Tag: model

  • Black Friday 2015: Oferta Zoot

    în perioada 20-23 noiembrie, Zoot propune o selecţie de branduri, mii de produse cu discount de până la 70% şi livrare gratuită în 2 zile lucrătoare la Cabinele de Fericire ZOOT, în 3 zile lucrătoare acasă sau la birou şi 90 de zile să te răzgândeşti! 
      
    Toate produsele de pe Zoot în Black Friday pot fi comandate online, cu opţiunea selectării mai multor mărimi sau culori din acelaşi model, pentru ca apoi întreaga comandă să poată fi probată în Cabinele de Fericire. Clientul va plăţi doar ceea ce i se potriveşte, la fel ca în retailul clasic offline.

    Zoot are vânzări de peste 21.5 milioane de euro în Cehia şi Slovacia, deţine peste 250 de branduri în portofoliu, mai mult de 250.000 de produse în depozitul central şi are peste 100.000 de clienţi activi.
     

  • (P)Noul Audi A4 si A4 Avant

    Noul Audi A4 are o lungime de 4,73 metri şi un ampatament de 2,82 metri, iar designul exprimă eleganţa sportivă a mărcii. Grila Singleframe este lată şi coborâtă, iar farurile Audi Matrix LED dispun de semnalizare dinamică. În comparaţie cu modelul anterior, dimensiunile au crescut, însă greutatea a fost redusă cu până la 120 kilograme. Caroseria noului model Audi A4 este una dintre cele mai uşoare din clasa sa, graţie atât mixului de materiale, cât şi construcţiei uşoare.

    Pasagerii se pot bucura de spaţiul generos, iar pe timp de noapte un sistem disponibil opţional iluminează contururile portierelor şi ale consolei centrale. Culorile şi materialele utilizate urmează un nou concept, oferind clienţilor o mai mare libertate de configurare.

    Modelul A4 Avant dispune de portbagaj cu deschidere pe bază de senzor, cu un spaţiu de depozitare de 505 litri, cea mai mare valoare din clasa sa. Rabatând spătarul banchetei, volumul poate fi extins la 1.510 litri. Hayonul acţionat electric este standard şi se poate opta pentru deschidere şi închidere controlată cu ajutorul unui senzor.

    Cele două noi modele oferă o sumă de tehnologii inteligente, al căror mod de utilizare este intuitiv, graţie noului concept de control şi afişare Audi MMI. Printre cele mai reprezentative soluţii tehnologice ale noului A4 se enumeră Audi virtual cockpit, faruri Audi Matrix LED, Audi smartphone interface, Band & Olufsen Sound System cu 3D Sound, Audi phone box cu încărcare wireless, head-up display, cât şi noile sisteme de asistenţă şi servicii Audi connect.

    Sistemul infotainment de top, navigaţia MMI plus cu MMI touch şi display-ul de 8,3 inci oferă un touchpad amplasat pe butonul rotativ pentru introducerea de caractere şi pentru funcţia de zoom. Întreaga logică de control MMI este similară cu cea a unui smartphone, incluzând şi o funcţie inteligentă de căutare free-text. Navigaţia MMI plus este susţinută de puterea de procesare a celei de-a doua generaţii a platformei modulare de infotainment, ce permite mărcii Audi să introducă rapid inovaţiile din domeniul consumer electronics în vehicul.

    Dacă optează pentru un vehicul echipat cu navigaţia MMI plus, clienţii primesc automat modulul Audi connect, ce conectează modelele A4 şi A4 Avant la internet conform standardului de înaltă viteză LTE (4G). Audi smartphone interface este un element ce integrează smartphone-urile ce au la bază platformele iOS şi Android într-un mediu dezvoltat exclusiv cu acest scop  – Audi MMI. Audi phone box conectează smartphone-urile la antena vehiculului şi le poate încărca wireless, conform standardului Qi.

    Noile Audi A4 şi A4 Avant vor dispune la lansare de şapte motorizări, trei TFSI şi patru TDI. Puterile acestora au crescut şi variază între 110 kW (150 CP) şi 200 kW (272 CP), iar consumul de carburant a fost redus cu până la 21%. A4 2.0 TDI ultra consumă în medie 3,7 litri de motorină pe 100 kilometri şi emite 95 grame de CO2 pe kilometru; valorile corespunzătoare pentru modelul Avant sunt 3,8 l/100 km şi 99 g CO2/km.

    Noul Audi A4 dispune de o inovaţie pentru motoarele pe benzină: unitatea 2.0 TFSI ultra cu 140 kW (190 CP), care utilizează o metodă de combustie complet nouă, eficientă, asigurând un consum de carburant de 4,8 litri pe 100 kilometri şi emisii de CO2 de 109 g/km; valorile corespunzătoare pentru modelul Avant sunt 5,0 l/100 km şi 114 g CO2/km. Pe parcurs va fi lansată şi o versiune g-tron care utilizează gazul natural sau Audi e-gas – combustibilul produs în mod sustenabil de Audi.

    Audi A4 şi A4 Avant dispun de numeroase sisteme de asistenţă. Predictive efficiency assistant sprijină şoferii în ceea ce priveşte economia de carburant, Audi active lane assist îi ajută să păstreze banda de rulare, iar adaptive cruise control inclusiv funcţii Stop&Go şi traffic-jam assist facilitează şofatul în ambuteiaje. O caracteristică specială a funcţiei trafic-jam assist este reprezentată de strategia sa de control. Aceasta ţine cont de un număr mare de parametri precum marcajele şi traficul din faţă. Alte inovaţii ce contribuie la siguranţa în trafic sunt parking assist, rear cross-traffic assist, exit warning, asistentul pentru evitarea coliziunilor, turn assist şi sistemele Audi pre sense.

