Tag: raport

  • RAPORT: Sancţiunile occidentale impuse Rusiei începând din martie şi până în prezent

     – SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢIONAREA ELIBERĂRII VIZELOR DE CĂLĂTORIE

    Câteva zeci de ruşi şi ucraineni proruşi sunt vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a primi vize de călătorie pe teritoriul UE.

    Pe lista americană sunt înscrise peste 50 de nume, inclusiv ale unor oficiali ruşi de rang înalt ca al vicepremierului Dmitri Rogozin, preşedintei Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului) Valentina Matvienko sau directorului gigantului petrolier Rosneft Igor Secin.

    Pe lista UE se află numele a 72 de persoane, inclusiv ale principalilor lideri ai grupărilor separatiste din estul Ucrainei.

    Canada a înscris pe lista sa numele a 43 de ruşi şi 30 de ucraineni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2014: 108 candidaţi au obţinut media 10. Cei mai mulţi au promovat cu medii între 6 şi 6.49

    Cei mai mulţi candidaţi cu media maximă au fost înregistraţi în vara lui 2010 (138) , iar cei mai puţini – 51 – în 2007, se arată în raportul privind situaţia la bacalaureat în ultimul deceniu.

    Peste 100 de elevi au mai avut 10 la bacalaureat în 2013 (126) şi 2009 (125).

    Pe de altă parte, în ultimii patru ani cele mai multe medii de promovare a acestui examen (peste 6) au fost înregistrate în intervalul 6. – 6.49. În 2009 şi 2007 cei mai mulţi candidaţi care au promovat au avut medii între 9 şi 9.49.

    La bacalaureatul din vara acestui an au fost înscrişi 161.682 de absolvenţi ai clasei a XII-a, cei mai puţini din ultimii 10 ani. Dintre ei, la examen au fost prezenţi doar 151.311.

    Din totalul celor prezenţi, 91.771 (60,65%) au promovat, iar 59.265 au fost respinşi.

    Analizând rezultatele celor care au fost respinşi, rezultă că 10.900 au luat la probe note peste 5, fără a obţine însă media generală 6 pentru a promova examenul.

    Pe filiere, ponderea absolvenţilor care au promovat este următoarea: filiera teoretică – 77,2%, filiera vocaţională – 67,8% şi filiera tehnologică – 38,7%.

    Promovabilitatea a fost mai mare în rândul fetelor (67,40%) faţă de băieţi (52,93%) şi superioară în mediul urban (65,21%) celei din mediul rural (49,53%).

    Promovabilitatea la bacalureat a fost: în 2004 – 84,59%, în 2005 – 84,68%, în 2006 – 80,48%, în 2007 -82,08%, în 200 8- 78,30%, în 2009 – 81,47%, în 2010 – 69,30%, în 2011 – 45,73%, în 2012 -44,41%, în 2013 – 56,44%.

     

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Am dat mail!

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România


    Primesc nonstop mailuri, iar unele dintre ele extrem de lungi, cu o grămadă de detalii şi de informaţii. Trebuie să le tipăresc, pentru că nu le pot citi, mă pierd. Am tipărit recent un mesaj de opt pagini. Mi-am amintit că pe vremea studenţiei, când făceam culegere de text, scriam cam patru pagini pe oră, şi eram destul de rapid. Ca să mai şi gândeşti ce compui, să scrii o tonă de cuvinte îţi ia cel putin 2 ore pentru 8 pagini.

    Aceleaşi lucruri se pot reproduce verbal în maximum un sfert de oră. După care poate fi trimis un mesaj cu ideile principale, care ar lua mai puţin de scris, şi nu s-ar lungi la mai mult de o jumătate de pagină.

