BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Noi MODIFICĂRI introduse de GOOGLE: Vor fi afectaţi publisherii şi companiile de marketing

     GOOGLE va furniza în continuare informaţii despre cuvintele cheie pentru găsirea advertiserilor, însă, în urma acestor modificări, multe companii de marketing şi numeroşi publisheri se vor confrunta cu pierderi.

    “Aceasta este una dintre cele mai mari pierderi de date cu care se confruntă marketerii în ultimii cinci ani”, a declarat Seth Besmertnik, CEO Conductor, care susţine că, în medie, jumătate din traficul de pe site-urile clienţilor este obţinut din căutarea organică generată de implementarea unor tehnici de SEO (Search engine optimization).

    Însă publisherii au în continuare acces la informaţiile despre cele mai importante şi populare 2.000 de cuvinte-cheie, însă nu în timp real şi numai prin instrumentele Google pentru webmaster. Acest fapt limitează modalităţile prin care publisherii îşi pot adapta conţinutul pentru a atrage un trafic mai mare în urma căutării organice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să creşti preţul unei lucrări scoase la licitaţie

    O modalitate prin care casele de licitaţii reuşesc să crească preţurile plătite de cumpărători este de a-i aborda pe cei ce de-abia încep să-şi alcătuiască o colecţie de opere de artă, explicându-le ce afacere bună ar face dacă ar cumpăra o lucrare sau alta. Şansele ca un colecţionar începător să-şi dea seama că i se cere să plătească mai mult decât s-ar cuveni pentru un tablou sunt reduse, mai ales dacă lucrarea se numără printre cele mai puţin apreciate ale unui artist. Strategia dă roade mai ales în cazul colecţionarilor din Asia sau Orientul Mijlociu.

    Pentru a se asigura că au la vânzare loturi consistente de lucrări de artă, casele de licitaţii oferă uneori garanţii vânzătorilor, garanţii pentru finanţarea cărora apelează la terţi, iar dacă obiectele scoase la vânzare sunt adjudecate pentru o sumă mai mare decât preţul estimat în catalogul de prezentare, casa de licitaţii şi finanţatorul împart taxa plătită de cumpărător peste preţul de adjudecare.

    Preţurile cresc şi în cazul unor articole valoroase, care nu trebuie însă cumpărate fără un consilier de specialitate, dar pentru care colecţionarii începători licitează convinşi că fac o afacere bună. Aşa s-a întâmplat recent în cazul unei licitaţii de covoare vechi din Iran, Turcia, Egipt şi India, provenite dintr-o colecţie particulară, dar care nu erau într-o stare prea bună.

  • Vă luaţi un parfum? Întrebaţi de numele parfumierului

    Burberry, spre exemplu, a renunţat la parteneriatul cu Inter Parfums care îi producea parfumurile şi l-a angajat pe Francis Kurkdjian, responsabil de crearea de parfumuri pentru Yves Saint Laurent, Giorgio Armani, Versace sau Dior. Tendinţa a început însă cu Frederic Malle, care a luat hotărârea de a menţiona pe sticluţe numele specialiştilor ce lucrau la parfumurile sale, permiţând astfel publicului să asocieze aroma preferată cu un creator anume ale cărui creaţii să le caute, iniţiativă urmată şi de alte branduri. La rândul său, casa Jean Patou l-a angajat pe Thomas Fontaine, iar Louis Vuitton l-a angajat pe Jacques Cavallier anul trecut, creator al L’Eau d’Issey pentru Issey Miyake.

    Nu toate casele de modă au însă “nasul” propriu, preferând să colaboreze cu producători importanţi în domeniu, cum ar IFF sau Givaudan, ori chiar Procter & Gamble, care produce parfumurile Gucci şi Dolce & Gabbana, considerând că astfel ţin costurile sub control şi beneficiază de o experienţă pe care ar dura prea mult s-o dobândească prin forţe proprii ori că “nasul” unic le permite să producă doar o gamă limitată. Adepţii specialistului propriu în parfumuri susţin că avantajul competitiv adus de acesta este că produsele realizate de el ies mai uşor în evidenţă în raport cu cele ale concurenţei.