    Noile modele Audi A4 şi A4 Avant vor fi disponibile în Europa începând cu toamna anului 2015. Echiparea standard a acestora este mai cuprinzătoare decât cea a modelelor precedente, incluzând faruri Xenon, keyless go, interfaţă Bluetooth, Audi drive select (pentru modelele echipate cu motoare ale căror puteri depăşesc 140 kW/190 CP) şi display color MMI cu diagonala de 7 inci.

  • Black Friday 2015: Dressbox oferă rochii de închiriat la preţuri reduse

    Dressbox este un serviciu dedicat închirierii ţinutelor de gală. A fost lansat în urmă cu peste un an, iar pentru Black Friday 2015 propune rochii la preţuri reduse. În portofoliul companiei se regăsesc ţinute de la branduri consacrate, cum ar fi Cavalli, Gucci, Versace sau Lanvin. Pentru această perioadă, Dressbox oferă reduceri de până la 500 de lei pentru o colecţie de peste o sută de rochii.

    Câteva dintre cele mai populare modele care se bucură de reduceri foarte mari sunt rochiile Dolce&Gabbana, cu preţ redus de la 1.190 de lei la 690 de lei, Bottega Veneta, de la 995 la 495 de lei, Blumarine, cu reducere de la 995 la 495 de lei sau modelul Herve Leger, redus de la 590 la 290 de lei.

    Dressbox este un serviciu de închiriat rochii şi accesorii, care a debutat oficial pe piaţa din România în octombrie 2014. În prezent, portofoliul cuprinde peste 1.000 de ţinute şi bijuterii autentice de la peste 50 de designeri de top.
     

  • Noul tip de automobil pentru tinerii care vor o maşină ce îmbină utilitatea cu designul

    Segmentul SUV-urilor mici sau al crossoverelor de clasă mică este de departe cel mai dinamic din Europa şi atinge creşteri chiar şi de peste 50%, pe o piaţă ce urcă abia cu câteva procente.

    Milenialii sunt oamenii din generaţia care a crescut în cultura mileniului III şi care reprezintă publicul-ţintă pentru noul tip de automobil care îmbină utilitatea cu designul. Vorbim despre SUV-ul de clasă mică, adaptabil atât la traficul urban, cât şi pe teren mai accidentat. Succesul acestui trend vine dinspre oamenii crescuţi în filosofia noului mileniu, care doresc să fie tot timpul la curent cu noutăţile, iar cele mai interesante noutăţi ale pieţei sunt reprezentate de varietatea mare a SUV-urilor mici. Mergând pe acest trend, Ford şi-a extins portofoliul de modele cu Ecosport, un model de teren de clasă mică poziţionat între Fiesta şi Focus, care va concura direct cu Renault Captur şi cu Opel Mokka. În plus, Ecosport va veni echipat cu motoare 1,0 Ecoboost produse în România, la Craiova. Ford Ecosport este prezent momentan pe şapte dintre cele mai mari pieţe europene, Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda şi Belgia, dar şi Mazda CX3, Fiat 500X, Jeep Renegade sau Suzuki Vitara. Lider al segmentului este momentan Renault Captur, lansat în 2013 în Europa care continuă să crească, urmat de Opel Mokka, Peugeot 2008 şi Dacia Duster.

    „În România ne uităm către generaţia iPhone, cea cu vârste între 17 şi 34 de ani, care se comportă total diferit faţă de generaţiile anterioare. Milenialii sunt activi, inovativi, doresc un automobil practic, o maşină care oferă sentimentul de libertate, şi se simt mai confortabil într-un SUV“, spune Valerio Brenciaglia, italianul care a preluat de la 1 aprilie funcţia de director general al Ford România şi totodată funcţia de membru în consiliul de administraţie al uzinei Ford de la Craiova.

    În Europa, acest segment a urcat cu 50% în prima jumătate a anului, iar în cel de-al doilea trimestru chiar şi cu până la 66% faţă de perioada similară a anului trecut, în mare parte datorită avalanşei de noi modele lansate. „Numărul de clienţi ai acestui segment al pieţei va creşte mult. În prezent 25% dintre mileniali cumpără un SUV. În următoarele 24-36 de luni ne vom îndrepta atenţia către acest segment“, a spus directorul general.

    Până la finalul anului portofoliul americanilor va fi completat de Edge, un SUV de clasă mare ce va concura direct cu Volkswagen Touareg, iar în următoarele 36 de luni Ford va lansa patru noi modele de SUV-uri şi crossovere. „Segmentul crossoverelor mici creşte foarte mult în Europa. Anul viitor acest segment va ajunge la peste 600.000 de maşini, este o piaţă foarte mare. În România acest segment a crescut cu 30%, iar anul viitor va creşte şi mai mult, cu peste 20%. Iar segmentul crossoverelor şi SUV-urilor mici va fi al treilea ca mărime după compacte şi clasa mică şi va trece de C-D, segmentul lui Mondeo. Acum SUV-urile mici şi compacte non-premium au deja peste segmentul compact. De aceea am lansat Ecosport şi vom continua cu SUV-urile şi crossoverele“, a subliniat Valerio Brenciaglia. Miza? Americanii ţintesc un loc din top trei atât în România, cât şi în Europa.

    În România segmentul SUV-urilor mici este format din Duster, care are aproape jumătate din piaţă în volum, iar pe locul doi este Captur, acesta fiind urmat de Mokka, în segmentul în care va intra în curând şi Ecosport. „Duster joacă în acest segment, dar are un rol diferit faţă de restul. Este o maşină bună pentru cei care doresc un automobil robust şi spaţios pentru orice fel de activitate. Este o alternativă la segmentul C şi vând multe maşini de flote. Segmentul acesta este umflat artificial de Duster în acest moment“, este de părere executivul italian. În opinia sa, Captur şi Mokka vor concura cu Ecosport din punctul de vedere al poziţionării în segment. „Captur este un model competitiv, dar este mai mult crossover, este un upgrade la Clio, dar nu este un SUV. Mokka este SUV mic. Ecosport va fi mai aproape de Mokka, dar va fi competitor şi pentru Duster şi Captur“, a subliniat Valerio Brenciaglia.

    Spre deosebire de Opel Mokka, ce poate fi echipat inclusiv cu un sistem de tracţiune integrală, Ecosport nu va fi disponibil momentan într-o versiune 4×4, ci ulterior. „Dacă ne uităm acum la acest segment, fără a lua în calcul Duster, doar 25% sunt 4×4. Clienţii ce cumpără altceva în afară de Duster nu se îndreaptă neapărat către tracţiunea integrală. Şi la nivel european SUV-urile care la început erau mai aproape de conceptul de off-road acum reprezintă un stil, un status“, a spus Brenciaglia. Motivul? Clienţii cumpără SUV-uri pentru versatilitate, pentru statusul pe care îl oferă şi pentru design.

    În ceea ce priveşte preferinţele, şi în cazul lui Ecosport, cum se întâmplă şi în cel al lui Dacia Duster, cele mai bine vândute versiuni vor fi cele de top, care oferă acces la tehnologiile de ultimă oră. „Ca versiuni, vom vinde în special Titanium. Cu aproximativ 1.200 de euro poţi avea intrare keyless, Sync, toate tehnologiile Ford. Astfel, cu 15.000 de euro se va putea achiziţiona o maşină complet echipată.“
    Clienţii pentru Ecosport vor veni, în opinia directorului Ford, dinspre Captur şi Mokka, dar şi dinspre Dacia Duster, în timp ce repoziţionarea lui Tucson în segment de către Hyundai lasă loc reorientării clienţilor. „Noi vrem să atragem cu acest preţ clienţi de la Captur şi Mokka, poate chiar şi de la Duster pentru cei ce doresc un brand diferit faţă de Dacia. Mai este acum şi spaţiul lăsat gol de Hyundai ix35  şi de poziţionarea diferită a lui Tucson, segment care nu mai este acoperit şi pe care intrăm acum cu Ecosport.“

    Adevărata miză a lui Ecosport pentru România este posibilitatea producerii unei generaţii următoare la Craiova, alături de monovolumul B-Max. „Nu putem răspunde oficial dacă Ecosport va fi sau nu produs în România. Maşina pe care o vindem acum este produsă în India. Noi exportăm din România motoarele Ecoboost pentru acestea în India, după care importăm maşinile“, a spus directorul general.
    Chiar şi aşa, în primăvara acestui an, şeful sindicatului uzinei Ford anunţa că americanii iau în calcul producţia modelului Ecosport la Craiova din 2017, iar decizia oficială ar urma să fie prezentată în următoarele luni. O astfel de mutare ar însemna creşterea producţiei de la circa 50.000 de maşini anual la cel puţin 150.000 de unităţi, în condiţiile în care un SUV mic în top trei vinde anual cel puţin 100.000 de unităţi.

  • Cum plănuieşte francezul care conduce Metro în România să crească afacerile reţelei Cash&Carry

    Dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua Cash & Carry pe piaţa românească sunt câteva din priorităţile lui Gilles Roudy, care se aşteaptă ca de anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent.

    „După 35 de ani de carieră nu mai ai multe surprize la muncă. Dar este important ca atunci când ajungi într-o ţară să nu zici: «Ştiu această ţar㻓, spune Gilles Roudy, care vorbeşte în engleză rotunjind vocalele, după modelul franţuzesc. Totuşi la venirea sa în România, spune el, „a fost neaşteptată abordarea din modelul cash & carry faţă de cea cu care eram obişnuit, în hipermarket. Sortimentul este diferit, pentru că nu ne adresăm clienţilor finali, ci sunt, de pildă, revânzători sau spaţii horeca. Este complet diferit. Pentru mine a fost o surpriză“, afirmă CEO-ul Metro România, care are 59 de ani şi înainte de a prelua acest mandat a lucrat circa 34 de ani tot în comerţ, dar în reţele de hipermarketuri.

    Şi-a început cariera la Groupe Casino France în funcţia de trainee manager, s-a angajat apoi casier la Carrefour, unde şi-a construit cariera pas cu pas, vreme de 30 de ani, ajungând în poziţii de top management, ca CEO al Carrefour în Turcia, Belgia sau Polonia. A fost recrutat în 2009 de concurentul lui Carrefour, reţeaua de hipermarketuri Real International, unde a ocupat funcţia de director comercial. De doi ani coordonează Metro Cash & Carry România, companie cu afaceri de peste 1,01 miliarde de euro anul trecut, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Cele mai mari rulaje ale comerciantului german s-au înregistrat în 2007, când cifra de afaceri s-a plasat la 1,592 miliarde de euro. Scăderea afacerilor reţelei cash & carry a fost pricinuită în principal de dificultăţile cu care s-au confruntat clienţii săi, numărul de magazine tradiţionale scăzând drastic de-a lungul anilor. Pe parcursul a aproape 20 de ani, numărul de spaţii operate de retaileri tradiţionali s-a înjumătăţit, ajungând la circa 80.000. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în România în 1996. Decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care deţine în continuare 15% din acţiunile companiei.

    Pe parcursul a aproape 20 de ani, piaţa din România s-a aglomerat în ce priveşte numărul de operatori străini, care au dezvoltat 12 reţele moderne de comerţ ce reunesc circa 1.600 de magazine cu afaceri de peste 8 miliarde de euro anual. Principalul concurent al Metro pe plan local este reţeaua Selgros, care a deschis primul magazin în România în 2001 şi are 19 magazine; reţeaua Metro reuneşte 31 de spaţii.

    Ponderea vânzărilor din reţele moderne a depăşit deja 55% din comerţ, iar la nivelul Capitalei procentul este chiar mai mare, ajungând la circa 70%. Cum afacerile Metro se leagă strâns de evoluţia clienţilor săi, comerciantul german a dezvoltat pentru revânzători un concept de afiliere, LaDoiPaşi, lansat în primăvara lui 2012. Gilles Roudy povesteşte că Metro pregăteşte relansarea acestui concept, adresat micilor comercianţi, ca „o soluţie integrată, de management, cu componentă de training şi consultanţă. Conceptul va fi relansat anul acesta şi va acoperi toate zonele unei afaceri, de la branding la sortiment, achiziţii, şcolarizarea angajaţilor, comunicare de marketing integrată, echipamente moderne, politică de preţ“.

    Pentru a pune la punct acest concept, Metro testează de aproape un an modelul într-un magazin amplasat pe şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală. „Este un laborator de test pentru noi, lansat în urmă cu aproape un an, şi acum suntem aproape gata să-l extindem“, afirmă şeful Metro. Decizia de a demara testele în acest „laborator“ a fost luată în urmă cu un an şi jumătate şi a vizat dezvoltarea unui model de magazin de tip stop & shop. „Pentru mine a fost important, pentru a vedea exact care sunt cererile cumpărătorilor. Am ascultat o mulţime de cumpărători de-ai noştri şi de-ai competitorilor“, spune Roudy, care completează că planurile referitoare la programul LaDoiPaşi se referă la creşterea de trei ori a numărului de magazine afiliate în următorii trei-cinci ani. În prezent, în program sunt înscrise 500 de magazine, iar în primăvara anului trecut comerciantul anunţa că LaDoiPaşi a ajuns la 700 de spaţii, fiind „cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, reprezentată în fiecare judeţ din România“.

    Tot pe triplare este miza lui Roudy şi în ce priveşte volumele vândute în programul De-ale noastre. „Lucrăm cu peste 100 de fermieri locali în programul De-ale noastre, care ne furnizează 45 de sortimente de fructe şi legume. În total, până acum ne-au livrat 600 de tone de produse şi 1,2 milioane de legături, lucrăm cu 33 de comunităţi din nouă judeţe“, afirmă Roudy. El adaugă că Metro nu intenţionează să extindă programul De-ale noastre în alte categorii, iar pentru selectatarea unui nou producător procesul durează între şase luni şi un an.

    Cel mai dificil moment din cariera francezului care conduce acum Metro în România a fost cel în care a preluat funţia de director general al afacerii Carrefour în Turcia, în urmă cu mai bine de 15 ani. „Când eşti director de magazin sau regional nu ai responsabilitatea tuturor departamentelor unei companii. Când eşti CEO toată lumea vine spre tine cu întrebări şi nu ştii totul. Dar este fantastic pentru că trebuie să-ţi adaptezi comportamentul, cumoştinţele şi modul de lucru. De pildă, nu poţi lucra cu turcii aşa cum lucrezi cu românii sau polonezii“, afirmă Roudy. Tot el povesteşte că modul de gândire şi de consum pe plan local este mai apropiat de al altor latini, de pildă francezii, decât de popoarele învecinate, ca polonezii. „Şi stilul de management trebuie adaptat, trebuie să fii flexibil, nu poţi spune despre o ţară că o cunoşti doar pentru că ai fost acolo ca turist. Nu am vrut să vorbesc o bună perioadă de timp despre Metro România, pentru că nu ştiam compania şi filosofia ei.“ Roudy a preluat mandatul de conducere de la Dusan Wilms, primul român care a preluat conducerea unei multinaţionale prezente pe piaţa locală, în 1999. El a condus Metro Cash & Carry România în perioada 2009-2013 şi, anterior, în 1999-2005. Primul mandat de conducere al lui Dusan Wilms a fost momentul în care compania s-a extins puternic.

    Francezul are acum un plan în câţiva paşi clari pentru relansarea afacerilor Metro pe plan local, după câţiva ani de scăderi. El nu doreşte să comenteze rezultatele pentru anul în curs, dar se aşteaptă ca afacerile companiei să revină pe plus în 2016. „Văd luminiţa de la capătul tunelului. Am muncit mult, ne-am reorganizat, dar deja de şase luni se văd rezultatele. Cifra de afaceri va reveni pe creştere începând cu anul viitor.“
     

  • Următorul Uber vine de pe mare şi este dezvoltat de trei români

    Dacă pui la un loc trei antreprenori români şi unul belgian, modelul de marketplace care a stat la baza Uber sau Airbnb şi pasiunea pentru navigaţie, iese un start-up care aduce iahturile şi mai aproape de pasionaţii care nu sunt milionari.


    Sailingul nu este doar un hobby, o vacanţă pe un iaht cu două-trei cabine poate să fie un mediu propice pentru negocieri sau pentru discuţii, fiind un mediu mult mai relaxat decât la birou sau la restaurant“, motiva segmentul din piaţă în care a ales să activeze Alina Bota, cofondator al Yachting Lifestyle, firmă care se ocupă de organizarea vacanţelor pe iahturi, într-un articol de copertă din Business Magazin. Alina Bota adăuga că  iahtingul nu este un sport ieftin, dar este accesibil, şi „orice persoană care are un venit lunar de 2.000 de euro poate să meargă într-o vacanţă fără nicio problemă „. 

    Iahtingul nu este rezervat doar celor foarte bogaţi, care deţin bărci sau iahturi luxoase. Şi cei cu venituri modeste pot petrece câteva zile în larg la bordul unei bărci, prin închirierea unei ambarcaţiuni. Conceptul nu este nou, dar Sailo, start-up fondat de trei români şi o belgiancă, vrea să facă acest proces de închiriere cât mai uşor.

