Le stric cheful şi mă duc la vot. Mâine-poimâine securiştii deghizaţi în politicieni, tehnocraţi şi magistraţi ni-l iau şi pe ăsta, votul, că e liber.
Fac aşa: intru hotărât în cabina de votare şi pun ştampila pe albul buletinului, să se vadă că nu e din greşeală când îl anulează. Apoi o apăs adânc în mijlocul palmei. Asta înseamnă că votez contra Lor. Politicos. Civilizat. Simplu. Pentru că Ei nu mă reprezintă.
Astfel, în perioada 7-15 decembrie 2016, sunt oferite publicului un număr de până la 8,8 milioane de acţiuni existente reprezentând până la 44% din companie. Subscrierea se efectuează la preţul maxim de 35 lei pe acţiune, iar preţul final de ofertă va fi stabilit în data de 16 decembrie, potrivit unui comunicat de presă al BVB.
Investitorii de retail care subscriu valid în primele patru zile – din 7 până pe 12 decembrie, ora 17:00, inclusiv -vor avea un discount de 5% faţă de preţul final al ofertei. În plus, fiecare investitor va primi garantat în cadrul ofertei cel puţin 200 de acţiuni subscrise valid de un investitor, conform principiului “Primul venit-Primul servit”, până la un număr total de 350 mii de acţiuni.
Pentru investitorii care depun subscrieri care nu sunt garantate, se va aloca pro-rata.
Zipongo, un start-up american în care producătorul local de aplicaţii online Zitec deţine o participaţie minoritară, a încheiat o nouă rundă de finanţare, în care a atras investiţii în valoare de 18 milioane de dolari, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Până în prezent, proiectul a beneficiat de o finanţare totală de 28 de milioane de dolari.
Lansată în iunie 2011, de către Jason Langheier, doctor şi masterand în Sănătate Publică, platforma Zipongo.com include şi integrează diferite aplicaţii menite să schimbe comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte nutriţia. În funcţie de preferinţele utilizatorului, acesta poate primi reţete, liste de cumpărături sau recomandări de restaurante. Recomandările sunt generate pe baza unor algoritmi specializaţi, în funcţie de datele despre utilizator colectate în respectiva aplicaţie.
La noua rundă de investiţii au participat Mayfield Fund, din al cărui portofoliu mai fac parte şi alte proiecte din domeniul sănătăţii (Basis Science, HealthTap, Lantern, Brighter, Finrise), precum şi investitorii implicaţi deja, printre care Excel Venture Management.
Compania românească Zitec a fost printre primii susţinători şi investitori în startup-ul american, în timp ce a fost responsabilă şi de dezvoltarea tehnologică a platformei Zipongo până înainte de prima serie de finanţare, asigurând astfel tranziţia acestui start-up, printr-o serie de pivotări al modelului de afaceri, până la prima finanţare calificată.
”Investiţiile în startup-uri globale reprezintă în continuare o prioritate pentru noi, datorită faptului că permit echipei să lucreze cu tehnologii noi, în domenii noi, dar mai ales cu modele de business inovatoare, perfect adaptate transformării digitale. Astfel, putem înţelege mai bine viitorul în ceea ce priveşte aplicaţiile online şi aplica cu succes tot know-how-ul la nivelul clienţilor din România”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec.
“Obţinerea unei noi runde de finanţare, în Silicon Valley, de către unul dintre startup-urile susţinute de Zitec încă de la început este pentru noi încă o confirmare că strategia noastră a funcţionat”, a mai spus Lăpuşan.
În prima etapă de dezvoltare, startup-ul s-a focusat pe wellness, iar în a doua are în vedere implicarea în prevenţia obezităţii şi diabetului, dar şi a altor afecţiuni, pe viitor, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale şi cancer prin conceptul de „alimentaţie ca medicament/food as medicine”.
Potrivit reprezentanţilor Zipongo, alimentanţia personalizată reprezintă cel mai puternic medicament generic, fiind mai eficient din punct de vedere al costurilor, având mai puţine reacţii adverse şi beneficii pentru mai multe afecţiuni.
Pentru a oferi recomandări care au un efect direct asupra sănătăţii, compania pune accent pe datele despre utilizator, această strategie incluzând un parteneriat cu firma 23andMe pentru a face recomandări în funcţie de trăsăturile genetice, şi ia în calcul inclusiv exploatarea microbiomului.
Zitec este una dintre companiile lider în industria IT din România, specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, precum şi servicii de online marketing. Compania are un ritm de creştere anual susţinut, afaceri de 4,5 milioane euro în 2015 şi circa 40% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate pentru parteneri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia sau Olanda.
După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, povesteşte de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune.
