Tag: revista

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 22 aprilie


    COVER STORY: Portret robot de workaholic român – de ce aleg angajaţii să-şi petreacă viaţa la serviciu

    Lucrează cel puţin 10 ore pe zi, trimite e-mail-uri şi noaptea, îi răspunde şefului la telefon în weekend şi atunci când iese cu prietenii le povesteşte despre cât de importantă este munca sa. În sinea lui, crede că ceea ce face la job este mai presus decât ce face oricare dintre apropiaţii lui. De cealaltă parte, managerul său îşi doreşte să aibă cât mai mulţi astfel de angajaţi în echipă, pentru că reprezintă exemplul ideal în materie de productivitate. Un lucru este ignorat de ambele părţi: pe termen lung, angajatul capătă probleme de sănătate fizică şi mentală, iar acest lucru îi afectează productivitatea. Cum poate fi recunoscut, cum este perceput de colegi şi de şefi şi ce îl determină pe angajatul workaholic să muncească mai mult decât ceilalţi?


    COMPANII: Ultimul scut al companiilor româneşti împotriva asaltului străinilor


    SPECIAL: Primul an în care aurul îşi pierde tot mai mult din strălucire


    ANTREPRENORIAT: Povestea ardeleanului care produce 18 modele de blugi personalizaţi pe zi


    LIFESTYLE: Darth Vader este încă în război cu contabilii de la Hollywood


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 15 aprilie


    COVER STORY: Miza pieţei de jocuri – pariuri, loterii, cazinouri – este de două miliarde de euro

    Cazinourile, pokerul online şi offline, în cazinouri sau la turnee, păcănelele, pariurile sportive şi, nu în ultimul rând, loteria au însemnat anul trecut o afacere cumulată care depăşeşte,conform calculelor Business Magazin pe baza estimărilor din piaţă, 1,3 miliarde de euro, fără a pune la socoteală piaţa neagră despre care se presupune că tinde spre un miliard de euro.Pe vremuri o industrie luxoasă, cu mulţi bani şi tentaţii pentrupasionaţi, dar mai ales dependenţi, la orice pas, jocurile de noroc s-au lovit, odată cu criza economică, de sărăcia românilor şi de taxele tot mai multe şi mai mari, ajungând acum la jumătate faţă de perioada de vârf. Cum arată radiografia uneia dintre cele mai bănoase şi totodată disputate afaceri din România?


    PIATA DE CAPITAL : Bursa se zbate între orgolii si tranzacţii


    FASHION – 100 de croitori pentru giganţii modei internaţionale


    CONSTRUCŢII – Facem din cărămidă, din lut sau mai bine din lemn?

     


    SPECIAL – Bitcoin sau povestea unei monede virtuale mai valorousă decât aurul

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 8 aprilie


    COVER STORY: Cel mai mare paradox al pieţei muncii: criza de programatori

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?


    MANAGEMENT: Cel mai puternic CEO român din lume – conduce astăzi afacerile unui gigant japonez


    ECONOMIE: Guvernul şefilor de promoţie MBA – noua ordine din HR


    REPORTAJ: Managerii fără birouri şi sala de şedinţe cu buşteni


    SPECIAL: Primul mare oraş din America intrat în faliment


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Un român a făcut unealta cu care Hitler putea să distrugă lumea

    Planul pare mai degrabă conceput de un răufăcător din filmele cu James Bond, dar naziştii sunt cei care plănuiau să folosească acest tip de armă, cu un diametreu de peste un km. Oglinda ar fi putut fi folosită pentru a concentra razele solare asupra unei ţinte anume, aşa cum folosesc copii lentile pentru a aprinde paie, relatează Dailymail.

    Un articol publicat în revista Life din 1945 arată cum “armata americană a făcut o descoperire uluitoare: oamenii de ştiinţă germani aveau planuri serioase de a construi o armă solară”. Oglinda gigant, plasată deasupra Pământului ar fi “concentrat raze solare într-un anume punct de pe suprafaţa scoarţei terestre”.

    Ideea a fost generată în 1923 de omul de ştiinţă Hermann Oberth, cunoscut drept părinte fondator al ştiinţei rachetelor.

    Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Ţiolkovski şi americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind însă în mod esenţial identice, deşi cercetarea a avut loc în mod independent.

    Cu un cost estimat de trei milioane de mărci şi o perioadă de execuţie de 15 ani, scopul iniţial acestei oglinzi gigant ar fi fost să suplinească razele solare, în zonele altminteri păgubite de astru. Dar Oberth a descris această invenţie, ulterior, ca “arma supremă”.

    El spunea că “oglinda mea spaţială este ca acelea pe care şcolarii le folosesc pentru a proiecta raze solare pe tavanul sălii de clasă”. În 1945, când Aliaţii au început să cotrobăie prin planurile de război capturate, a devenit evident că naziştii se folosiseră de ideea lui Oberth şi începuseră să caute posibilităţi pentru a construi această armă pe o orbită plasată la circa 30 km de Pământ.

