BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Cel mai CUMPLIT secret al Shakirei a ieşit la iveală. Un VIDEO cu faimoasa solistă reapărut în mediul online o arată aşa cum nu ai văzut-o NICIODATĂ

    Zilele acestea, a reapărut în mediul virtual un videoclip cu Shakira în care aceasta arată de nerecunoscut.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Vezi cum o să arate primul hotel rotativ din lume – GALERIE FOTO

    Clădirea va beneficia de turbine eoliene poziţionate orizontal între fiecare etaj şi panouri solare pe acoperiş, ce vor permite o auto-alimentare completă a acestuia. În 2013 s-a declarat că vor fi montate peste 79 de turbine eoliene pe fiecare etaj, pentru a genera suficientă energie de electrică necesară alimentării  imobilului. Proprietarii susţin că acesta nu va fi doar un hotel, ci va oferi o adevărată experienţă de wellness.

    „Nu vorbim despre un hotel, ci un nou „produs”, reprezentativ stilului de viaţă din zilelor noastre. Oferim servicii exclusiviste, cazare de lux şi tehnologie de ultimă oră, atât pentru cei ce călătoresc în interes de afaceri, cât şi pentru cei care vor să se bucure de timp liber. Câte stele va avea? Acest „hotel” va fi dincolo de stele” este descrierea oferită pe site-ul propriu.  Aşadar, oaspeţii Dynamic Hotel vor avea la dispoziţie apartamente sau camere spaţioase, de lux, excelent amenajate, dar şi servicii oferite de una dintre cele mai mari companii de ospitalitate de lume.

    Turnul dinamic a fost propus în urmă cu nouă ani de către arhitectul David Fisher, ce considera că „actualele imobile nu reflectă viaţa oamenilor din ziua de astăzi, în care totul se schimbă rapid şi în mod constant”. El consideră că hotelurile şi casele trebuie să fie capabile să „se mute după soare sau vânt şi să se adapteze la starea de spirit şi la viaţa chiriaşilor”.

    Fiecare dintre turnurile sale au fost proiectate cu facilităţi precum piscine, grădini sau lifturi pentru autoturisme, iar valoarea totală a turnului din Dubai de 80 de etaje este de circa 355 de milioane de lire sterline. Fisher a propus clădiri similare pentru Moscova, Londra, Milano, Paris, New York şi Miami. Într-un interviu acordat în trecut spunea că nu doreşte să dezvăluie prea multe informaţii despre proiectele sale deoarece vrea să fie „o surpriză”. 

  • CCR constată că încă un articol din Codul de Procedură Penală e neconstituţional

    Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis marţi că art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede că „Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea”, este neconstituţional.

    Motivul îl reprezintă lipsa obligativităţii organului de urmărire penală de a informa un suspect şi cu privire la schimbarea încadrării juridice.

    “Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă care exclude obligaţia informării suspectului/inculpatului despre schimbarea încadrării juridice este neconstituţională. În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia organul judiciar care a dispus schimbarea încadrării juridice nu este obligat să-l informeze pe acuzat cu privire la aceasta, încalcă prevederile constituţionale ale art.21 alin.(3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art.24 referitor la Dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art.6 par.3 lit.a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul acuzatului de a fi informat, în termenul cel mai scurt, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR constată că încă un articol din Codul de Procedură Penală e neconstituţional

    Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis marţi că art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede că „Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea”, este neconstituţional.

    Motivul îl reprezintă lipsa obligativităţii organului de urmărire penală de a informa un suspect şi cu privire la schimbarea încadrării juridice.

    “Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă care exclude obligaţia informării suspectului/inculpatului despre schimbarea încadrării juridice este neconstituţională. În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia organul judiciar care a dispus schimbarea încadrării juridice nu este obligat să-l informeze pe acuzat cu privire la aceasta, încalcă prevederile constituţionale ale art.21 alin.(3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art.24 referitor la Dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art.6 par.3 lit.a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul acuzatului de a fi informat, în termenul cel mai scurt, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultima linie de apărare

    „Pentru noi, România este o ţară în creştere şi foarte interesantă. Am înregistrat plusuri semnificative în Europa în ultimii ani, şi alături de acea creştere am început să dezvoltăm o reţea”, spune Christian Hentschel, senior vice president al Palo Alto Networks. „România este una din ţările în care facem afaceri de ceva vreme; cu toate acestea, am început în urmă cu aproximativ un an să aducem oameni, să construim o echipă.”