Într-un moment în care atenţia întregii Europe este concentrată pe Brexit şi implicaţiile acestuia, Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe german, a povestit în timpul unei vizite în România de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune. În aceste condiţii, el a invocat necesitatea unor eforturi suplimentare din partea instituţiilor europene pentru a se apropia de cetăţeni în condiţiile în care „punţile dintre institţiile europene şi cetăţeni au devenit greu de identificat”.
Schäuble a atenţionat că Europa nu este în cea mai bună situaţie istorică şi nu ar trebui să ne amăgim. Iar problema de bază este că majoritatea cetăţenilor nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. „Este necesar ca Europa să vină cu măsuri vizibile, palpabile. Să demonstrăm că se pot depăşi problemele, dar doar rămânând uniţi”, a spus Wolfgang Schäuble la Bucureşti, sosit într-o vizită anunţată din scurt.
În privinţa Brexitului, ministru de finanţe german a transmis un mesaj ferm spunând că europenii nu trebuie să dea dovadă de foarte mare flexibilitate în discuţiile legate de ieşirea Marii Britanii din UE. Şi a avertizat că dacă Marea Britanie vrea să menţină accesul la piaţa unică, trebuie să respecte toate regulile.
„Toţi regretăm decizia luată. Este o decizie a britanicilor. Este treaba lor să decidă asupra evoluţiei lor. Este clar că ne afectează pe toţi. Însă, britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”, a subliniat ministrul de finanţe german.
Intenţia este de a minimiza efectele negative ale Brexitului atât asupra Uniunii Europene, cât şi asupra Marii Britanii, susţine oficialul german. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa, să demonstrăm că regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plusvaloare.”
Liderii Uniunii Europene au avertizat Marea Britanie că va putea menţine accesul la piaţa comunitară doar dacă va contribui la bugetul european şi va permite circulaţia cetăţenilor UE pe teritoriul britanic.
Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru din cabinetul cancelarului Angela Merkel, a fost la originea multor decizii importante luate de liderii zonei euro din ultimii ani. În stadiile timpurii ale crizei, Schäuble a propus crearea unui „Fond Monetar European” pentru a salva statele aflate în dificultate, idee considerată radicală la acea vreme. După un an şi jumătate, zona euro a pus bazele unui mecanism de finanţare permanent, Mecanismul European de Stabilitate, instituţie care seamănă cu fondul monetar dorit de Schäuble. Tot Schäuble a iscat vâlvă prin poziţia inflexibilă în negocierile dure privind datoria Greciei.
Acum Schäuble aduce în discuţie necesitatea politicilor fiscale şi monetare comune la nivelul UE, spunând că multe probleme din Europa ar fi uşor de rezolvat, dar nu suntem gata pentru implementare. El a amintit de o declaraţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, conform căreia dacă nu respecţi regulile pe care tu le-ai făcut şi le-ai impus, nu poţi avea pretenţia ca alţii să aibă încredere în moneda ta.
Un adept al austerităţii şi al regulilor stricte, Wolfgang Schäuble a susţinut ideea ca Uniunea Europeană să modifice sistemul instituţional astfel încât regulile privind deficitul bugetar să se aplice cu stricteţe. El a criticat recent Comisia Europeană pentru atitudinea flexibilă faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Şi a propus ca reglementările privind deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate în condiţiile în care din cauza caracterului „politic“, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar.
„Trebuie să luptăm în continuare împreună, pentru ca regulile să fie respectate. Avem o uniune bancară pe care am sprijinit-o şi am dus-o mai departe. Dorim să ne îndreptăm spre uniunea pieţelor de capital. Este centrul integrării UE şi contribuie la stabilitatea acesteia.”
Una dintre problemele recente care au evidenţiat fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este problema migranţilor, după cum a amintit ministrul de finanţe german. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”
„La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.
În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.
Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.
Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.
Construcţiile şi comerţul sunt cele mai bune industrii angajatoare din cele mai mari cinci oraşe ale României potrivit unui studiu care analizează forţa de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015, realizat de PIAROM.
Comerţul adună aproape 75.000 de contracte de muncă în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa, în timp ce domeniul construcţiilor însumează peste 53.000 contracte de muncă, conform codului CAEN principal înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, potrivit studiului realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
În Bucureşti, cea mai mare industrie angajatoare este comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, numărul contractelor de muncă fiind de 58.944 şi reprezentând 31,83% din totalul pe ţară. Alte două domenii care înregistrează peste 50.000 de contracte de muncă sunt activităţile de protecţie şi gardă (51.746 de contracte de muncă, reprezentând 43,63% din totalul pe ţară) şi activităţile de intermedieri monetare (cu 50.613 de contracte de muncă, reprezentând 82,29% din totalul pe ţară). Domeniul lucrărilor de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale aduce, în Capitală, peste 29.000 de contracte de muncă. Zona IT este reprezentată de activităţile de realizare a softului la comandă, cu peste 19.500 de contracte de muncă, reprezentând 43,39% din totalul ţării. Cele peste 13.000 de contracte de muncă din sfera activităţilor de jocuri de noroc şi pariuri reprezintă aproape 50% din totalul ţării.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, anunţă, după primele 9 luni ale acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 35%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.
Ritmul de creştere al cifrei de afaceri se datorează, după spusele reprezentanţilor companiei, primului ciclu de investiţii în valoare totală de 12 milioane de euro, al cărui efect se vede în creşterea vânzărilor. Un alt factor de creştere în acest an este extinderea reţelei de magazine în sistem de franciză la nivel naţional, anul acesta fiind deschise la Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Braşov, urmând ca până la finalul anului să se deschidă un nou showroom în Mangalia. În afara dezvoltării reţelei de magazine în franciză, compania comercializează produsele Barrier prin parteneriatele încheiate cu peste 300 de colaboratori în toate judeţele ţării.
„Investiţiile în utilajele şi tehnologiile de ultimă generaţie realizate în ultimii ani şi-au demonstrat cu prisosinţă eficienţa şi au favorizat creşterea economică şi, în acelaşi timp, au condus la creare de noi locuri de muncă. Am pus la punct un sistem de producţie adaptat cerinţelor în schimbare ale pieţei, un sistem care permite clienţilor acces la inovaţiile din domeniu. Pe baza acestor rezultate, preconizăm că până la sfârşitul anului vom înregistra o creştere de 40% comparativ cu 2015”, a declarat Adrian Gârmacea, director general al companiei.
Cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri provine din vânzările interne, în timp ce exporturile reprezintă circa 22% din totalul cifrei de afaceri. Ca pondere a produselor în realizarea cifrei de afaceri, ferestrele şi uşile termoizolante reprezinta cea mai mare parte (80%), în timp ce uşile de garaj totalizează 15%, iar rulourile contabilizează 5%.
Cererile ridicole ale unui fost model din cadrul unui proces de divorţ în Marea Britanie au fost făcute publice, scriu cei de la Daily Mail.
Christina Estrada, de 54 de ani, cere peste 200 de milioane de euro (196 milioane lire sterline) de la soţul, un şeic saudit. Femeia a respins oferta de 37 de milioane de lire sterline pe care avocaţii şeicului i-au propus-o, motivând că suma este mult prea mică pentru standardul de viaţă cu care este obişnuită.
În actele înaintate completului de judecată, Estrada a cerut un buget anual de un milion de lire doar pentru produse vestimentare, care ar include: 40.000 de lire pentru haine de blană, 109.000 de lire pentru rochii haute-couture şi 21.000 de lire pentru pantofi. “Sunt pantofii cu care m-am obişnuit, acesta e preţul lor.”
Pe lista cererilor absurde se mai află 50.000 de lire pe an pentru petrecerea de Crăciun, 58.000 de lire pentru două poşete de lux, 4.000 de lire pentru 15 perechi de ochelari sau 26.000 de lire pentru factura telefonului mobil.
Estrada susţine că cere suma exorbitantă pentru a apăra drepturile femeilor, spunând că deşi stilul ei de viaţă pare extravagant, a dus o viaţă grea plină de responsabilităţi.
Avocaţii şeicului au atacat-o dur în instanţă: “Cereţi 55 de perechi de ghete şi pantofi, la un buget anual de 58.000 de lire. Nu vi se pare că e vorba de nişte sume aberante?” Ei au făcut apoi referire la o altă cerere, şi anume achiziţionarea unei case de nu mai puţin de 55 de milioane de lire sterline. “Există pe piaţă proprietăţi la preţul de 3,5 milioane, care acoperă toate necesităţile dumneavoastră. Nu vi se pare o soluţie acceptabilă?” Nu chiar, a răspuns femeia. “Acele proprietăţi au mai multe probleme. Au un standard mult sub cel cu care noi ne-am obişnuit.”
Mai mult, a explicat Estrada, o proprietate de “doar” câteva milioane de lire ar însemna că trebuie să împartă un etaj cu oamenii care se ocupă de întreţinerea casei, iar acest lucru ar fi total inacceptabil.
Procesul se află de-abia la început, dar a devenit deja subiect central pentru multe publicaţii tabloid din Marea Britanie.
Foto: Daily Mail
Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.
Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.
Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.
De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.
În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.
Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.
Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.
Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”
Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).
Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.
Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.
Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.
Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.
De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.
În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.
Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.
Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.
Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”
Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).
Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.