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

    Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

    “Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

    “În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

    Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

    De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

  • Un pilot olandez avertizase, inaintea accidentului Germanwings, asupra riscului reprezentat de cabinele de pilotaj blindate

    “Date fiind uşile blindate extrasecurizate, nu este greu ca un pilot să îşi împiedice colegul să intre în carlingă”, scria acum două luni Jan Cocheret, pilotul companiei Emirates, informează ziarul Liberation.

    “Este suficient să aştepte ca un coleg să meargă pentru a-şi satisface o nevoie naturală pentru a nu-i mai deschide niciodată uşa”, avertiza pilotul olandez.

    După atentatele din 11 septembrie 2001, “mă întreb frecvent cine este alături de mine în cabină? Dacă i se întâmplă ceva teribil în viaţă şi nu poate depăşi situaţia?! Sper că după o pauză de mers la baie nu mă voi trezi în faţa unei uşi blocate”, adăuga pilotul.

    “Este bine şi frumos că se poate intra în carlingă cu un cod secret, dar, dacă persoana aflată în interior dezactivează această opţiune, nu se mai poate face nimic altceva decât să te aşezi pe scaun cu pasagerii şi să aştepţi ce se va întâmpla”, spunea Jan Cocheret.

    Companiile aeriene din întreaga lume au început să modifice procedurile de zbor, impunând regula prezenţei permanente a două persoane în cabina piloţilor, după aparenta prăbuşire intenţionată de către copilot a avionului Germanwings.

  • Alerte false cu bombă la sediul Guvernului sârb şi la ministere din Belgrad

    Echipele pirotehnice au verificat cutii suspecte cu dimensiunile 20x30x10 cm găsite în faţa Guvernului sârb, în faţa câtorva ministere şi a Băncii Naţionale, în centrul oraşului Belgrad.

    Niciunul dintre dispozitivele suspecte nu conţinea dispozitive explozive, a comunicat Poliţia sârbă.

    Potrivit presei, în cutii erau “excremente de animale”, dar informaţia nu a fost confirmată de anchetatori.

  • Oponenţii lui Putin îşi iau măsuri de securitate: Ştim că a existat o listă de ţinte de tip Nemţov

    Potrivit publicaţiei britanice, oponenţii lui Putin adoptă aceste măsuri suplimentare de teamă, în urma asasinării lui Boris Nemţov pe 27 februarie în apropiere de Kremlin.

    Directorul postului liberal de radio Ecoul Moscovei, Aleksei Venediktov, unul dintre cei mai importanţi jurnalişti, a părăsit Rusia în cursul acestei săptămâni, împreună cu fiul său, către Israel, după ce a primit un pont potrivit căruia ar putea fi vizat.

    “Ştim că a existat o listă de ţinte”, a declarat Venediktov într-un interviu pentru ediţia de vineri a revistei Time.

    Potrivit unui articol publicat de ziarul de opoziţie Novaia Gazeta, numele lui Venediktov se află pe o “listă de execuţii” despre existenţa căreia oficiali de la Kremlin l-au informat pe preşedintele rus Vladimir Putin în urma asasinării lui Nemţov.

    Venediktov a părăsit Moscova cu o zi înainte ca Novaia Gazeta să publice articolul, iar în prezent s-ar afla la Paris, scrie The Telegraph.

    Meandrele anchetei cu privire la asasinarea lui Nemţov au alimentat îngrijorări, în Rusia, cu privire la posibilitatea comiterii unor noi asasinate, în cadrul unui adevărat război între clanuri din cadrul aparatului rus de securitate.

    Între alte nume de pe listă, în afară de cel al lui Nemţov s-ar mai afla cel al prezentatoarei de televiziune Ksenia Sobciak şi al fostului magnat Mihail Hodorkovski, care a ispăşit zece ani de închisoare înainte să fie graţiat, în 2013, şi să se mute în Europa.

    Sobciak, o jurnalistă renumită şi unul dintre liderii protestelor organizate în urma alegerilor din 2011 şi 2012, denunţate ca fraudate, este cunoscută în întreaga Rusie ca prezentatoare de televiziune. “Din nefericire, am fost nevoită să-mi sporesc aranjamentele de securitate. Acum trebuie să mă deplasez însoţită de gărzi de corp”, a declarat Sobciak vineri pentru site-ul Gazeta.ru.

    Purtătoarea de cuvânt din Rusia a lui Hodorkovski, care trăieşte în prezent în Elveţia, a postat miercuri o fotografie cu o jerbă funerară pe care afirmă că a găsit-o la uşa apartamentului ei din Moscova.