    Sailo este asemănător cu Airbnb sau Uber: un marketplace care face legătura între proprietarii de bărci, entuziaştii de navigaţie şi căpitani, un loc unde oamenii pot închiria ambarcaţiuni. „Oricine e interesat să închirieze o barcă merge pe site, îşi alege criteriile de căutare, în funcţie de mărimea grupului, ce fel de barcă doreşte, care este bugetul disponibil, dacă vrea sau nu căpitan şi dacă se vrea o activitate specifică (un apus de soare romantic, o întâlnire de afaceri, relaxare cu prietenii la o bere, pescuit etc.), apoi alege barca ideală“, spune Magda Marcu. Dacă vrei să iei o cină romantică la apus de soare, dacă vrei să ai parte de o experienţă inedită de ziua ta sau poate doar vrei să ieşi în larg şi să scapi de aglomeraţia din oraş, dar nu ai nici cea mai mică idee despre navigaţie şi confunzi prora cu pupa, Sailo nu-ţi dă pe mână o barcă sau un iaht fără un căpitan autorizat. Prin Sailo, căpitanii pot obţine o nouă sursă de venit, iar proprietarii bărcilor valorifică ambarcaţiuni care altfel ar fi stat în port. Pe site se regăsesc bărci care au şi căpitan, bărci fără căpitan sau pur şi simplu persoane care se oferă să treacă la timona ambarcaţiunii.

    Povestea Sailo a început când Adrian Grădinaru, cofondator şi CEO al Sailo, s-a lovit de o problemă la care a căutat o soluţie. „Adrian a încercat să închirieze o barcă şi a descoperit că este un proces foarte dificil. Oferta era fragmentată, a trebuit să caute pe mai multe site-uri care nu aveau preţuri afişate, pe urmă trebuia să trimită un e-mail sau să sune ca să afle detalii. După două zile de căutări nereuşite şi frustrante, lui Adrian i-a venit ideea să creeze o platformă care să ajute oamenii să găsească cu uşurinţă o barcă“, povesteşte Magda Marcu. Adrian Grădinaru, originar din Constanţa, este îndrăgostit de apă şi de sailing şi membru în Clubul de Sailing de la Columbia Business School (SC-CBS). Fiind student MBA în CBS, a participat într-o excursie de sailing organizată de acest club cu bărci închiriate în Grecia în vacanţa de vară din 2013. Întors din vacanţă şi încă afectat de experienţa închiriatului, Adrian a sunat-o pe Magda Marcu, alături de care mai făcuse un start-up când locuiau în Silicon Valley, şi i-a spus despre ideea lui. După două săptămâni de discuţii, analize şi cercetări s-a născut Sailo. Pe măsură ce s-a conturat mai bine ideea, au fost cooptaţi în echipă Bogdan Batog (fost coleg de la olimpiadele de informatică cu Cătălin Frâncu, fondator al dexonline.ro şi prieten comun) şi Delphine Braas (colegă cu Adrian la CBS şi pasionată de sailing).

    Să înfiinţezi un start-up şi să aibă succes nu este un lucru uşor de realizat şi implică multă muncă şi dedicare, spun cei patru antreprenori care au pus la punct Sailo. „Muncim în general câte 12-14 ore pe zi şi uneori chiar şi mai mult, dar e din pasiune şi ne vine natural“, apreciază Magda Marcu. Succesul şi ascensiunea afacerii s-au datorat în parte şi faptului că lumea cunoştea deja conceptul de sharing economy, propulsat de companii precum Uber sau Airbnb, companii cu care Sailo a fost asociat în nenumărate rânduri. „Piaţa în sine a fost foarte deschisă către modelul nostru de business, iar momentul este potrivit pentru că închirierea de bărci e o piaţă lipsită de tehnologie, care suferă de segmentare şi de comunicare greoaie, iar potenţialul este extraordinar.“ Potenţialul despre care vorbeşte Magda Marcu este dat de valoarea pieţei mondiale a închirierilor de ambarcaţiuni, care are o valoare de 35 de miliarde de dolari. Această valoare este prognozată să crească la 51 de miliarde până în 2020, potrivit Future Market Insights. „Noi credem că va creşte foarte mult pentru că în cifrele astea nu sunt incluşi şi proprietarii mici de bărci, ci numai operatorii de chartere“, subliniază Magda Marcu, cofondator al Sailo. În momentul de faţă, în Statele Unite sunt 15 milioane de bărci deţinute privat, iar majoritatea dintre acestea stau 95% din timp nefolosite. În plus, 88 de milioane de americani merg cu barca în fiecare an (aproximativ 40% din populaţia adultă a Statelor Unite), dintre care 15 milioane închiriază bărci.

    Sailo nu este singurul marketplace de acest fel pe piaţă – Boatbound, Cruzin’ şi Boatsetter sunt câteva companii care oferă produse similare. Însă Sailo a crescut repede şi se diferenţiază datorită faptului că nu doar oferă acces la ambarcaţiuni, ci şi un nivel foarte ridicat de customer service, potrivit lui Marcu. „Pentru noi, customer service-ul face parte din modelul nostru de business. Suntem implicaţi personal şi noi, şi echipa noastră în a oferi un serviciu bun pentru clienţii noştri, pentru ca aceştia să se simtă în siguranţă şi să revină“, spune ea. În momentul de faţă, în sistemul Sailo sunt aproape 700 bărci, iar până la sfârşitul anului antreprenorii vor să ajungă la 1.000 de ambarcaţiuni.

    De ce a pornit Sailo în Statele Unite, de ce New York? Deoarece Magda şi Adrian locuiesc în New York şi cunoşteau piaţa de acolo, aşa că au decis să lanseze Sailo în New York. „Pe lângă faptul că ştiam piaţa de aici (- n.r. New York), când am început nu era nicio companie care mai făcea asta. Pieţele pe care ne concentrăm strategic acum sunt New York şi Florida de Sud, unde suntem cei mai mari“, a mai explicat ea.

    Cum face bani Sailo? Modelul de business este asemănător cu cel al Uber sau Airbnb: „Noi luăm 14% de la proprietarii de bărci şi 7% de la cei care închiriază. Şi oferim asigurare prin Lloyds of London în caz că barca nu are asigurare charter pentru încă 15% de la proprietarul bărcii. Vara asta am făcut 170.000 de dolari din vânzări, dar sezonul în Florida abia începe, aşa că ne concentrăm toate eforturile să creştem închirierile acolo peste iarnă“.

    Dacă un client american al Uber care ia o maşină de acasă până la serviciu scoate din buzunar între 10 şi 15 dolari, preţul în medie pentru o ambarcaţiune este de 1.500 de dolari. „Intenţia noastră este să educăm piaţa şi să-i atragem şi pe cei care încă nu ştiu prea multe despre bărci. Este o activitate absolut extraordinară şi inspiraţională să fii pe un iaht, departe de gălăgia oraşului“, spune Marcu. De exemplu, o plimbare cu o barcă cu motor, fabricată în 2010, ar costa un client 160 de dolari pe oră, 700 de dolari pentru o zi de pescuit sau 600 de dolari pentru o plimbare de patru ore, însoţită de cină şi spectacol de artificii. Însă preţurile pot ajunge şi la mii de dolari (88.000 pentru o zi pe un iaht din Miami sau 40.000 pentru o ambarcaţiune de lux la New York).

    Creşterea Sailo merită urmărită, mai ales că start-up-ul a fost primit în acceleratorul Techstars, program care oferă posibilitatea start-up-urilor să se dezvolte mai mult şi mari repede de cât ar putea în mod normal. „Programul e foarte intens, avem acces gratuit la foarte multe resurse şi la mentori care ne ajută să ne definim strategia şi să creştem foarte repede. Este extraordinar să vezi aşa de mulţi oameni de calibru foarte mare dedicaţi să te ajute. Avem ca mentori oameni la care nu am fi avut acces altfel. A fost foarte greu să ne calificăm şi suntem foarte recunoscători că am fost acceptaţi“, afirmă Magda Marcu. Start-up-urile care intră în programul Techstars primesc 18.000 de dolari în prima etapă, acces la resursele Techstars pe viaţă, un program de mentorat de 90 de zile şi acces la reţeaua de alumni şi de mentori de 5.000 de persoane şi un spaţiu de birouri pentru timp de 3 luni.

    În schimb, Techstars preia 6% din companiile care intră în program. „Vedem deja efectele şi creştem cu o viteză ameţitoare. La sfârşitul programului vom deschide o rundă de finanţare care va fi la un nivel mai ridicat decât am avut până acum“, îşi expune intenţiile Magda Marcu, care nu exclude extinderea în Europa sau în România. Iniţial însă, fondatorii Sailo vor să se concentreze pe piaţa din New York şi din Florida de Sud, apoi, după ce se cristalizează modelul, va urma şi dezvoltarea pe alte pieţe:  „Intenţia noastră e să înţelegem exact principiile fundamentale în a deschide cu succes o destinaţie nouă. Imediat după aceea vom replica acel model în alte pieţe. La momentul acesta, datorită sinergiei cu Miami, luăm în considerare doar Insulele Caraibe“.
     

  • Dacia a lansat Prestige, nouă versiune de top Logan, la 9.600 euro pe benzină şi 11.700 euro diesel – VIDEO

    Pe lista echipamentelor de care dispune Prestige se regăsesc sistemul de climatizare cu reglare automată, comenzi ale geamurilor electrice pe portiere, un nou design interior, cu o planşă de bord echipată cu aeratoare centrale dreptunghiulare, o tapiţerie cu design nou, semnalizatoare pe oglinzile retrovizoare exterioare, sistem multimedia şi de navigaţie MediaNav şi proiectoare dublu optice.

    Noua versiune Logan Prestige va fi disponibilă în două versiuni de motorizare, ambele răspunzând normei Euro 6 şi care constituie în acelaşi timp cele mai solicitate propulsoare de către clienţii gamei Logan.

    Cele două versiuni sunt motorul pe benzină de 1.2 litri şi 16 supape, de 73 CP, precum şi propulsorul diesel 1.5 dCi de 75 CP. Preţurile de achiziţie al noii versiuni de echipare de top sunt de 9.600 de euro cu TVA în cazul motorizării pe benzină şi de 11.700 de euro cu TVA în versiunea diesel.

     

     

     

    Dacia Logan este cel mai bine vândut model de autoturism în România în primele nouă luni ale anului, cu 11.532 unităţi, urmat de Dacia Duster, cu 4.715 unităţi, şi Dacia Sandero, cu 4.473 unităţi, potrivit datelor APIA.

     

  • Jocul video care a devenit un simbol al Poloniei. Şi Barack Obama îl joacă

    Acesta nu este un articol despre un joc. Este un articol despre un model de afacere în baza căruia un joc video a ajuns să genereze, într-un semestru de la lansare, venituri de peste 121 de milioane de euro şi un profit net de 56 de milioane de euro.

    Producătorii polonezi ai francizei de jocuri video The Witcher au ajuns în primul semestru al acestui an la venituri de 121 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât veniturile totale înregistrate de companie anul trecut. Explicaţia stă în lansarea celei de-a treia ediţii a jocului, ce i-a transformat pe polonezii de la CD Projekt în singura companie din Europa care a intrat în topul global al companiilor din domeniu în funcţie de vânzări, luptându-se astfel cu giganţi precum Electronic Arts sau Warner Bros.

    Spre comparaţie, primii cinci producători de jocuri de pe piaţa locală – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut – au înregistrat anul trecut venituri totale aproximativ 400 de milioane de lei (aproximativ 89 de milioane de euro). Lansată în mai anul acesta, cea de-a treia franciză a The Witcher a plasat CD Projekt în topul primilor 10 producători de jocuri la nivel mondial în funcţie de vânzări.

    Astfel, un clasament realizat de publicaţia Fortune de anul acesta plasează The Witcher 3: Wild Hunt pe locul 9 la nivel mondial în topul condus de Mortal Kombat X (Warner Bros.), Grand Theft Auto V (Take-Two Interactive Software), Battlefield Hardline (Electronic Arts) şi înaintea jocului Super Smash Bros al lui Nintendo. The Witcher este, după cum spun cunoscătorii, unul dintre cele mai bine realizate jocuri RPG (Role Playing Game) – Kevin VanOrd de la GameSport i-a acordat nota 10 din 10, acesta fiind al nouălea joc care a primit nota maximă de la această publicaţie, în timp ce Erik Kain de la publicaţia americană Forbes l-a numit unul dintre cele mai mari jocuri open world pe care le-a jucat vreodată.

    Pentru o persoană mai puţin familiarizată cu cele mai noi tendinţe în gaming, altele sunt însă detaliile care contează. Sediul CD Projekt este unul dintre acestea. Aflat în Varşovia, acesta nu este o clădire din oţel şi sticlă, ci una mai degrabă ce aduce aminte de fostul bloc sovietic. Înăuntru însă, capitalismul şi inovaţia sunt cât se poate de vizibile – spaţii largi se îmbină cu pereţii roşii şi cei cu tapet ce imită cărămida, în clădire există o scenă unde câţiva din angajaţii companiei cântă ocazional, mai sunt o cameră medievală, un hol unde premiile, copertele de revistă şi fotografiile – printre care şi a lui Barack Obama, care a primit un exemplar al The Witcher la vizita sa în Polonia din 2011 de la prim-ministrul Donald Tusk – sunt expuse alături de personajele jocului. În majoritatea birourilor se află fructe proaspete, iar în bucătăria angajaţilor se află doar mâncare vegetariană şi peşte – deoarece unul dintre fondatorii CD Projekt, Marcin Iwinski, este vegetarian.

    Povestea CD Projekt a început similar cu cea a celor mai multe companii din industria software-ului românesc, după cum îmi povesteşte Michal Platkow, directorul de comunicare al companiei, în cadrul turului sediului: doi tineri pasionaţi de soft au început, la 20 de ani, o afacere într-un apartament. În 1994, Iwinski şi Michal Kicinski au început să vândă CD-uri cu jocuri ale companiilor vestice fără licenţă în piaţa din Varşovia. Aveau doar 2.000 de dolari şi un computer. Treptat, au trecut spre vânzarea jocurilor cu licenţă şi, în cele din urmă, s-au orientat către dezvoltare de joc. CD Projekt a devenit astfel prima companie care lucra direct cu companiile vestice pentru a localiza jocurile din Polonia şi a început să angajeze chiar şi actori celebri care să dubleze dialogurile din jocurile populare, oferind astfel marilor jucători din industrie ceva din ceea ce nicio altă companie nu putea oferi. Compania şi-a asigurat drepturile de distribuţie pentru hituri globale precum Diablo II şi Baldur’s Gate, iar lista partenerilor s-a îmbogăţit cu nume precum Cryo, Konami, Microsoft, Sega şi Ubisoft.

    Problemele financiare cu care se confrunta principalul lor colaborator, compania Interplay, pentru care au realizat localizarea jocului Baldur’s Gate, i-au determinat să ia în considerare dezvoltarea propriului joc. Au achiziţionat drepturile pentru The Witcher – cartea scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski – şi, în 2002, au pus bazele celei de a doua companii a grupului CD Projekt Red (în 2011, cele două companii au fuzionat), iar în 2003 studioul a început să lucreze la primul role playing game, în lumea Vrăjitorului lui Andrzej Sapkowski. La un cost de 20 milioane de zloţi polonezi (peste 47 de milioane de euro), The Witcher a fot cel mai costisitor joc dezvoltat în Polonia. Dezvoltarea primului joc a durat cinci ani şi a implicat aproximativ 100 de dezvoltatori, incluzând nume precum Tomasz Bagiński (nominalizat pentru un premiu al Academiei pentru filmul său scurt The Cathedral), Przemyslaw Truściński (animator celebru) şi Vader (una dintre cele mai cunoscute formaţii de heavy metal poloneze).

    The Witcher – White Wolf a avut premiera în 2007, devenind un hit comercial – doar în Polonia s-au vândut în 35.000 de copii în numai trei zile de la lansare, în timp ce vânzările la nivel mondial au trecut de 2 milioane de unităţi. Odată cu lansarea celei de a doua francize, în 2011, Assassins of Kins, numărul de unităţi vândute a depăşit 10 milioane de unităţi. În 2008, polonezii şi‑au lansat şi propria platformă de distribuţie digitală la nivel global, gog.com, axată atât pe distribuţia propriilor jocuri, cât şi pe publicarea jocurilor clasice de PC adaptate la sistemele de operare moderne.

  • Inventatorul care a dat greş de peste 5.000 de ori înainte să dezvolte obiectul care acum este în aproape fiecare casă din lume

    James Dyson este creatorul aspiratoarelor fără sac, care se vând în peste 50 de ţări. Trebuie ştiut însă că până la un aspirator funcţional, a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat.

    Brandul Dyson vine dintr-o ţară a “cultului majordomilor”, iar un număr de 5.000 de patente aplicate pentru dezvoltarea de noi produse – la fel de multe cât cele ale unui Rolls-Royce – nu este ceva ieşit din comun când vorbim despre revoluţii industriale, cum îşi doreşte britanicul James Dyson. Cercetătorul cu titlu de “Sir” a fondat compania responsabilă pentru primul aspirator fără sac din lume, iar numele acesteia s-a făcut cunoscut în SUA, Japonia, Germania, Australia sau China.

    James Dyson a început să lucreeze la această idee în 1978 pentru că era frustrat de aspiratorul său care-şi pierduse puterea de aspirare. După 5 ani de încercări, Dyson a lansat în 1983 aspiratorul G-Force, însă niciun producător sau distribuitor din Marea Britanie nu a vrut să-i vândă produsul, deoarece piaţa sacilor de aspiratoare era prea importantă.