    Dar ce te faci cu celebra CYAP (cover your ass procedure)? Că dacă ai dat pe mail, ai scris tot ce aveai de scris, şi ai pus jumătate din organizaţie în CC, poţi oricând să spui: „Am dat mail!“. Că nu s-a rezolvat poate nicio problemă?  Ba din contră, unii din cei vizaţi au dat „reply to all“ şi au venit cu contraargumente – ca să dea şi ei mail, şi deja de la prima poveste sunt trei poveşti separate, încep să fie din ce în ce mai greu de urmărit, lista din CC se măreşte, pentru că problema trebuie escaladată la şefi. Iar nervii şi încrâncenarea cresc de la un mesaj la altul.

    Chiar şi cei care nu au nimic de a face cu povestea, dar se află în CC ca martori încep la un moment dat să se înfurie şi din cauza spamului ce le omoară inboxul, dar şi a disconfortului creat atunci când sunt băgaţi în treburi ce nu îi privesc, doar aşa, de nevoia unor martori. Evident că nu trebuie ratat nici zâmbetul superior al celui care câştigă lupta pe mail în faţa atâţior spectatori în CC, cum nu trebuie ignorată nici frustrarea combatanţilor când se mai trezeşte câte un şef şi le cere să înceteze cu spamul şi să dea telefon.

    Îmi amintesc de un fost şef care a încercat la un moment dat să stăvilească avalanşa de mesaje pe mail. Omul a declarat că o anumită vineri din lună va fi „no e-mail day“ şi că în ziua respectivă oamenii ar trebui să se sune şi să vorbească între ei în loc să-şi dea mail. A fost atât de categoric, încât a ameninţat cu datul afară pe cei care nu se supuneau ordinului.

    După stupoarea iniţială – cum naiba să lucrăm noi fără mail? – au apărut soluţiile alternative. Au început colegii mei să se plimbe dintr-un birou în altul cu discheta, pe care aveau mesajele de trimis. Alţii mai şmecheri au creat nişte foldere pe reţea unde îşi scriau în fişiere share.

    Dacă şeful cel mare a vrut să ne încurajeze să vorbim, ei bine, noi nu ne-am lăsat, am preferat să ne scriem. De ce? Pentru că nu avem încredere unii în alţii şi avem nevoie de un mesaj scris? Pentru că altfel nu îmi explic de ce oameni care stau cu biroul faţă în faţă îşi dau mail în loc să vorbească. Mai nou au apărut şi sistemele de chat interne. Că dacă tot vrem să ne scriem, să ne fie facilitată această nevoie. Pe mine personal mă omoară să aud „Dar ţi-am dat pe mail“ ca scuză. Mai ales când e o scuză pentru o treabă nefăcută, un exerciţiu care n-a fost dus la capăt. Ce mai contează ce ai scris în mesajul ăla dacă nu ai fost în stare să termini treaba? De ce nu ai sunat pe cineva? De ce nu m-ai sunat?

    Într-o altă organizaţie, în care poporul este extrem de împrăştiat geografic, o colegă de la financiar (dintr-un cap de lume) a trimis un mesaj – cerea un raport de la o altă colegă situată în alt cap de lume. A făcut o mică eroare însă, în loc să nimerească la colega care verifica facturile, a nimerit la cea care verifica altceva. Aceasta a răspuns înapoi, spunând că nu poate da raportul pentru că nu e partea ei de compentenţă. A venit mesajul înapoi cu întrebarea „dar cine?“, la care s-a răspuns politicos cu numele celei responsabile de treaba respectivă. Aparent o discuţie civilizată şi politicoasă – dar ştiţi că la mail nu se răspunde de obicei instantaneu… aşa că pentru raportul care se putea trimite în cinci minute s-a pierdut jum’ate de zi.

    Asta pentru că cineva nu a ridicat capul din calculator să spună celei de la masa vecină: „Colega, vezi că la financiar au nevoie de xyz, poţi să i-l trimiţi, te rog“ sau măcar să trimită mesajul mai departe către colega ei.
    Dar cine poate să o acuze de ceva? Că doar ea a dat pe mail! Şi dacă ai dat pe mail ai fundul acoperit, se poate demonstra oricând cu mesajul.

