BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Un deputat USR a mâncat din coşul de gunoi de la Parlament. MOTIVUL ULUITOR pentru care a făcut gestul neaşteptat

    Momente incredibile în Parlamentul României. Un deputat USR a luat o pungă de sărăţele dintr-un coş de gunoi de la Parlament şi a început să mănânce din ea. Este vorba de parlamentarul de Cluj  Adrian Dohotaru. El a anunţat că decis că nu mai cumpere PET-uri şi nici să nu mai folosească farfuriile din plastic cu care eşti servit în Parlament, astfel că îşi aduce de acasă propria veselă. 

    „Parlamentul poate deveni un loc bun, ca simbol, pentru a transmite mesaje într-un mod simplu, decent, uneori în afara logicii conflictuale Putere vs. Opoziţie”, a spus Dohotaru. 

    Un deputat USR a mâncat din coşul de gunoi de la Parlament. MOTIVUL ULUITOR pentru care a făcut gestul neaşteptat

  • Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac, în timp ce guvernul declară război companiilor care taie ilegal pădurile

    Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie – nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.

    Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi.

    În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.

    În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side. 

  • Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac

    Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie – nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.

    Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi.

    În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.

    În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side. 

  • Preşedintele Recep Erdogan spune că TURCIA ar putea organiza un referendum privind reinstituirea pedepsei cu moartea

    De când a avut loc tentativa de lovitură de stat în iulie 2016, Erdogan le-a spus la mitinguri susţinătorilor săi care cer restabilirea pedepsei cu moartea că va promulga orice lege votată în Parlament în acest sens.

    Vineri însă, acesta a mers mai departe, spunând că ar putea fi organizat un referendum dacă Parlamentul nu reuşeşte să restabiliească această pedeapsă.

    Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în urmă cu mai mult de un deceniu. Liderii europeni spun că discuţiile privind încercareaTurciei de a se alătura UE vor înceta dacă Ankara restabileşte pedeapsa cu moartea.

  • Gafă în Parlament: aleşii vor instituirea Zilei Olteniei, ”o regiune din nord-vestul României”

    Un proiect de lege prin care se urmăreşte instituirea zilei de 21 martie ca zi a Olteniei este dezbătut în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Până aici nimic anormal, doar că cei 27 de deputaţi şi senatorii nu au nicio cunoştinţă despre unde este plasată această regiune pe hartă, deşi unii dintre ei provin din Oltenia, aceştia scriind în expunerea de motive că este “o regiune istorică din nord-vestul României”.

  • Final al Ordonanţelor 13-14 în Parlament: Camera Deputaţilor a aprobat OUG 14 şi legea de respingere a OUG 13. Liviu Dragnea, absent la vot

    De asemenea, deputaţii au aprobat Legea pentru respingerea OUG 13, cu 291 de voturi pentru şi 3 abţineri, un deputat neexprimându-şi dreptul de vot.

    Anterior, deputaţii au avut dezbateri asupra celor două ordonanţe, PNL cerând garanţii că nu va mai exista un alt atac la justiţie, iar USR îngroparea “calului mort” – OUG 13, deputatul PSD Eugen Nicolicea apreciind că OUG 14 a fost dezbătută în regim de urgenţă, iar “restul sunt declaraţii politice”.

    Preşedintele interimar al PNL a cerut liderilor PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi premierului Sorin Grindeanu, să renunţe la orice atitudine care poate să se transforme într-un atac la justiţie. De asemenea, PNL a cerut majorităţii parlamentare să spună “transparent, predictibil şi cu fermitate”, cum intenţionează să pună în acord deciziile CCR cu prevederile Codurilor penale.

  • Liviu Dragnea: Vom vota legea de respingere a OUG 13 pentru a nu mai rămâne loc de nicio interpretare

    ”Ordonanţa 13 este abrogată. Din punctul meu de vedere este un subiect închis. Au fost opinii că nu ar mai trebui să se dezbată în Parlament, pentru că deja este abrogată. Am discutat cu preşedinţii Comisiilor juridice ale celor două camere din Parlament şi am decis să ducem procesul până la capăt. Vom vota legea de respingere a OUG 13 pentru a nu mai rămâne loc de nicio interpretare”, a scris Dragnea pe Facebook.
     