    Conform revistei Life, arma ar fi urmat să fie asamblată din piese, pe orbită. Arma ar fi trebuit să aibă şi o staţie spaţială, cu locuri în care rachetele de aprovizionare ar fi putut să se cupleze, grădini care ar fi trebuit să furnizeze oxigen şi generatoare solare pentru aprovizionarea cu energie.

    Germanii nu sunt însă singurii care au căutat variante prin care să se folosească de puterea soarelui. În 1999, ruşii au făcut publică intenţia lor de a folosi o oglindă pentru a reflecta lumina solară pe Pământ în perioada iernii.
     

  • Dezvăluiri şocante din lumea modei

    Editorul Kristie Klements a fost concediat de la publicaţia Vogue Australia în 2012. Nu este de mirare că s-a hotărât să publice toate secretele din industria modei. Cartea ei, “Factorul Vogue” dezvăluie cele mai crude secrete din spatele coperţilor-telor Vogue.
    Una dintre cele mai şocante declaraţii din carte se referă la modul în care fotomodelele se înfometează pentru munca lor, iar uneori, pentru a-şi potoli foamea, mănâncă şerveţele.

    Clements descrie un prânz cu un model din Rusia care i-a povestit despre colega ei de cameră, un model perfect internat din cauza înfometării. Autoarea povesteşte şi despre o şedinţă foto din Marrakesh, când modelul cu care lucra nu a fost văzut mâncând vreodată în cele trei zile petrecute pentru realizarea şedinţei foto. În ultima zi, modelul abia putea să se ţină pe picioare sau să îşi ţină ochii deschişi. A mai observat că atunci când un model din Australia era distribuit în proiecte peste ocean, se înfometa ca să slăbească două mărimi, modele australiene devenind astfel “Paris thin”(suficient de slabe ca să arate ca modelele europene).

    Cartea lui Clement este prima mărturie din lumea modei a unui editor de fashion cu experienţă. Aceasta a stârnit critici, mai ales pentru că se speculează că ar fi doar o modalitatea de-a autoarei de a se răzbuna pe revista care a dorit să o înlocuiască cu editorul de la concurenta Haarper’s Bazaar.

    Totuşi, nu este prima dată când o astfel de carte este publicată. „Fashion Babylon”, de Imogen Edwards-Jones a folosit de asemenea surse anonime pentru descrierea metodelor prin care modelele îşi păstrează aspectul: „Poţi să fii înfometată, să fi băut şi să fii drogată, cu rinichii bolnavi şi cu ficatul unei femei de 55 de ani, dar cât timp reuşeşti să fii pe catwalk arătând superb, cui îi pasă?”

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 1 aprilie


    COVER STORY: Povestea antreprenoarei care i-a scos pe chinezi de pe piaţă

    Doina Cepalis a mizat pe o nişă aparte unde s-a luptat cu productivitatea chineză şi a învins, ba chiar a reuşit să îşi vândă produsele la Beijing. Mai mult, se numără printre puţinii antreprenori care tatonează piaţa americană şi care folosesc roboţii în producţie.

     

     


    INDUSTRIE: Profitul măsurat în milioane de metri cubi de lemn

     


    SPECIAL: Europa a bifat o nouă criză: Cipru. Să vină următoarea!

     

     


    TEHNOLOGIE: Invazia dronelor de la mare înălţime

     


    INTERNET: Graniţa tot mai sensibilă dintre afaceri şi viaţa personală

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Sfaturi utile pentru post în numărul de aprilie “Ce se întâmplă, doctore?”

    “Eu îmi încep mereu ziua cu sucuri proaspăt stoarse de morcovi, sfeclă şi măr. Au toate vitaminele, mineralele şi enzimele de care un organism în creştere sau unul harnic în câmpul muncii are nevoie. Trebuie să simţi energia pe care ţi-o dă un fresh de rădăcinoase ca să înţelegi ce transfuzie de putere face! Se digeră repede şi bine fructele la micul dejun. Aşa că dacă simt că mi-e foame încă, mănânc un măr din piaţă, mic, cu coaja bătută, poate cu urme de viermi, dar parfumat, zemos şi dulce, cum nu e nici unul adus de-afară. Poate părea puţin, dar senzaţia de saţietate apare curând atunci când înveţi să mesteci bine. Doar cei ce înfulecă fără să sufle, ca lupul din poveste, se plâng de insaţietate mereu. La prânz, merge bine o salată de frunze verzi, cu nuci, seminţe de in, lămâie, puţin ulei”, a declarat Olivia Steer în numărul de aprilie al revistei “Ce se întâmplă, doctore?”.