    Să nu mă credeţi un sfânt! Recunosc că mi-ar fi foarte greu uneori fără acele compuneri care îmi salvează fundul. Încerc doar să spun că mi-ar plăcea să nu fie nevoie de ele.

    Pe de altă parte, dacă vă amintiţi prima poveste, ce ne-am face fără mesajul scris atunci când nu pricepem nimic din ce ni se spune? Dar ce te faci când mesajul scris e la fel de inteligibil ca şi cel vorbit?

    Am primit odată un mesaj de la o colegă din Germania, care nu se prea descurca în engleză. L-am citit cam toţi din echipă încercând să ne dăm seama ce a vrut să spună. Am încercat şi varianta în care cineva a citit mesajul cu voce tare iar altcineva a ascultat încercând să-şi dea seama de sensul traducerii. Ei bine… rezolvarea a fost că în final am găsit pe cineva care vorbea germana şi care a sunat-o pe colega din Germania ca să pricepem ce doreşte. Am pierdut vreo două ore cu un mesaj care nici măcar nu ne era adresat…
     

  • Băsescu: Avem şanse la Schengen în octombrie, dacă raportul MCV din vară nu ne dă înapoi

     Traian Băsescu a afirmat că România se află, din nou, într-un moment de graţie în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, după ultimul Consiliu European a recomandat să se analizeze situaţia României şi Bulgariei.

    “Acest lucru se va întâmpla la JAI din octombrie, când avem şanse să se deschidă accesul pentru noi şi pentru Bulgaria, cu condiţia ca raportul verbal pe justiţie care se va face, deci nu va fi un raport scris, MCV din vară, care va fi un raport verbal de progres, să nu ne dea înapoi”, a declarat şeful statului la Adevărul Live.

    Preşedintele a spus că are “o reţinere” cu privire la faptul că Parlamentul “a colectat” deja 11 membri ai săi pentru care nu a aprobat ori arestarea ori investigarea ori pentru care nu s-au pus în aplicare hotărâri judecătoreşti definitive care îi arătau incompatibili, chestiune care s-a ridicat şi la Consiliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspecţia Judiciară: Independenţa justiţiei, afectată de declaraţiile lui Bercea la adresa lui Stanciu şi Kovesi

     Surse din cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că raportul privind afirmaţiile lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al DNA a fost finalizat, acesta urmând să fie prezentate plenului CSM în şedinţa de miercuri.

    În 20 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în vederea apărării independenţei justiţiei, după ce au fost făcute declaraţii referitoare la presupuse fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, şi şeful DNA, Codruţa Kovesi.

    Preşedintele CSM a sesizat atunci Inspecţia Judiciară să facă verificări privind “apărarea independenţei justiţiei, în raport cu declaraţiile ce pun în pericol statul de drept, vehiculate în mass-media în data de 19 iunie 2014”, referitoare la Livia Stanciu şi Codruţa Kovesi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport PwC: Două treimi din fabricile auto construite până în 2020 vor fi amplasate în Asia

     Analiştii anticipează o creştere de 53% din 2013 până în 2020 a vânzărilor de maşini noi, până la 29,6 milioane de vehicule uşoare – ceea ce echivalează cu 10,3 milioane de unităţi suplimentare.

    “O creştere de o asemenea magnitudine este posibilă doar în China, ţara cu cea mai numeroasă populaţie, mulţi dintre chinezi urmând a cumpăra un autoturism pentru prima oară. Producătorii auto chinezi vor fi primii beneficiari ai acestei creşteri, însă în aceeaşi măsură vor profita şi producătorii japonezi, coreeni, dar şi cei europeni şi americani”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă.

    După o uşoară creştere în 2011 şi una mai robustă de 7,1% în 2012 (până la 15,5 milioane de unităţi), vânzările de maşini noi în China au crescut puternic în 2013, cu o rată anuală de peste 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL FMI: Lumea trebuie să acţioneze pentru a împiedica un colaps devastator al pieţei imobiliare

     Accelerarea preţurilor la locuinţe de la niveluri deja ridicate a devenit una dintre principalele ameninţări la adresa stabilităţii economice, ţările înregistrând doar progrese limitate în controlul acestui fenomen, scrie cotidianul Financial Times.

