Tag: nume

  • SCHIMBĂRI după victoria PSD. Cum ar putea arăta cel mai IMPORTANT document pentru România

    Numele mai multor foşti miniştri, printre care Mircea Geoană, Ecaterina Andronescu, Eugen Teodorovici, Titus Corlăţean, Liviu Pop sau Mihnea Costoiu, sunt vehiculate, pe surse, în ceea ce priveşte ocuparea unor portofolii într-un viitor guvern PSD, condus de Liviu Dragnea.

    Pentru portofoliul Educaţiei se iau în calcul trei nume: Mihnea Costoiu, Liviu Pop sau Ecaterina Andronescu, în timp ce alte trei nume – Eugen Teodorovici, Marius Nica sau Ana Birchall – s-au vehiculat în legătură cu Ministerul Fondurilor Europene.

    SCHIMBĂRI după victoria PSD. Cum ar putea arăta cel mai IMPORTANT document pentru România

     

  • TOP 25 nume de localităţi din România. Cine câştigă dintre Cioca Boca şi Udaţi-Mânzu

    Românii sunt inventivi când spun bancuri, când mint, când fură şi când pun nume. Nu numai copiilor sau căţeilor, dar şi localităţilor. Sunt nume vechi, cu istorie de sute de ani, însă şi unele mai noi. Poveştile celor mai ciudate nume de localităţi sunt diverse şi au nevoie de multe pagini ca să fie spuse. Celor care sunt din aceste localităţi nu le e ruşine. Au fost puţine iniţiative de schimbare a numelui unor localităţi cu rezonanţe obscene sau penibile.

    IATĂ AICI TOP 25 NUME DEOSEBITE DE LOCALITĂŢI DIN ROMÂNIA

  • De ce nu este bine să bei cafeaua oferită în avion

    Câteva din secretele angajaţilor companiilor aeriene, dezvăluie de ei într-o discuţie pe Reddit, ar putea face viaţa mai uşoară celor ce călătoresc deseori cu avionul:

    1. Dacă animalele dvs. de companie zboară la cală, este util să scrieţi numele lor pe cutiile în care sunt transportaţi. Cei care operează bagajele ar putea astfel să liniştească animalul la îmbarcare, iar dacă ar şti numele acestuia, le-ar fi mai uşor să facă acest lucru. ”Câinii sunt terifiaţi când intră în cala avionului, pisicile în schimb nu sunt stresate deloc”, spune angajatul unei linii aeriene într-o discuţie pe Reddit.

    2. Preferaţi un zbor mai lin sau unul mai scurt? Linia aeriană pe care o alegeţi poate face diferenţa. ”Sunt controlor de trafic aerian şi am observat că oamenii sunt surprinşi să afle că diferite linii aeriene au moduri diferite a a zbura. (…) Există linii aeriene care fac mai mult decât altele pentru a evita turbulenţele”, spune un alt participant la discuţie.

    3. Nu beţi niciodată cafeaua din avion. ”Cafeaua oferită în avioane este dezgustătoare pentru că nimeni nu spală recipientul folosit în fiecare dimineaţă. Cei care sunt plătiţi cu foarte puţin nu dau doi bani pe curăţarea acestuia. Un alt motiv este faptul că nu le sunt furnizate produsele de curăţat necesare pentru a face acest lucru.” În plus,”(…), vehiculul care alimentează avionul cu apă potabilă pentru spălarea mâinilor şi prepararea cafelei este parcat lângă cel folosit pentru golirea toaletelor, când nu ar trebui să fie aşa. Cel care alimentează cu apă aeronava deseori foloseşte mănuşi pe care nu le-a schimbat mai bine de doi ani”.

    4. Nu toate locurile din avion sunt la fel. Alegeţi-l înţelept. ”Există mai multe modalităţi prin care puteţi avea o experienţă plăcută de zbor. Seat Guru vă oferă informaţii referitoare la locul ales. Route Happy agregă câţiva factori cheie în ce priveşte tipul aeronavei, entartainment-ul din avion, conexiuni, etc. Flight Stats include informaţii pe baza performanţei zborului dvs. în ce priveşte sosirile la timp.”

    5. Turbulenţele nu pot doborî un avion, dar foarte rar, pot fi atât de grave încât să rupă gâtul cuiva. ”Turbulenţele nu pot cauza prăbuşirea unui avion. Se consideră ca acest lucru este posibil să se fi întâmplat o singură dată în istoria aviaţiei. (…) Turbulenţele severe te pot face să te loveşti de scaunul din faţa ta sau în tavan dacă nu ai centura, ori poţi să fii lovit de bagajele care cad din locurile destinate acestora.”

    6. Avionul în care te afli poate avea părţi lipsă sau stricate, iar acest lucru nu reprezintă un motiv de îngrijorare. ”Există o listă imensă de lucruri care pot lipsi dintr-o aeronavă căreia îi este în continuare permis să zboare.” ”Există ceva care se numeşte Minimum Equipment List (MEL), o listă care arată ce poate fi stricat în avion şi care să permită în continuare operarea avionului. Spre exemplu, dacă echipamentul de la sol anti-îngheţ este stricat, acesta poate fi în continuare folosit în locuri precum California.”

    7. Dacă pare că personalul însoţitor de zbor oferă tratament preferenţial anumitor pasageri, acest lucru ar putea fi adevărat. ”Însoţitorii de zbor au o listă cu cine se află în avion şi pe pe ce loc se află. De asemenea, ştiu ce experienţă de zbor are pasagerul respectiv.”

    8. Fiţi drăguţi cu însoţitorii de zbori şi vor fi şi ei drăguţi cu voi. ”Una dintre regulile însoţitorilor de zbor este că pe măsură ce sunteţi mai politicoşi, vom putea face mai multe lucruri pentru voi”, spune un alt angajat.

    Sursa: upvoted.com

     

     

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Sfaturile tânărului care s-a pensionat la 34 de ani despre cum să faci bani: ”Aruncă-ţi televizorul!”

    În luna august, Brandon – un fost dezvoltator software care nu îşi foloseşte numele în mediul online din motive legate de intimitate – şi-a dobândit independenţa financiară şi s-a pensionat la 34 de ani. În prezent, scrie despre banii săi şi despre propria călătorie financiară pe blogul Mad Fientist.

    Business Insider a publicat şase din cele mai bune sfaturi ale sale:

    1. Încearcă să realizezi ce te face fericit

    Primul şi cel mai important lucru pe care trebuie să îl conştientizezi este să afli ce este important pentru tine şi ce te face fericit.

    Acest lucru este mai dificil de făcut decât sună. Mulţi dintre oameni îşi cheltuiesc banii pe lucruri care nu le aduc fericire şi majoritatea nu realizează că fac acest lucru fiindcă urmează scenariul vieţii altcuiva. În momentul în care am realizat că banii pot cumpăra libertatea – libertatea orelor de la 9 la 5, libertatea faţă de alarmele de ceas, cea legată de timpul pe care mi-l petreceam pe cererile ridicole ale şefului meu – mi-am direcţionat toţi banii spre acel scop.

    Nu mi-au lipsit lucrurile la care renunţam pentru a economisi pentru libertatea mea financiară fiindcă libertatea mea era mai importantă decât tot ceea ce puteam cumpăra.

    2. Concentrează-te pe ceea ce poţi controla

    În loc să te stresezi legat de ce se întâmplă cu economia sau să încerci să prezici evoluţia pieţei bursiere, concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla cu adevărat şi optimizează acele lucruri.

    Taxele de investiţii te pot costa mii de dolari pe parcursul vieţii, aşa că minimizează acele taxe investind în produse de investiţii low-cost.

    3. Automatizează totul

    După ce ai creat un portofoliu simplu cu fonduri de index low-cost, diversificate, setează automat investiţii lunare şi apoi ignoră complet portofoliul tău.

    Oamenii sunt nişte investitori groaznici, aşa că dacă poţi să-ţi scoţi creierul şi emoţiile din ecuaţia, nu vei fi doara mai puţin stresat în cazul eventualelor căderi ale pieţei, dar vei avea la final şi mult mai mulţi bani.

    4. Opreşte consumul şi începe să creezi

    Consumul oferă fericire temporară, dar să creezi ceva îţi oferă fericire de durată. Este uşor să te întorci de la muncă şi să te uiţi timp de ore întregi la televizor, dar este mult mai dificil să faci ceva creativ cum ar fi să scrii o postare pe blog, să faci bijuterii sau să exersezi la un instrument muzical. Să creezi este mult mai plăcut decât să consumi şi poate avea drept consecinţă chiar şi venituri suplimentare.

    5. Aruncă-ţi televizorul pe fereastră

    Că tot veni vorba de televizor… aruncă-l pe fereastră. Sau, şi mai bine, vinde-l.

    În momentele în care oamenii de publicitate de bombardează cu lucruri pe care „trebuie să le ai”, devii mai puţin fericit cu ceea ce ai şi începi să cheltuieşti bani (în mod ironic pe lucruri care nu te vor face fericit). Odată ce reporterii TV îţi prezintă evenimente neplăcute pe un televizor 4k, foarte realist, devii mai temător şi mai puţin dornic să ieşi şi să explorezi lumea.

    Nu te topi într-o  baltă de frică şi nefericire pe canapeaua ta şi du-te să îţi trăieşti viaţa.

    6. Experimentează

    Aşa cum am spus mai sus, este greu să afli ce te face cu adevărat fericit. Lucrurile care se adaugă fericirii tale astăzi ar putea să nu îţi provoace aceeaşi bucurie în ziua următoare, aşa că experimentează şi evită să te blochezi în angajamente mari. Încearcă orice înainte să cumperi. Închiriază înainte să devii proprietar. Împrumută atunci când este posibil şi cumpără obiecte folosite atunci când nu poţi împrumuta. Drumul spre fericire (şi spre independenţa financiară) nu va fi în linie dreaptă şi vei face şi greşeli pe parcurs, dar când te concentrezi pe fericire durabilă şi îţi aliniezi cheltuielile cu obiectivul final, vei fi mai încrezător că eşti pe traiectoria corectă.

  • Primul om din lume care va primi 1.250 de dolari pe lună pentru a nu face nimic

    Pentru următoarele 12 luni, un bărbat pe nume Edwin din Sarasota, Florida, va primi 1.250 de dolari pe lună fără a fi nevoit să facă ceva în schimbul banilor.

    El a câştigat la sfârşitul lunii mai 15.000 de euro în cadrul unei loterii organizate de un ONG din San Francisco. Evenimentul face parte dintr-un experiment social, cu scopul de a observa cum se descurcă oameni din diferite părţi ale lumii cu un venit minim asigurat.

    La loterie au participat 3.128 de persoane din zeci de state, iar banii oferiţi au fost strânşi printr-o campanie pornită în luna ianuarie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo.

    “Priviţi-l ca pe un bonus pe care Edwin l-a primit”, a explicat Cameron Ottens, unul dintre cofondatorii ONG-ului My Basic Income. “El nu trebuie să facă nimic pentru aceşti bani, dar avem speranţa că va deveni şi el un activist în cadrul organizaţiei noastre.”

    Un alt “job” de vis a fost oferit în urmă cu doi ani de Jauntaroo, un website de turism. Aceştia au lansat un concurs care a avut ca premiu job-ul de vis: explorator-şef al lumii.

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Cum ajungi de la un cal primit cadou la un conac de 15 camere

    Conace noi, pentru boieri contemporani. Acesta este crezul conacului Archia, din satul cu acelaşi nume, ascuns în inima boemei Transilvania.

    „Istoria conacului începe cu mine şi cu familia mea“, povesteşte Horia George Szabo. Recunoaşte că multă lume îl întreabă de cine a fost construit conacul şi când le spune că de el şi familia lui, lumea rămâne puţin şocată. „Conacul nostru nu este o construcţie veche, este o construcitie nouă, dar cu multe influenţe vechi.“

    Pentru a înţelege povestea conacului Archia trebuie însă să mergi mai departe în timp şi să înţelegi povestea familiei Szabo. „În anul 1994 tatăl meu a venit acasă şi a spus: Am cumpărat CAP-ul din Archia!“

    Acest CAP le-a fost necesar părinţilor săi pentru a obţine un împrumut din bancă pentru primul business după Revoluţie, o fabrică de confecţii textile. Până în anul 2006 aceasta a fost activitatea părinţilor săi, având la un moment dat chiar şi 1.200 de angajaţi. „Mama mea nici nu a vrut să audă unde este acest CAP în primii ani de zile, ce să mai vorbim să şi vină aici.“

    Citeşte continuarea pe www.da.zf.ro

  • Cum ajungi de la un CAP şi un cal primit cadou la un conac de 15 camere

    Conace noi, pentru boieri contemporani. Acesta este crezul conacului Archia, din satul cu acelaşi nume, ascuns în inima boemei Transilvania.

    „Istoria conacului începe cu mine şi cu familia mea“, povesteşte Horia George Szabo. Recunoaşte că multă lume îl întreabă de cine a fost construit conacul şi când le spune că de el şi familia lui, lumea rămâne puţin şocată. „Conacul nostru nu este o construcţie veche, este o construcitie nouă, dar cu multe influenţe vechi.“

    Pentru a înţelege povestea conacului Archia trebuie însă să mergi mai departe în timp şi să înţelegi povestea familiei Szabo. „În anul 1994 tatăl meu a venit acasă şi a spus: Am cumpărat CAP-ul din Archia!“

    Acest CAP le-a fost necesar părinţilor săi pentru a obţine un împrumut din bancă pentru primul business după Revoluţie, o fabrică de confecţii textile. Până în anul 2006 aceasta a fost activitatea părinţilor săi, având la un moment dat chiar şi 1.200 de angajaţi. „Mama mea nici nu a vrut să audă unde este acest CAP în primii ani de zile, ce să mai vorbim să şi vină aici.“

    Citeşte continuarea pe www.da.zf.ro

  • Cine este omul care a făcut celebre vinurile din Napa Valley

    Pionier şi inovator în industria vinurilor, Robert Gerald Mondavi a pus bazele cramei ce îi poartă numele în 1966. Prin utilizarea tehnologiei inovative pentru vinificaţie şi întărind relaţiile cu cultivatorii locali, a reuşit să obţină struguri de înaltă calitate, iar vinurile din Napa Valley au ajuns recunoscute la nivel global.

    Povestea începe cu părinţii săi, un cuplu de italieni – Cesare şi Rosa Mondavi – care, proaspăt căsătoriţi în nordul Italiei, s-au mutat la începutul anilor 1900 în Minnesota, SUA. Surprinse de legea adoptată brusc în 1919, ce presupunea interzicerea vânzării alcoolului, familiile italiene, obişnuite cu vinul ca un element de bază al vieţii de zi cu zi, au căutat o lacună a legii ce permitea oamenilor să producă 200 de litri de vin în fiecare an, pentru consumul familial. Ulterior, Cesare s-a implicat în transportul maritim al strugurilor din California şi a observat că majoritatea strugurilor proveneau dintr-un loc numit Lodi. Pentru că a simţit oportunitatea de a face bani, s-a mutat acolo împreună cu familia sa şi a început propria sa afacere de transport maritim al strugurilor pentru familiile italiano-americane. La primul său loc de muncă, tânărul Robert făcea lăzi pentru struguri. Părinţii i-au insuflat încă de mic dorinţa de a munci şi l-au încurajat să exploreze industria vinului, aflată în creştere. După ce a studiat în domeniul afacerilor şi chimia la Universitatea din Stanford, dar şi viticultură la Universitatea din California, Robert Mondavi a intrat cu totul pregătit în industria vinului.

    Încrezător că vinurile Napa Valley şi California ar putea sta umăr la umăr cu cele mai mari branduri ale industriei din întreaga lume, a înfiinţat, în 1966, Crama Robert Mondavi în Oakville, California; aceasta era prima mare fabrică de vinuri construită de la prohibiţie.

    După succesul vinăriei sale, antreprenorul şi-a propus să creeze vinuri de calitatate, la preţuri accesibile; ştia că regiunea Lodi se poate dovedi ideală pentru cultivarea strugurilor. În 1979, Mondavi a achiziţionat o cooperativă locală de cultivatori de struguri, numind crama după un oraş din apropiere. Aşa a luat fiinţă Woodbridge Winery, prima mare fabrică de vinuri ce a utilizat metoda de presare directă pentru a face vin alb pe scară largă.

    De-a lungul timpului, Mondavi a dezvoltat şi vinuri premium, prin care a câştigat respectul şi recunoaşterea cunoscătorilor, iar din 1990 a înfiinţat întreprinderi mixte cu parteneri locali din Europa, America de Sud şi Autralia. Interesaţi de activitatea şi succesul său antreprenorului, povestea lui Mondavi şi compania sa au devenit subiecte de interes pentru specialiştii de vin; într-unul dintre cele mai importante concursuri – Grand European Jury Wine Tasting – din 1997, Robert Mondavi Chardonnay Reserve a fost clasat pe locul întâi. În decembrie 2004, Constellation Brands a achiziţionat fabrica de vinuri Mondavi, pentru aproape 1,36 miliarde de dolari cash, asumându-şi şi preluarea datoriilor firmei.

    Robert Mondavi a fost cunoscut şi ca filantrop; în 2001, a donat 10 milioane de dolari pentru a sprijini construcţia Centrului Robert şi Margrit Mondavi pentru Performing Art la UC Davis. Mondavi Center a fost deschis un an mai târziu.

    Robert Mondavi a primit în 1989 titlul „Omul anului” din partea Decanter, cea mai importantă publicaţie pentru industria vinului, iar autobiografia sa a fost tipărită în 1998. A decedat în 2008, la 94 de ani, în locuinţa sa din Yountville.

  • Idee de afacere: “Invisible Girlfriend”, un serviciu prin care poţi cumpăra o iubită falsă

    “Sofia cerea cinci dolari pe săptămână pentru a pretinde că este prietena mea pe Facebook. Îmi lăsa mesaje la postări, rădea la glumele mele şi toată lumea vedea că suntem într-o relaţie”, mărturiseşte Dave Lee, jurnalist BBC.

    Experimentul a avut loc în 2013 şi a aflat de la Sofia, nu era numele real, că făcea asta pentru bani şi că nimic, în afară de poze, de pe profilul acesteia era real. Acum, Lee s-a gândit să reviziteze acest subiect şi a dat peste un serviciu numit “Invisible Girlfriend” (n.r Iubita invizibilă).

    Cine apelează la serviciu îşi poate alege tipul iubitei (amuzantă, educată, sarcastică, tocilară, distractivă sau drăguţă). “Mii de utilizatori au apelat la serviciul nostru”, a declarat Kyle Tabor, un executiv al companiei. Aceştia plătesc 15 dolari pe lună doar pentru SMS-uri şi 25 de dolari şi pentru voice-mail etc.

    “60% dintre utilizatorii noştri caută iubiţi”, este declaraţia surprinzătoare a lui Tabor, fie că este vorba de femei sau de bărbaţi.

    De ce ar vrea să facă cineva aşa ceva?

    “Să scapi de părinţi care te sâcâie să-ţi faci o iubită, să-ţi faci fostul partener gelos sau chiar să exersezi să flirtezi”, afirmă Tabor.