    Consumul de vegetale în această perioadă are multiple beneficii, subliniate şi de Oana Cuzino în cea mai citită revistă de sănătate şi frumuseţe din România. “Putem spune că nu greşim niciodată consumând produsele vegetale, mai ales legume şi rădăcinoase, care aduc în dietă, pe lângă o cantitate crescută de enzime, vitamine şi minerale, o cantitate suficientă de fibre. Deşi din punct de vedere biochimic, fibrele sunt considerate inerte, prezenţa lor sărăcăcioasă în dietă se asociază cu un risc crescut de apariţie a bolilor cardiovasculare, prin creşterea colesterolului, dar şi a diverselor boli digestive, favorizate de constipaţie, precum şi al unor afecţiuni grave, cum ar fi cancerul, în special digestiv”, este de părere Oana Cuzino.

    Un model de viaţă sănătoasă este şi designerul Mirela Stelea, soţia fostului fotbalist Bogdan Stelea. Ea face mult sport, dovadă şi forma maximă pe care o afişează în numărul de aprilie “Ce se întâmplă, doctore?”, deşi nu a ţinut niciodată cure de slăbire. “Sportul face parte din viaţa mea. Fac mişcare de cinci ori pe săptămână, de trei ori la sala de sport, unde merg la spinning sau funcţional training şi de două ori fac dansuri de societate (vals, tango, tango argentinian). Toate înseamnă efort cardio”, a mărturisit Mirela Stelea în “Ce se întâmplă, doctore?”.

    Sportul este ideal încă de la vârste fragede, iar pentru mişcare în familie pledează Anca Serea, protagonista unui pictorial, alături de cei trei copii ai săi. “Mi-am reluat activitatea fizică constantă la două luni după ce am născut. Acum merg regulat la sală asistată de antrenor şi de trei ori pe săptămână fac masaj acasă. În weekend mergem cu cei mici la piscină şi ne bălăcim. Sau în parc unde încercăm să ţinem pasul cu ei”, spune prezentatoarea de la Prima Tv.

    Tot în numărul de aprilie cititoarele vor vedea câteva machiaje fresh de sezon, vor descoperi secretele unui ten luminos, vor afla care sunt pastele cu adevărat bune, cum se prepară tonul cu ajutorul câtorva reţete delicioase şi care sunt culorile care se poartă în materie de decoraţiuni.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 25 martie


    COVER STORY: Războaiele energiei: gaze din pământ sau din import, energie verde sau convenţională?

    Gaze de şist şi Marea Neagră sau o factură de 1,3 miliarde de dolari pentru gaz rusesc? Energie verde subvenţionată cu 550 de milioane de euro anul acesta sau bani pentru termocentrale? Preţuri la pompă aliniate la cotaţiile internaţionale sau la puterea de cumpărare locală? Nu sunt dileme, sunt fenomene care doboară guverne, care scot pieţe din criză sau care pun sub semnul întrebării tot conceptul de piaţă liberă. Sunt războaiele energiei.


    STUDIU: Mărcile care ne trezesc cele mai puternice emoţii


    SPECIAL: Cipru, între mafia rusă şi mafia europeană


    IT: Atacurile cibernetice în viziunea celui mai puternic softist


    AVIAŢIE: Companiile low-cost se luptă pentru supremaţie pe piaţa din România


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO

    Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.

    Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.

    Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.

  • Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Ribolovlev, locul 13 în topul bogaţilor din Rusia, este medic, dar în 1990 a intrat în afaceri cu îngrăşăminte chimice, preluând compania Uralkali.În 1996, la 29 de ani, a fost acuzat că a plănuit uciderea unui partener de afaceri şi a fost arestat timp de 11 luni.

     Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    La proces a fost achitat iar unii jurnalişti din presa occidentală au speculat posibilitatea unui dosar “fabricat”. În închisoare Ribolovlev a fost “presat” să îşi vândă acţiunile deţinute la Uralkali, în schimbul unor mari sume de bani şi a eliberării sale. A refuzat şi declara, într-un interviu, că este pregătit s stea şi zece ani în închisoare. În cele din urmă a fost eliberat, după ce investigatorii au identificat adevăraţii vinovaţi.

    Dar în 2010 şi-a vândut participaţia la Uralkali cu 6,5 miliarde de dolari; în prezent deţine un fond de investiţii spacializat pe industrie.
    Oligarhul mai este cunoscut pentru faptul că deţine imobilul La Belle Epoque din Monaco, în valoare de 300 de milioane de dolari, o vilă în Hawaii, pe care a cumpărat-o de la Will Smits cu 20 de milioane de doalri, precum şi fostul conac din Palm Beach al lui Donald Trump, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 95 de milioane de dolari.

    În 2011 a cumprat, alături de alţi investitori, două treimi din  acţiunile clubului de fotbal AS Monaco. Iar anul trecut a cumpărat pentru fiica sa, Ecaterina, apartamentul în valoare de 88 de milioane de dolari al fostului CEO al Citigroup Sandy Weill.

    Dimitri Ribolovlev mai este şi eroul unuia dintre cele mai costisitoare divorţuri din istorie, atunci când s-a despărţit de soţia sa Elena.