    Anunţul vine după ce PSD-ALDE-UDMR au refuzat cererile opoziţiei de a respinge în regim de urgenţă OUG 13 la pachet cu adoptarea OUG 14.
     
    PNL a depus joi la conducerea Senatului solicitarea de a introduce pe ordinea de zi a plenului OUG 13 pentru a fi respinsă în regim de urgenţă, afirmând că o altă abordare a parcursului legislativ ridică mari semne de întrebare asupra intenţiilor PSD-ALDE.
     
    Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a declarat, miercuri, că deputaţii au stabilit prin consens să aprobe OUG 14 şi să clarifice situaţia OUG 13 care a fost abrogată, afirmând că plenul s-ar putea pronunţa luni sau marţi asupra OUG 14.
     
    “A venit înştiinţarea, OUG 14 nu a ajuns încă la comisie. Le-am pus la dispoziţie colegilor toată documentaţia, astfel încât să se poată lua următoarele măsuri la următoarea şedinţă şi a fost un consens. Consensul este ca OUG 14 să fie aprobată şi clarificată situaţia OUG 13 în sensul că ei i-au încetat efectele juridice de la data de la care OUG 14 a intrat în vigoare, adică OUG 13 a fost abrogată”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea.
     

  • Acordul comercial UE-Canada (CETA) a fost aprobat de Parlamentul European/ Românii vor călători fără vize în Canada din decembrie 2017

    Deşi PE a votat în favoarea CETA, acordul va intra în vigoare doar provizoriu, cel mai probabil în martie sau aprilie, prin eliminarea tarifelor impuse produselor de import. Acordul are nevoie de aprobarea parlamentelor din cele 28 de state membre ale UE şi din regiunile autonome ale Belgiei.
     
    Înţelegerile dintre UE şi Canada au fost finalizate în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate, dar acordul a fost semnat abia în octombrie 2016, în urma opoziţiei manifestate de regiunea Valonia din Belgia.
     
    Olanda ar putea bloca aprobarea tratatului comercial în cazul în care cere convocarea unui referendum consultativ la nivel naţional, notează The Associated Press.
     

  • Vot istoric în Parlamentul European: Românii ar putea merge în Canada fără vize dacă acordul CETA va fi semnat

    Votul Parlamentului European pe tema Acordului comercial UE-Canada (CETA) reprezintă şi o reacţie la politicile “protecţioniste” ale Administraţiei Donald Trump, afirmă Manfred Weber, preşedintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

    “În loc de protecţionism, noi vrem parteneriat. În loc de teamă şi de lipsă de încredere unii în ceilalţi, vrem deschidere şi chiar legături mai puternice cu unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi pe care îi avem în lume. În loc să lăsăm globalizarea să se întâmple fără noi, vrem să o configurăm cu standardele şi normele noastre de nivel înalt. CETA reprezintă un acord comercial corect şi un model pentru cooperare viitoare bazată pe valori şi pe standarde. Cei care se opun sunt şi împotriva prosperităţii noastre”, a subliniat Manfred Weber.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Referendumul iniţiat de Klaus Iohannis şi OUG 14/2017, pe agenda Parlamentului de săptămâna viitoare

    Preşedinţii celor două Camere ale Legislativului au decis organizarea unei şedinţe a Birourilor Permanente Reunite, luni, începând cu ora 12.00, pentru a convoca plenul reunit care supune votului avizul favorabil dat de comisiile juridice iniţitivei preşedintelui Iohannis de a organiza un referendum privind continuarea luptei anticorupţie.

    Comisiile juridice au făcut recomandarea ca întrebarea care va fi pusă în cadrul referendumului să respecte Constituţia, deciziile CCR şi recomandarile Comisiei de la Veneţia.

    Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a atras atenţia pe parcursul dezbaterii asupra efectelor pe plan internaţional ale referendumului, făcând trimitere la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei de la New York transpusă în legislaţie de România.

    La rândul său, senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat să susţine avizul favorabil, însă, în opinia sa nu este necesar referendumul propus de preşedintele Iohannis.

    “Eu susţin ca proiectul de hotărâre pe care îl redactăm să fie de aviz favorabil, în sensul în care există întrunite condiţiile de legalitate pentru organizarea referendumului. V-aş ruga, însă, pe cei care susţineţi că este necesar, în opinia mea nu este necesar, să identificaţi şi resursele financiare necesar şi să apreciaţi dacă este bine să arătăm că în societatea românească este o confruntare între cei care vor continuarea luptei amicorupţie şi cei care nu. Mi-e greu să îi identific pe cei care nu vro continuarea luptei anticorupţie în afară de cei care au fost condamnaţi (…)”, a declarat preşedintele Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae.

    Şerban Nicolae a susţinut că nu ar face bine ca România să arate “opiniei publice mondiale” că cineva se împotiveşte corupţiei.

    “(…) să prezentăm opinie publice mondiale ideea că ar putea în România ca cineva să se opună luptei anti-corupţie pentru că o consultare presupune toate opţiunile posibile şi cred că nu ne face bine. Nu am văzut nicio iniţiativă legislativă care să diminueze lupta anticorupţie sau care să o combată (…) nu vorbesc aici de speculaţii politice pe tema unei ordonanţe care nu a produs niciun efect juridic, ci vorbesc despre măsuri concrete”, a mai spus senatorul PSD Şerban Nicolae.

    Senatorul PNL Alina Gorghiu a susţinut că “ideea de cost invocată în Comisia juridică nu îşi are rostul”, afimând că a amesteca costurile cu o problemă care ţine de democraţia din România este “neserios”.

    În replică, Şerban Nicolae a susţinut că, în bugetul pentru anul 2017, nu au fost prevăzute costurile pentru organizarea referendumului propus de Klaus Iohannis, iar susţinătorii iniţiativei preşedintelui ar fi trebuit să facă acest demers.

    “Am constatat ipocrizia celor care, susţinând un asemenea gest politic al preşedintelui, nu s-au grăbit sumele necesare”, a spus Şerban Nicolae.

    “Nu cred că va costa mai mult decât ne-a costat corupţia şi ne va costa în continuare”, a declarat deputatul PNL Cătălin Predoiu.

    Un alt subiect care va fi dezbătut în Parlament, “în cel mai scurt timp”, potrivit liderului PSD, Liviu Dragnea, va fi aprobarea OUG 14/2017.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea a făcut vineri un apel la membrii Legislativului pentru adoptarea “în cel mai scurt timp” a “legii de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 14/2017, prin care sunt abrogate modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    “În calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de preşedinte al PSD, fac un apel către toţi colegii din Parlament ca în cel mai scurt timp pe care ni-l permite procedura să adoptăm legea de aprobare a Ordonanţei 14 privind abrogarea modificărilor Guvernului la cele două coduri. Înţeleg că toate partidele parlamentare îşi doresc acest lucru. Deci avem o cvasi-unanimitate în acest sens, ceea ce înseamnă că o respingere a OUG 14 este exclusă, iar prelungirea dezbaterilor pe acest subiect nu se justifică”, a declarat Dragnea, conform unui comunicat al Camerei .

    Dragnea spune că “întrucât e vorba de o ordonanţă de urgenţă, ea trebuie dezbătută în regim de urgenţă”, argumentând:”Aşa spune Constituţia României la art. 115, alin. 5. Ceea ce solicit eu este ca această procedură de urgenţă să fie parcursă în cel mai scurt timp permis de regulament, astfel încât Parlamentul să voteze pentru abrogarea Ordonanţei 13 şi să trimită rapid legea spre promulgare”.

    La rândul său, vicepreşedintele PSD Doina Pană a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că majoritatea PSD-ALDE va vota în Parlament pentru abrogarea Ordonanţei 13 şi pentru promovarea Ordonanţei 14, chiar dacă “noi avem alte convingeri”.

    Deputatul Doina Pană, vicepreşedinte al PSD, a spus că suspiciunile că parlamentarii vor vota împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.14 prin care a fost abrogată Ordonanţa 13 nu este întemeiată.

    Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală în 5 februarie. Actul normativ a fost publicat, în aceeaşi, zi în Monitorul Oficial, Partea I.