     

  • Al-Qaida plănuia asasinarea Papei Francisc în Filipine. Suveranul Pontif: Mă tem de durere fizică

    Potrivit site-ului Abruzzo24ore.tv, reţeaua teroristă Al-Qaida plănuia să îl omoare pe Papa Francisc în cursul vizitei acestuia în Filipine, în ianuarie. Şeful poliţiei filipineze, Getulio Napenas, a dezvăluit că Al-Qaida pregătise, în colaborare cu organizaţia teroristă Marwan, un atac cu bombă care urma să aibă loc în Centrul istoric al oraşului Manila pe 18 ianuarie.

    Atacul, care urma să fie comis pe strada Kalaw din Manilla, a fost dejucat de autorităţile filipineze. Papa Francisc a trecut pe strada Kalaw în drum spre Parcul Rizal, unde a oficiat o slujbă în prezenţa a şapte milioane de credincioşi.

    În acest context, Papa Francisc a evocat posibilitatea de a fi vizat de un atentat, spunând că se teme de durerea fizică.

    “Eu mă las în voia lui Dumnezeu. L-am rugat pe Dumnezeu să aibă grijă de mine. Dar, dacă voia Lui este să mor ori să mi se întâmple ceva, L-am rugat un favor: să nu simt durere. Pentru că mie îmi este foarte teamă de durerea fizică”, i-a spus Papa Francisc preotului argentinian Jose Maria di Paola, conform ziarului La Carcova di Buenos Aires, citat de publicaţia italiană L’Avvenire.

    Papa Francisc a efectuat o vizită în Filipine în perioada 16-18 ianuarie 2015.

  • Militanţi islamişti s-ar putea infiltra în armata germană, anunţă Serviciul de informaţii militare

    “Dacă un islamist moderat se va prezenta pentru recrutare şi îşi ascunde intenţiile, va fi greu să nu fie admis”, a explicat Christof Gramm, directorul Serviciului german de informaţii militare (MAD), potrivit Die Welt.

    Christof Gramm a dat asigurări, potriviot Reuters, că în momentul de faţă nu există militari germani printre cei 600 de cetăţeni germani care participă la conflicte în Orientul Mijlociu. “Însă au fost identificaţi 20 de fosşti militari germani care au mers în zone de conflict”, a spus Gramm.

    Şeful MAD intenţionează să introducă verificări stricte pentru potenţialii recruţi.

    “Cei 20 de foşti militari germani care au mers în Orientul Mijlociu trebuie văzuţi în contextul celor 25.000-30.000 de candidaţi care se alătură armatei germane anual”, a declarat Ingo Gerhartz, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Noi date despre “John jihadistul”: Cum a fugit teroristul din Marea Britanie

    Emwazi ar fi fugit la începutul lui 2013 din Marea Britanie în Turcia, de unde ar fi trecut în Siria, pe o rută folosită de obicei de către imigranţi ilegali, potrivit ziarului The Times.

    El ar fi reuşit să fugă într-o perioadă în care eforturile de urmărire a aşa-zişilor suspecţi “periferici” au fost abandonate, poliţia britanică şi serviciul britanic de securitate internă MI5 concentrându-se asupra Jocurilor Olimpice (JO) de la Londra din 2012, relatează The Independent online.

    Operaţiunile în doeniul securităţii s-au prelungit în 2013, când Emwazi a reuşit să fugă fără probleme. Serviciile de securitate şi poliţia au răspuns acestor presupuse lacune formând o unitate pe care au numit-o “Project Danube” (Proiectul Dunărea), însărcinată cu monitorizarea suspecţilor ce reprezentau o prioritate redusă dar care puteau deveni “lupi singuratici”.

    Emwazi a fost demascat săptămâna trecută ca fiind infamul militant britanic din cadrul grupării Statul Islamic (SI) care a apărut într-o serie de înregistrări video ale unor decapitări.

    Absolvent al Universităţii din Westminster, el era cunoscut MI5, iar numele său era înscris pe o listă cu suspecţi a Ministerului britanic de Interne, ceea ce l-a împiedicat anterior să părăsească ţara.

    Părinţii lui Emwazi au afirmat săptămâna aceasta că “nu există dovezi” că fiul lor este “John jihadistul”. “Nu există nicio dovadă că bărbatul arătat în înregistrări video şi fotografii este fiul meu, aşa cum a afirmat presa în ultimele zile”, a declarat tatăl său.

    Contactat de ziar, Home Office a declarat că nu comentează subiecte de securitate.