    Instrumentele pentru a ţine sub control boom-ul pieţei imobiliare nu au fost încă finalizate, dar “această situaţie nu trebuie să fie un motiv pentru lipsa acţiunii”, a declarat directorul adjunct al FMI Min Zhu.

    Preţurile la locuinţe “se menţin cu mult peste mediile istorice în majoritatea ţărilor” în relaţie cu veniturile şi chiriile, a spus Zhu într-un discurs săptămâna trecută la Bundesbank, banca centrală a Germaniei. Discursul a fost publicat mai târziu pentru a nu se suprapune anunţării deciziei de politică monetară a Băncii Centrale Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criminalitatea cibernetică a costat economia lumii 445 miliarde de dolari

    Suma nu este atât de mare precum cea înaintată de preşedintele SUA Barack Obama, care estimase daunele la 1 miliard de dolari, însă este suficient de mare pentru a compara pericolul cibernetic cu cel al traficului de droguri, relatează Boston Globe.

    “Este o problemă globală, însă facem prea puţin pentru a o combate”, a declarat James Lewis, unul din membri grupului.

    Raportul a fost finanţat de către compania McAfee, parte a grupului Intel, şi reprezintă primul demers de acest gen. Din analiză reiese că Statele Unite au pierdut 100 de miliarde de dolari, Germania 60 de miliarde şi China 45 de miliarde. Japonia, a patra economie a lumii, a raportat pierderi de 1 miliard, însă specialiştii sunt de părere că cifrele nu sunt reale.

    Grupul a definit trei segmente de risc: în primul rând, furtul dreptului de proprietate intelectuală. În al doilea rând, furtul de carduri de credit sau date financiare. Şi în al treilea rând, specialiştii s-au referit la spionajul economic, adică furtul datelor securizate ale companiilor care sunt apoi folosite în cadrul unor tranzacţii sau negocieri.

  • Zona euro? Mai discutăm peste doi ani

    România îndeplineşte trei criterii de convergenţă nominală din cinci (ponderea în PIB a datoriei publice şi a deficitului bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung) şi nu îndeplineşte pe celelalte două (inflaţia medie în ultimele 12 luni a fost de 2,1%, peste referinţa corespunzătoare a zonei euro de 1,7%, iar în privinţa stabilităţii cursului, leul s-a depreciat cu 1,9% faţă de euro în ultimii doi ani). CE va emite următoarea evaluare în 2016.

    Lucian Anghel, preşedintele BVB, aprecia recent că anunţul oficial privind fixarea datei de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru aderarea la zona euro, inclus de Guvern în Programul de convergenţă înaintat CE pentru perioada 2014-2017, este cel mai important anunţ economic de anul acesta şi că aderarea la euro ar trebui să devină proiect naţional. Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • Banca centrală a Ungariei înăspreşte condiţiile pentru împrumuturile contractate de populaţie

     Banca Naţională a Ungariei vrea să introducă o limită superioară a raportului între valoarea împrumutului şi venituri pentru toate creditele de retail şi să impună reglementări mai stricte privind dovedirea venitului disponibil, potrivit raportului de stabilitate financiară al instituţiei publicat joi, scrie Bloomberg.

    Instituţia ar putea adopta reguli mai ferme în domeniul creditării şi să creeze o “bancă rea”, care să preia activele neperformante.

    Băncile din Ungaria, care plătesc cea mai mare taxă specială impusă instituţiilor financiare din Europa, fac eforturi să ţină sub control creşterea împrumuturilor neperformante, care au reprezentat la sfârşitul anului trecut 18% din totalul creditelor corporatiste şi 18,6% din împrumuturile pentru populaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro