BusinessMagazin

Tag: nato

  • Vladimir Putin: Doar un om “bolnav la minte” poate crede că Rusia va ataca NATO

    “Doar o persoană bolnavă la minte sau în somn îşi poate imagina că Rusia ar putea ataca NATO la un moment dat. Susţinerea acestei idei nu are sens, este lipsită de fundament”, a declarat Vladimir Putin într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera.

    “Dar poate că cineva are interesul de a alimenta aceste temeri. Eu pot doar să presupun. Spre exemplu, Statele Unite nu vor prea mult apropierea Rusiei de Europa. Nu o afirm, o spun ca ipoteză”, a adăugat preşedintele Rusiei.

    “Să presupunem că Statele Unite vor menţinerea rolului de conducere în comunitatea transatlantică. Au nevoie de o ameninţare externă, de un inamic, pentru a-şi garanta acest rol. Iar Iranul nu este o ameninţare care să intimideze suficient de mult. Cum poţi crea temeri? Dintr-o dată, izbucneşte criza din Ucraina. Rusia este forţată să acţioneze. Poate totul a fost cu intenţie, nu ştiu. Dar noi nu am făcut-o”, a explicat liderul de la Kremlin.

    “Vreau să vă spun: nu trebuie să vă temeţi de Rusia. Lumea s-a schimbat atât de mult încât, în acest moment, persoanele raţionale nu îşi pot imagina un conflict militar de o amploare atât de mare. Noi avem alte lucruri de făcut, vă pot asigura în acest sens”, a insistat Vladimir Putin.

     

  • Exerciţii militare în zona arctică, pe fondul tensiunilor cu Rusia

    Manevrele militare se desfăşoară în nordul Norvegiei, în Suedia şi Finlanda. Organizatorii dau asigurări că exerciţiile au fost plănuite înainte de hotărârea Rusiei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.

    “Obiectivul exerciţiilor este sincronizarea activităţilor aeriene cu partenerii din afara NATO”, a declarat generalul norvegian Jan Ove Rygg.

    Manevrele militare se vor desfăşura în perioada 25 mai – 5 iunie.

    Ţările membre NATO care participă la exerciţii sunt Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Norvegia. De asemenea, sunt prezenţi militari din parteneri precum Suedia, Finlanda şi Elveţia.

  • Vershbow îl acuză pe Putin că urmăreşte să restabilească influenţa Rusiei în Europa de Est

    Naţiunile suverane este necesar să fie libere să-şi decidă viitorul, a subliniat Vershbow, adăugând că Occidentul a depus mult efort ca Europa să fie liberă şi integrată, la care nu va renunţa acum.

    Partenerii NATO se confruntă cu ameninţări grave, a spus adjunctul secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, insistând asupra faptului că suveranitatea transatlantică este deosebit de importantă în contextul anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Ea demonstrează solidaritate, a subliniat Vershbow, citând exemplul Ungariei care a mobilizat trupe în Irak, Estonia şi Republica Centrafricană.

    Vershbow consideră că cea mai eficientă abordare NATO a Rusiei este consolidarea Alianţei. Un statut de membru puternic în cadrul NATO este cea mai bună garanţie, inclusiv pentru Ungaria, a avertizat el, referindu-se implicit la criticile adresate Budapestei pentru relaţiile prea apropiate cu Moscova în contextul crizei ucrainene.

    NATO a căutat să construiască o cooperare largă cu Rusia timp de peste 20 de ani. Alianţa a cooperat cu Guvernul rus în cadrul Consiliului Europei (CoE) şi în combaterea terorismului, anterior, iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev chiar a asistat la Summitul NATO de la Lisabona de acum cinci ani, a notat numărul doi al Alianţei.

    Însă relaţiile NATO-Rusia se află în prezent la cel mai slab nivel atins vreodată, a continuat Vershbow, denunţând faptul că propaganda rusă transmite un masaj xenofob şi naţionalist potrivit căruia NATO şi Statele Unite atacă Rusia cu scopul de a încerca să o slăbească pentru a se dezintegra.

    Astfel, sarcina politică în prezent, în opinia lui Vershbow, este să se creeze o strategie cuprinzătoare care să permită ţărilor aflate între frontierele NATO şi Rusiei să-şi păstreze suveranitatea.

    Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană (UE) este necesar să-şi consolideze cooperarea, pentru a fi mai eficiente în contracararea dezinformărilor lansate de Rusia. Următorul Summit UE-NATO, prevăzut în 2016 la Varşovia, constituie o excelentă oportunitate în acest sens, a subliniat adjunctul secretarului general.

    Întrebat cât de satisfăcătoare este prestaţia Ungariei ca stat membru NATO, Vershbow a citat contribuţia ungară la eforturile Alianţei Nord-Atlantice, de exemplu prin întreţinerea avioanelor militare cargo de tip C-17 la baza aeriană de la Papa şi particiarea la misiunile aeriene de patrulare în spaţiile aeriene ale statelor baltice. “Ungaria face treabă bună”, a apreciat el.

    Însă adjunctul secretarului general al NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul bugetului ungar al Apărării, exprmându-şi speranţa că vor fi adus mai aproape de pragul de 2% din PIB.

    Conferinţa a fost deschisă de către fostul ministru ungur de Externe Janos Martonyi.

    Vershbow a participat, de asemenea, la sesiunea Adunării Parlamentare a NATO, care s-a desfăşurat în capitala ungară în perioada 15-18 mai.

  • John Kerry i-a informat pe miniştrii de Externe din NATO despre discuţiile avute cu Vladimir Putin

    În deschiderea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele NATO, desfăşurată în Turcia, Kerry le-a spus omologilor săi că “este un moment critic pentru acţiuni din partea Rusiei şi a separatiştilor în vederea implementării acordului de la Minsk”.

    “Există o oportunitate enormă în acest moment ca acest conflict să găsească o cale spre soluţionare”, a apreciat Kerry, care are programate întrevederi cu ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, şi cu premierul turc, Ahmet Davutoglu.

    Miniştrii NATO discută în Antalya despre criza din Ucraina şi instabilitatea în Orientul Mijlociu, inclusiv în Siria şi Irak.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Rusia trebuie să înceteze să îi mai susţină pe rebelii separatişti din estul Ucrainei şi să îşi retragă forţele din aceste regiuni.

    “Acum este vremea să acţioneze, este urgent să se implementeze acordul de la Minsk”, a subliniat Stoltenberg.

  • Armata Ucrainei va ajunge la standardele NATO în doi ani, cu ajutorul fondurilor fiduciare

    Potrivit sursei citate, trei dintre cele cinci fonduri – programe finanţate de către comitete de state NATO menite să ajute la reformarea Ucrainei şi la modernizarea capacităţilor Apărării ucrainene – sunt prevăzute să se desfşoare pe o perioadă de doi ani, unul va dura trei ani, iar celălalt va fi realizat în 2015.

    Fondul Fiduciar NATO-Ucraina pentru Managementul carierei militare (de trei ani) a fost creat pentru a ajuta tranziţia militarilor din cadrul Ministerului Apărării de la viaţa militară la cea civilă, prin organizarea unor consultări, seminarii şi împărtăşirea experienţei statelor membre ale Alianţei. Principalul contributor este Norvegia, care administrează fondul.

    Fondul pentru Logistică şi Standardizare (care urmează să fie finalizat până la sfârşitul lui 2015) are scopul să ajute Kievul să-şi reformeze sistemul logistic militar şi să-l aducă la standardele NATO. Cehia, Olanda şi Polonia sunt principalii contributori, iar Alianţa Nord-Atlantică administrează programul.

    Fondul Fiduciar NATO-Ucraina pentru Apărare Cibernetică urmează să fie finalizat în doi ani. Programul are scopul să ajute Ucraina să-şi dezvolte capacităţile tehnice în vederea contracarării ameninţărilor cibernetice. În funcnţie de banii disponibili, asistenţa poate include înfiinţarea unui Centru pentru Managementul Incidentelor (IMC) – cu misiunea de a monitoriza incidente în domeniul securităţii cibernetice – şi a unor laboratoare de investigare a acestui tip de incidente. România este contributorul fondului şi va acţiona prin intermediul companiei RASIROM R.A.

    Fondul pentru Comandă, Control, Comunicaţii şi Computere (C4) este menit să ajute Ucraina să-şi modernizeze structurile şi capabilităţile C4 şi să faciliteze interoperabilitatea acestora cu Alianţa în vederea consolidării capacităţii Ucrainei de a-şi furniza singură securitatea şi de a contribui la exerciţiile şi operaţiunile conduse de NATO. În funcţie de banii disponibili şi prioritatea zonelor de asistenţă – care urmează să fie identificate printr-un studiu de fezabilitate -, asistenţa practică poate include evaluarea, introducerea şi implementarea unei reţele C4 cu o arhitectură modernă, procurarea de echipament C4, achiziţia de Servicii de Comunicaţii şi Informaţii (CIS) moderne şi tehnologii şi furnizarea formării CIS asociate. Canada, Germania şi Marea Britanie sunt principalii contributori.

    În plus, în doi ani Fondul pentru Reabilitare Medicală urmează să asigure servicii de reabilitare adecvate pentru personalul militar ucrainean şi echiparea adecvată a centrelor medicale ucrainene în vederea furnizării acestor servicii. În funcţie de banii disponibili, programul poate include sprijin medical direct, terapie fizică şi psihologică pentru pacienţi, construirea, renovarea, remobilarea şi echiparea instalaţiilor medicale ucrainene şi furnizarea unei formări de tip vocaţional în vederea dezvoltării unui personal medical specializat. Bulgaria este principalul contributor al acestui program.

  • Luptători din 90 de ţări au încercat să treacă prin Turcia pentru a se alătura grupării Stat Islamic

    “Turcia este singurul stat membru al Alianţei (Nord-Atlantice) care are graniţe comune cu Statul Islamic. Aceasta nu este o situaţie sustenabilă. Reprezintă un risc semnificativ pentru noi”, a precizat ministrul turc.

    Cavusoglu a mai afirmat marţi că reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, din provincia Antalya, va fi o oportunitate de a discuta această problemă cu membrii Alianţei. Ameninţarea reprezentată de gruparea Stat Islamic pentru graniţele de sud ale Alianţei va fi un subiect major al reuniunii de două zile, a adăugat el.

    “După ce aceştia intră în ţara noastră, este foarte dificil să controlezi graniţele. Trebuie să scăpăm regiunea de terorism. Pentru asta avem nevoie de politici clare”, a mai spus Cavusoglu, adăugând că Turcia a impus restricţii de circulaţie unui număr de 13.800 de presupuşi luptători.

    El a salutat programul de instruire şi dotare a opoziţiei siriene moderate pe teritoriul Turciei, în cooperare cu Statele Unite, dar a apreciat că nu este suficient. “Pentru a eradica terorismul trebuie să ne ocupăm de rădăcinile terorismului”, a notat ministrul turc.

    Miniştrii de Externe ai statelor NATO participă la o reuniune de două zile în Antalya, unde vor discuta de asemenea despre situaţia din Ucraina, precum şi detalii privind summitul Alianţei de la Varşovia, din 2016.

  • Ducaru: NATO a introdus obiective privind capabilităţile de apărare cibernetică pentru fiecare aliat

    Ducaru, şef al Diviziei pentru riscurile de securitate emergente din cadru NATO, a declarat că Alianţa are în vedere în primul rând apărarea cibernetică, în cadrul mai larg al securităţii cibernetice, domeniu despre care NATO admite că trebuie să fie gestionat de dreptul internaţional.

    “NATO a introdus obiective privind capabilităţile de apărare cibernetică pentru fiecare stat membru, ca parte a planificării de apărare a Alianţei”, a arătat reprezentantul Alianţei.

    Sorin Ducaru a subliniat că apărarea cibernetică a fost inclusă în pregătirea, în exerciţiile şi în planificarea operaţională a NATO, care a pus un accent deosebit şi pe dezvoltarea unor parteneriate în domeniu, cu UE, ONU, OSCE sau organizaţii regionale.

    Principala inovaţie în termeni de parteneriat va fi lansarea NATO Industry Cyber Partnership, care va duce, printre altele, la crearea unei platforme pentru schimbul de informaţii în domeniul securităţii cibernetice între mediul de afaceri, cel academic şi NATO.

    Ducaru a mai precizat că Alianţa are în vedere şi înfiinţarea uni hub de inovaţie în domeniu, care să contribuie la dezvoltarea unei reţele de hub-uri naţionale, Centrul de inovare în securitate cibernetică, care va fi inugurat miercuri la Bucureşti, fiind în măsură să creeze premisele unui astfel de hub şi în România.

  • Tensiuni în creştere cu Rusia: Nave militare NATO fac ample exerciţii antisubmarin în Marea Nordului

    Douăsprezece nave militare, din 11 ţări, participă la exerciţiul “Dynamic Mongoose”, care va consta în manevre de apărare antisubmarin într-una dintre cele mai ostile mări – unde sunt canioane acvatice şi curenţi puternici.

    Tensiunile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia s-au accentuat pe fondul crizei din Ucraina, iar ţările baltice se tem că vor deveni ţintele Moscovei.

    Finlanda a depistat un submarin neidentificat în largul coastelor sale săptămâna trecută, în timp ce Letonia detectase luna trecută un submersibil rus în apropierea apelor sale teritoriale.

    “Rusia are dreptul să utilizeze mările aşa cum îl avem şi noi”, a declarat amiralul american Brad Williamson, comandantul exerciţiului NATO. “Însă incidentele la care am asistat recent nu sunt în conformitate cu reglementările internaţionale şi au stârnit preocupări. Exerciţiul actual nu este o ripostă, dar are o anumită relevanţă”, a spus Williamson, aflat la bordul navei militare USS Vicksburg, care coordonează manevrele militare.

    Ţările nord-europene au criticat dur Rusia luna trecută, catalogând-o drept o mare ameninţare la adresa securităţii regionale.

     

  • NATO: Reformarea forţelor armate ale Ucrainei este prea înceată

    Este necesar ca Ucraina să depună eforturi “semnificative”, în contextul în care forţele armate ucrainene necesită schimbări “considerabile”, a subliniat Appathurai.

    Alianţa Nord-Atlantică “este pregătită să ajute în acest sens”, a precizat oficialul NATO.

    “În acest scop sunt create fonduri fiduciare”, iar “unele state membre NATO ajută Ucraina la nivel bilateral”, a declarat Appathurai.

    Dar “este necesar ca partea ucraineană să efectueze reforme suplimentare, iar acest lucru este necesar să aibă loc rapid”, a subliniat el.

    “Sfaturile şi susţinerea pe care le furnizăm ar fi mult mai eficiente dacă Ministerul (ucrainean) al Apărării şi armata ar fi mai orientate către reformă”, a continuat emisarul lui Stoltenberg.

    El a apreciat că preşedintele Petro Poroşenko, premierul Arseni Iaţeniuk şi miniştrii ucraineni doresc refoma şi dau dovadă de voinţă politică. Însă, la eşaloanele inferioare, structurile ucrainene sunt reformate foarte încet. Iar aceasta este o problemă care nu ţine de indivizi, ci întregul sistem este foarte încet, în opinia oficialului NATO.

    “Nu aş spune că nu există nicio voinţă de reformare, dar ritmul este foarte încet”, a subliniat Appathurai.

    Alianţa Nord-Atlantică îndeamnă ministerele ucrainene ale “Apărării, de Externe şi de Interne să opereze schimbările dureroase dar necesare”, a mai declarat emisarul secretarului general al NATO.

  • NATO exprimă preocupare privind prezenţa militară rusă în zona arctică

    “Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică sunt preocupate de prezenţa militară rusă în Arctica; construirea de baze militare în această zonă nu este nici în interesul altor ţări”, a spus Breedlove în faţa membrilor Comisiei Forţelor armate a Senatului american.

    În ultimele luni, armata rusă a efectuat o serie de exerciţii tactice în regiunea Arctică, în contextul tensiunilor cu Occidentul din cauza crizei din Ucraina.

    Potrivit agenţiei TASS, extinderea prezenţei militare ruse în zona arctică este un obiectiv prioritar al Kremlinului.

    Comandamentul strategic nordic va coordona foeţele militare din zonele Novaya Zemlia, Noua Siberie, Teritoriul Franz Josef şi Insula Wrangel.