    Inventatorul s-a reorientat spre Japonia, unde a reuşit să vândă mai multe aspiratoare, în valoare de 2.000 de lire sterline, iar în 1991 a câştigat premiul târgului de Design Internaţional din Japonia.
    Pentru că niciun producător nu voia să producă aspiratorul lui Dyson, acesta şi-a înfiinţat propria firmă de producţie, Dyson Ltd. Într-un final, la 10 ani distanţă, aspiratorul fără sac a intrat pe piaţa din Marea Britanie. La acel moment, piaţa sacilor de aspirator era evaluată la 100 de milioane de lire. Aspiratorul Dyson Dual Cyclone a devenit aspiratorul cel mai bine vândut în Marea Britanie şi market leader în Statele Unite (în funcţie de valoare, nu volum).

    De asemenea, James Dyson a inventat o maşină de spălat vase, dar care nu s-a dovedit a fi un succes comercial şi a fost retras de pe piaţă. Iar în 2006 a lansat Dyson Airblade, uscătorul de mâini, care în loc să folosească un jet de aer cald, utilizează un strat de aer care este suflat de maşinărie cu 640 km pe oră, astfel Dyson Airblade îndepărtează apa de pe mâini, nu o evaporă.

    “50% din deciziile pe care le vei lua sunt greşite. Învaţă din acest greşeli”, este sfatul lui Dyson pentru viitorii antreprenori.

    James Dyson are o avere estimată la 4.9 miliarde de dolari.

     

     

  • (P) Cercetare românească de top: premieră tehnologică la CSi Group

    Primul model de i-Pal a fost realizat în 2005, la centrul din Olanda al grupului. Gândit pentru a fi folosit ca model, prototipul s-a bucurat de un interes crescut din partea clienţilor, astfel că instalaţia robotizată pentru paletizare a devenit un produs extrem de cerut. „Echipele de cercetare au lucrat permanent la dezvoltarea lui – în total, în cei zece ani s-au adunat 100 de mii de ore de cercetare din partea echipelor de ingineri. În primii ani, specialiştii noştri din Olanda au lucrat la dezvoltarea produsului, dar ulterior inginerii români s-au implicat tot mai mult, astfel că putem spune că peste 75% din produsul pe care îl vedeţi astăzi, inclusiv funcţionalitatea adăugată în premieră de împachetare cu folie a paleţilor, a fost conceput de inginerii de la Cluj”, declară Jan de Bruijn, CEO CSi Group.

    De altfel, acesta punctează importanţa centrului românesc al grupului: după o dezvoltare accentuată în ultimii ani, majoritatea activităţii de cercetare a CSi se desfăşoară în prezent la Cluj-Napoca. „Avem o colaborare foarte bună şi cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, am implicat echipe de profesori şi studenţi de aici în cercetare şi dezvoltarea de noi produse şi vă pot spune că am fost impresionaţi de nivelul de pregătire al tinerilor români”, spune şi Kees Oosting, COO CSi Group.

    În Europa, grupul are unităţi de cercetare şi producţie în Olanda (la Raamsdonksveer, sediul central) şi România (la Cluj-Napoca). Dezvoltarea accentuată a centrului românesc a dus şi la inaugurarea unui nou centru de producţie pentru sistemele de paletizare – PAC. Situat în imediata vecinătate a fabricii existente, aici sunt dezvoltate, testate şi puse în aplicare toate conceptele de standardizare şi modularizare a producţiei, concepte care sunt ulterior implementate la nivel mondial. Datorită tehnologiei inteligente folosite, timpul de livrare a unei instalaţii robotizate personalizate va scădea de la 4-8 luni, cât era înainte, la 8-10 săptămâni, un record în domeniu. De asemenea, instalarea la fabrica beneficiarului va fi realizată în 48 de ore, faţă de câteva săptămâni, cât era până acum. La CSi PAC Cluj-Napoca funcţionează şi centrul de specializare al companiei, unde vin şi angajaţii de la unităţile de producţie din Olanda şi China ale grupului. În acest fel, Clujul îşi întăreşte rolul de centru de importanţă majoră al CSi Group.

    Inaugurările au marcat la începutul lunii octombrie aniversarea de zece ani a CSi România. „Ne bucurăm să avem acum aici, la Cluj-Napoca, cel mai modern centru de producţie al grupului şi să vedem împreună rodul atâtor zeci de mii de ore de cercetare din partea echipei de ingineri în noul i-Pal. Datorită performanţelor înregistrate până în prezent, activitatea CSi la Cluj-Napoca se va dezvolta în anii următori, ceea ce înseamnă noi locuri de muncă, taxe şi impozite către stat, dar şi satisfacţia de a pune oraşul pe harta tehnologiei internaţionale în acest domeniu”, spune Sorin Nuţiu, directorul general al CSi România. Compania are peste 270 de angajaţi la Cluj, iar în anul următor estimează că va mai angaja aproximativ 50 de persoane. În total, CSi Group are 460 de angajaţi, iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro. Unităţile de producţie din Olanda şi România deservesc cu precădere piaţa europeană. Anul trecut, CSi a deschis o fabrică în China, pentru clienţii din Asia, iar în 2016 va deschide o unitate de producţie şi în Mexic, pentru piaţa americană. Printre clienţii CSi se numără Mars incorporated, P&G, Nestle, Friesland Campina, Reckitt Benckiser, JTI, TetraPak, Pepsico, Unilever, Kellog’s, Danone, Mondelez International, Philip Moris, British American Tobacco .CSi Group a fost înfiinţat în 1964 şi în scurt timp a devenit furnizor de încredere în domeniul soluţiilor automatizate de paletizare şi lider în industria de manipulare inteligentă a produselor.