    Palo Alto Networks are peste 35.000 de clienţi din peste 140 de ţări; printre acestea se numără 85 de companii din Fortune 100. În 2016, veniturile companiei au crescut cu 49% faţă de anul precedent, ajungând la 1,4 miliarde dolari. Listată la bursă în anul 2012, compania a fost numită de către institutul Gartner lider de piaţă pe segementul firewall între anii 2011 şi 2015.

    „Am avut recent un eveniment în România şi am fost plăcut impresionat atât de numărul de parteneri prezenţi, cât şi de interesul arătat. Astăzi, când mă uit la ceea ce facem noi – suntem compania de securitate cibernetică cu cea mai rapidă creştere în acest moment – se vede că oferim soluţii pe care le distribuim în majoritatea sectoarelor, destinate reţelelor, cloudului şi terminalelor (inclusiv staţii de lucru, stickuri USB sau hard diskuri externe, n.red.)”, spune Hentschel. România este parte a Uniunii Europene şi prin urmare intră sub incidenţa anumitor regulamente, aşa cum este şi GDPR – drept urmare, situaţia de aici este similară cu ceea ce se vede în alte state din Europa. „Cerinţele sunt destul de similare la nivel european. Ceea ce văd diferit în România este deschiderea şi gradul mare de conştientizare referitor la ceea ce s-a schimbat din punct de vedere tehnologic. În multe cazuri, clienţii sunt conştienţi că tot ceea ce deţin azi nu va fi neapărat suficient pentru viitorul apropiat.”

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor din UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, care are rolul de a adapta Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani, explică Christian Hentschel, este că securitatea cibernetică a devenit o piaţă de desfacere. „Poţi să mergi şi să comanzi un atac, dacă vrei; e o piaţă de multe miliarde de dolari, prin urmare oamenii câştigă mulţi bani din asta. E o schimbare majoră, pentru că în trecut aveai indivizi care încercau să dezvolte malware (software maliţios – n.red.) sau să pornească un atac, dar astăzi vorbim de organizaţii bine finanţate, foarte capabile, care pot să se folosească de toată tehnologia disponibilă în era digitală. Totul este disponibil acum, întrebarea este cât de mult eşti dispus să investeşti şi cât timp vrei să acorzi unui atac.”

    Pe de altă parte, explică managerul de la Palo Alto Networks, clienţii nu mai pot răspunde manual unor atacuri automatizate, aşa cum sunt cele de azi. „Clienţii caută acum platforme sau soluţii care să consolideze mai multe funcţii în zona de securitate, să poată corela informaţiile disponibile în lumea securităţii şi să poată alterna răspunsurile în cazul unui atac.”

    ntschel.

  • Schimbarea la faţă a comerţului alimentar în ultimul deceniu: 15 branduri importante au dispărut din piaţă

    A venit apoi randul primelor nume internaţionale, care, fie pentru că erau prea mici, fie pentru că nu s-au adaptat vremurilor, au fost înghiţite de “rechinii” din comerţ. În ultima perioadă însă a venit randul numelor mari precum Billa şi Real să dispară.

