BusinessMagazin

Tag: primarie

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • EXCLUSIV: Primăria Sectorului 6 returnează opt milioane de lei pentru parcul Drumul Taberei

    “La Parcul Drumul Taberei, problema este mult mai complexă, în sensul că, în opinia mea proiectul a fost greşit de la bun început. Soluţiile tehnice pe care acei proiectanţi, arhitecţi le-au prezentat şi au şi devenit obligatorii au fost greşite. În acest moment, noi suntem puşi în situaţia în care, pentru a rezolva aceste probleme, fie trebuie să dăm bani înapoi, fie trebuie să cheltuim bani în plus. (…) Am avut o corecţie negativă pe care am fost obligaţi să o plătim şi se plăteşte. Sunt în jur de opt milioane de lei pe care îi plătim către Ministerul Dezvoltării pentru parcul Drumul Taberei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Gabriel Mutu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine!”. Aşa se adresează un primar din Timiş locuitorilor comunei

    Un primar din Timiş e tare supărat pe localnicii care în timpul nopţii stau pe băncile din faţa primăriei şi consumă seminţe.

    În fiecare dimineaţă când Cornel Guran, primarul comunei Ghilad, vine la muncă dă cu ochii de un covor de coji de seminţe de floarea-soarelui.

    Cum povestea se tot repetă, iar unii cetăţenii nu catadicsesc să arunce resturile de la bomboanele agricole în coşurile de gunoi, aflate la doi paşi, edilul-şef al comunei a afişat chiar pe uşa primăriei un anunţ care sună aşa:

    „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • „Sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine!”. Aşa se adresează un primar din Timiş locuitorilor comunei

    Un primar din Timiş e tare supărat pe localnicii care în timpul nopţii stau pe băncile din faţa primăriei şi consumă seminţe.

    În fiecare dimineaţă când Cornel Guran, primarul comunei Ghilad, vine la muncă dă cu ochii de un covor de coji de seminţe de floarea-soarelui.

    Cum povestea se tot repetă, iar unii cetăţenii nu catadicsesc să arunce resturile de la bomboanele agricole în coşurile de gunoi, aflate la doi paşi, edilul-şef al comunei a afişat chiar pe uşa primăriei un anunţ care sună aşa:

    „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Primăria din România care a dat 370.000 de euro pe o toaletă şi o prezintă ca „obiectiv turistic”

    Nu vestigiile medievale sunt singurul punct de atracţie într-un muzeu din România, ci şi toaleta amenajată în incintă. Aceasta a costat Primăria nu mai puţin de 370.000 de euro, din fonduri europene, şi este considerată obiectiv turistic. În interiorul acesteia, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, aflându-se vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.   

    Şeful Muzeului susţine că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”. Preţul de intrare este de un leu.

    Află aici care este Primăria din România care a dat 370.000 de euro pe o toaletă şi o prezintă ca „obiectiv turistic”

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Asfaltare tipic românească. Cum au „reuşit” muncitorii de la drumuri să asfalteze pe lângă un autobuz – FOTO

    In această perioadă, Primăria Bistriţa desfăşoară o serie de lucrări de asfaltare a trotuarelor şi străzilor din Bistriţa.

    Pe strada Grănicerilor s-a executat o asfaltare a trotuarelor şi s-au înlocuit bordurile. De asemenea, parcarea din Poligon a fost reabilitată. După cum se observă în fotografii, angajaţii primăriei au asfaltat “de mântuială”. Un autobuz ABANDONAT pe domeniul public a fost păstrat în peisaj şi s-a asfaltat în jurul lui.

    Un copac existent a fost prins în programul de asfaltare şi muncitorii au omis să realizeze un scuar în jurul tulpinii, cum de altfel era normal.

    Pe domeniul public există o serie de autoturisme abandonate, iar cadrul legal permite Primăriei Bistriţa să le ridice. Mai ales că deţine o maşină cu macara ideală pentru această operaţiune. Camionul a costat peste 100.000 de euro şi zace în continuare nefolosit.

    Direcţia de Servicii Publice execută intervenţiile de urgenţă, de întreţinere a străzilordin municipiu pe baza unui grafic stabilit. De cele mai multe ori, calitatea lucrărilor este jalnică iar peticirea gropilor, asfaltarea trotuarelor şi a parcărilor este dezastruoasă şi încă din prima zi covorul asfaltic prezintă denivelări sau fisuri.
     

    Cititi mai multe pe www.ziardebistrita.ro

  • Asfaltare tipic românească. Cum au „reuşit” muncitorii de la drumuri să asfalteze pe lângă un autobuz – FOTO

    In această perioadă, Primăria Bistriţa desfăşoară o serie de lucrări de asfaltare a trotuarelor şi străzilor din Bistriţa.

    Pe strada Grănicerilor s-a executat o asfaltare a trotuarelor şi s-au înlocuit bordurile. De asemenea, parcarea din Poligon a fost reabilitată. După cum se observă în fotografii, angajaţii primăriei au asfaltat “de mântuială”. Un autobuz ABANDONAT pe domeniul public a fost păstrat în peisaj şi s-a asfaltat în jurul lui.

    Un copac existent a fost prins în programul de asfaltare şi muncitorii au omis să realizeze un scuar în jurul tulpinii, cum de altfel era normal.

    Pe domeniul public există o serie de autoturisme abandonate, iar cadrul legal permite Primăriei Bistriţa să le ridice. Mai ales că deţine o maşină cu macara ideală pentru această operaţiune. Camionul a costat peste 100.000 de euro şi zace în continuare nefolosit.

    Direcţia de Servicii Publice execută intervenţiile de urgenţă, de întreţinere a străzilordin municipiu pe baza unui grafic stabilit. De cele mai multe ori, calitatea lucrărilor este jalnică iar peticirea gropilor, asfaltarea trotuarelor şi a parcărilor este dezastruoasă şi încă din prima zi covorul asfaltic prezintă denivelări sau fisuri.
     

    Cititi mai multe pe www.ziardebistrita.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.