  • Cum s-a trezit berea peste noapte băutură nobilă

    Astfel, berea începe să fie considerată demnă de a face parte din cocteiluri, alături de votcă sau tequila. Tot mai multe baruri includ cocteiluri de bere în meniu, aşa cum se poate vedea la Londra, scrie The Independent. Atraşi de calităţile efervescente ale berii, care până acum erau puse în valoare doar vara, diverşi specialişti în prepararea combinaţiilor de băuturi o consideră o opţiune mai interesantă decât apa carbogazoasă.

    Un bar din estul Londrei, Hawksmoor, se laudă cu un cocteil de bere, suc de lămâie şi de ghimbir preparat în casă, despre care susţine că este cea mai bine vândută băutură a casei, apreciată mai ales pe post de leac pentru mahmureală. London Edition are în meniu un cocteil elegant servit la cupă şi compus din tequila, mescal şi bere. Un bar cu pretenţii, Oskar’s, care serveşte caviar Ossetra la categoria gustări, propune şi el clienţilor cocteiluri de bere de fermentaţie inferioară cu gin şi condimente. Toţi specialiştii în cocteiluri spun însă că berea nu poate fi folosită în orice combinaţie de băuturi, drept pentru care cocteilurile tradiţionale nu sunt ameninţate.

    Unul din motivele pentru care barurile au început să ofere cocteiluri cu bere este faptul că mulţi clienţi s-au mai plictisit de cele tradiţionale, vor să încerce şi altceva şi sunt dispuşi să le guste pe cele cu bere. Pe de altă parte, berea dă volum băuturii în care este adăugată, permiţând celui ce o consumă să o savureze mai mult timp.

  • Cei mai buni croitori italieni sunt japonezii (FOTO)

    Arta costumului bărbătesc se poate învăţa în Europa, în locuri ca Napoli, numai că tinerii din zonă care ar putea-o deprinde în această localitate nu se mai simt atraşi să înveţe din cauza multelor ore de muncă migăloasă pe care le presupune meseria. Ca atare, ucenicii vin din ţări în care se ţine foarte mult la ţinuta impecabilă de la lucru, cum ar fi Japonia, unde cei interesaţi pot găsi până şi reviste care au ca subiect costumele bărbăteşti şi cuprind sfaturi diverse, de la lustruitul pantofilor la asortatul cravatelor.

    Există chiar şi ghiduri extrem de amănunţite de unde se poate afla mult mai multă informaţie despre meşteşugul croitorilor napolitani decât se poate găsi în publicaţii în limba italiană sau engleză.

    Un exemplu de japonez care a învăţat să lucreze costume bărbăteşti în stil napolitan este Noriyuki Ueki, zis şi Ciccio, care şi-a făcut ucenicia în oraşul italian, după care a revenit la Tokyo unde şi-a deschis propriul atelier, câştigându-şi deja un renume suficient de bun cât să se extindă peste hotare, călătorind periodic în Coreea de Sud pentru întâlniri cu clienţii.

    Ciccio nu este singurul japonez care croieşte costume în stil napolitan, mai existând şi alţii la Tokyo sau Osaka, cum ar fi Noriyuki Higashi, care se remarcă prin faptul că refuză să folosească maşina de cusut, preferând să-şi coasă manual creaţiile. Reuşita japonezilor într-un domeniu în care napoletanii ar trebui să înceapă ucenicia de mici se datorează, spun cei care-i au de elevi, marii lor pasiunii pentru croitorie şi tenacitaţii cu care abordează studiul.

  • Cine este tânărul care vinde cele mai deştepte bijuterii din România: “Clienţii revin la magazin de şase ori cu aceeaşi bijuterie”

    Ziua în care ţi-ai luat permisul de conducere sau ziua în care ai văzut turnul Eiffel pot fi motive pentru cumpărarea unei bijuterii„, descrie Lucian Adochiţei, country manager al Pandora Jewelry pentru România şi Moldova, conceptul cu bijuterii personalizate pe care se bazează brandul internaţional.

    Fondată de un mic bijutier din Danemarca în 1983, afacerea a ajuns pe toate continentele după introducerea conceptului de „brăţări talisman„. Pe piaţa locală, preţul pentru un astfel de produs porneşte de la 59 de lei şi poate ajunge la 2.000 de euro, în funcţie de numărul de experienţe pe care vrea să şi le amintească posesoarea bijuteriei. Până acum, circa 10.000 de astfel de brăţări au fost cumpărate de români, alături de alte bijuterii din metale preţioase cu o valoare cuprinsă între 14 şi 24 de carate existente în portofoliul Pandora. Lansată pe piaţa autohtonă în iarna anului 2011, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 700.000 de euro şi la un profit net de circa 30.000 de euro. Adochiţei este responsabil de activiteatea celor două magazine din Bucureşti şi a celui din Constanţa, dar brandul este prezent şi prin două francize, în Iaşi şi în Cluj şi prin intermediul a circa 30 de puncte de desfacere în cadrul magazinelor multibrand: Sabrini, Be in Time, Splend’or, B&B Collection şi Cellini.