    Brandul Billa va dispărea de pe piaţa locală pană la finalul acestui an, au anunţat repre­zentanţii grupului francez Carre­four care a preluat operaţiunile din Romania ale lanţului de supermarketuri.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Fabrici zombi şi oraşe fără viaţă: cum arată zeci de regiuni din China

    China este un centru de putere de neegalat în economia mondială. Pentru ultimele trei decenii, creşterea sa a depăşit- o pe cea a tuturor celorlalte naţiuni. Industrii întregi care au necesitat zeci de ani să se maturizeze în Occident, aici au apărut în doar câţiva ani. O mare parte din această activitate are loc în zone industriale desemnate, unde oraşe au fost construite de la zero pentru a permite lucrătorilor din mediul rural să fie o parte a boom-ului. Între 1984 şi 2010, numărul construcţii din China a crescut de aproape cinci ori – de la 3,413 mile pătrate (8.842 km patrati) la 16,126 mile pătrate (41.768 km patrati). Pentru a construi aceste noi zone urbane, China a folosit mai mult beton în trei ani, între 2011 şi 2013, decât a folosit SUA în secolul al XX-lea.

    Cu toate acestea, chiar şi în a doua cea mai mare economie din lume, rata de dezvoltare a depăşit cererea. Confruntându-se cu scăderea preţurilor şi creşterea preţului de vânzare – parţial din cauza supraproducţiei – Guvernul chinez a trebuit să intervină pentru a reduce avântul unor industrii, iar cest lucru a însemnat concedieri în masă. În zona Hebei, o provincie din nord, care înconjoară Beijing, impactul a fost foarte dificil. Aceasta a fost cândva o regiune înfloritoare, mult timp considerată centura de oţel a ţării. Multe dintre fabricile sale de stat au fost închise, însă acum zona este goală; pe de altă parte, morile de oţel cu capital privat se luptă pentru a supravieţui. Aceeaşi soartă s-a abătut asupra altor sectoare, creând aşa-numitele „fabrici zombie” din întreaga ţară.

    În China, trecerea de la industrii cum ar fi producţia de oţel la electronică, telecomunicaţii şi biotehnologie a avut loc  foarte repede. Europa şi Statele Unite ale Americii a suferit o schimbare similară de-a lungul mai multor decenii, timp în care industriile s-au extins şi au ajuns la maturizare. Revoluţia „high-tech” a Chinei a durat doar câţiva ani. Pe de altă parte, încercările Guvernului de a restructura economia a dus la aceste schimbări, iar sectoare precum mineritul, producţia de oţel şi de fabricare a cimentului au suportat greul pierderilor de locuri de muncă.

    În oraşele Changzhi şi Luliang, aproape de râul Galben, în provincia de nord Shanxi, fabricile de ciment, care nu au reuşit să supravieţuiască acestor schimbări sunt acum goale. Altele, mutilate de datorii şi de vânzări scăzute, se străduiesc doar să plătească cu împrumuturile uriaşe luate pentru construcţii atunci când vremurile erau bune. Unitaţile de producţie care angajau mai mult de 1.000 de muncitori cândva,  funcţionează acum cu un personal schelet de mai puţin de 100 de persoane.  Acest peisaj industrial şi-a lăsat amprenta asupra oraşelor construite pentru muncitorii migranţi, iar aceste zone urbane mari au devenit, aşa –zisele „oraşe fantomă”, care au fost lăsate neocupate atunci când muncitorii din mediul rural nu au mai apărut. De asemenea, mulţi dezvoltatori au intrat în faliment, lăsând incompletă dezvoltarea acestor locuinţe.

    Un studiu realizat de chinezi a identificat 50 de regiuni uriaşe din întreaga ţară în care locuinţele rezidenţiale nou- construite sunt, în mare parte, nelocuite. Un exemplu ar fi Kangbashi, un cartier nou în oraşul Ordos, construit în 2006 pentru a sprijini industria cărbunelui ce urma să înflorească în zonă. Kangbashi ar putea găzdui 300.000 de persoane, dar numai 10% dintre reşedinţe sale sunt ocupate. Altele ar fi Suzhou City dinChangshu, Erdos City din Dongsheng District şi Tongliao City din Horqin District – blocuri întregi de apartamente, centre comerciale, parcuri şi piaţete sunt goale, aşteptând locuitorii să sosească. 

  • Un academician cere schimbarea imnului: ”Induce ideea de segregare între cel care îl cântă şi audienţă, care trebuie să se ”deştepte”

    Adrian Toader a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că linia melodică a actualului imn naţional ”Deşteaptă-te române!” se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul este demodat, nu face cinste, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”.

    ”M-am adresat, joi, prin scrisori, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, Guvernului şi Preşedinţiei României, solicitând formarea unor comisii de specialitate atât pentru adoptarea unui nou imn de stat, cât şi pentru adăugarea unei steme adecvate pe drapelul naţional, precum şi pentru stabilirea altor date de sărbătorire a Zilei Naţionale a României şi a Zilei Marinei. Am propus iniţierea procesului de schimbare a imnului de stat al României cu unul care nu se demodează odată cu schimbarea regimurilor politice, cu trecerea vremii. Mai multe voci ale unor personalităţi reprezentative culturii româneşti, precum scriitorul Andrei Pleşu, compozitorii Horia Moculescu, Marius Ţeicu, academicianul Cristian Petru Bălan sau criticul literar Dan Toma Dulciu, au exprimat necesitatea schimbării imnului naţional al României, pentru simplul fapt că linia melodică se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul nu ne face cinste, ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou respectă directivele CE”, a spus Toader.

    Potrivit acestuia, melodia actualului imn ”Deşteaptă-te române!”, un cântec patriotic, a avut valoarea sa în 1848, ”dar acum, o dată cu emanciparea românilor, acest cântec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”.

    ”Consider că actualul imn nu ne reprezintă ca neam, ca popor, ca naţiune, cu atât mai mult având în vedere faptul că România este ţară membră a Uniunii Europene. Cu ocazia protestelor din ultimii ani, populaţia a demonstrat faptul că e trează, capabilă, aptă să-şi aleagă şi să-şi determine viitorul ca naţiune. Românii cer respect, demnitate, autodeterminare, asigurarea unui viitor sustenabil pentru România”, a menţionat academicianul clujean.

    Adrian Toader a explicat că, în opinia sa, încă din titlu şi din prima strofă se observă, prin îndemnul ”Deşteaptă-te”, trimiterea la ideea că poporul român are nevoie de deşteptare, că ar fi inapt, incapabil, adâncit în ”somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort.

    ”Cu primul cuvânt, dar nu numai, în prima strofă se produce segregarea populaţiei, aceasta fiind împărţită în două mari grupări, cei treji, cei care intonează imnul la un moment dat, pe de-o parte, şi cei adormiţi, respectiv audienţa, de cealaltă parte. Anume, nu se spune – să ne deşteptăm români -, incluzând aici şi vorbitorul, ci – <Deşteaptă-te> -, adică <tu să te deştepţi, că eu sunt treaz din moment ce am realizat că tu dormi>. Iată o primă sugestie de segregare destul de direct şi agresivă care induce separatismul, de genul tu aşa, eu altfel, a arătat acesta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Schimbare importantă la Youtube. Ce a decis Google să facă?

    Youtube va renunţa la reclamele de 30 de secunde peste care nu poţi trece începând din 2018. Astfel de reclame sunt considerate de mulţi utilizatori foarte enervante, despre care agenţiile media spun că sunt o rămăşiţă din vechile reclame de la TV. 
     
    “Este un standard TV care a fost adus pe online, dar nu este cea mai eficientă de a-ţi face reclamă”, este de părere WIll Smyth, şeful agenţiei media Agenda21.
     
    “Această măsură va încuraja mai multe companii de publicitate să devină şi mai creative deorece timpul de expunere devine şi mai scurt. 

  • Schimbare importantă la Youtube. Ce a decis Google să facă?

    Youtube va renunţa la reclamele de 30 de secunde peste care nu poţi trece începând din 2018. Astfel de reclame sunt considerate de mulţi utilizatori foarte enervante, despre care agenţiile media spun că sunt o rămăşiţă din vechile reclame de la TV. 
     
    “Este un standard TV care a fost adus pe online, dar nu este cea mai eficientă de a-ţi face reclamă”, este de părere WIll Smyth, şeful agenţiei media Agenda21.
     
    “Această măsură va încuraja mai multe companii de publicitate să devină şi mai creative deorece timpul de expunere devine şi mai scurt.