    Talismanele i-au adus noroc lui Adochiţei, care, până să lucreze în cadrul reţelei internaţionale de bijuterii, şi-a testat abilităţile de antreprenor cu o afacere de producţie de mobilă la comandă, a lucrat în publicitate în cadrul unui trust media şi a fost manager de retail pentru un distribuitor de produse farmaceutice pentru animale. Pasionat de marketing, spune că nu există mari diferenţe între activităţile anterioare şi afacerea cu bijuterii, domeniu în care a intrat în 2010, cu un magazin propriu. A preferat totuşi să se dedice afacerii Pandora atunci când danezii şi-au extins activităţile din Europa Centrală şi de Est, preluând conducerea acestora pentru România şi Republica Moldova, singurele ţări din regiune în care brandul nu era prezent. După ce în 2009 a intrat pe piaţa din Polonia, unde, potrivit managerului, toate brandurile au performanţe cu 20-30% mai bune decât în România, reţeaua a ajuns pe piaţa autohtonă la sfârşitul lui 2011, mizând pe apetitul românilor pentru branduri internaţionale.

    Lansarea din Republica Moldova va fi făcută în următoarele luni, prin intermediul unui partener care va lansa două magazine. „Deşi este o piaţă asemănătoare cu cea din România, proporţia bijuteriilor de brand este mică, la putere fiind încă cele turceşti sau ruseşti„, descrie Adochiţei comportamentul clienţilor din vecinătate.

    În România însă, piaţa de bijuterii şi ceasuri de brand este evaluată la 90 de milioane de euro, fiind compusă din circa 20 de jucători. Aceasta este dominată în prezent de retailerul de bijuterii B&B, cu o cifră de afaceri de circa 40 milioane de euro, de compania italiană de produse de lux Sodo Migliori – care operează pe piaţa autohtonă magazinele Paul&Shark, Swarowski şi Cellini, cu o cifră de afaceri de circa 20 mil. euro – şi de retailerul de bijuterii Sevda, cu afaceri estimate la circa cinci milioane de euro. Pandora ocupă deocamdată locul 17 în lista „bijutierilor„ autohtoni din segmentele premium şi de lux, într-o piaţă aflată la 10% din valoarea afacerilor globale ale danezilor.

  • Oglindă, oglinjoară, să-mi iau mere sau încă un hamburger?

    Astfel, la un magazin căruciorul de cumpărături a fost împărţit în două cu bandă adezivă, cumpărătorii fiind sfătuiţi să pună legume şi fructe în jumătatea din faţă, ceea ce a dus la creşterea vânzărilor de asemenea produse, iar la un altul s-au pus pe podea săgeţi verzi îndrumând lumea spre raionul de produse proaspete.

    Un alt magazin a instalat câte o oglindă în partea din faţă a cărucioarelor care să reflecte imaginea cumpărătorului (amintindu-i astfel că ar trebui să consume mai multe fructe şi legume şi mai puţin fast-food), iar în altul, oglinda a fost înlocuită cu un mic panou pe care se afişau preţurile legumelor şi fructelor şi ofertele speciale la ele, iniţiativă primită foarte bine de public.

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.

  • Opinie Elena Badea: Ce nu ştim despre social media marketing

    ELENA BADEA (director marketing EY)

    Ceea ce am aflat în orele petrecute alături de colegii de profesie a fost că suntem toţi în căutarea unor instrumente, platforme sau aplicaţii care să ne permită o rată de conversie cât mai bună a interacţiunilor din social media în vânzări. De aceea, pe lângă cele discutate atunci, vreau să vă împartaşesc lucrurile la care m-am gandit în ultimele săptămâni cu privire la această temă. Ştiu că multe companii îşi pun întrebări în legatură cu potenţialul social media marketingului şi relevanţa pe care acesta o poate avea pentru zona de business-to-business. Sper ca în cele ce urmează să aduc câteva răspunsuri.

    1. VÂNZAREA ÎNCEPE ÎNTOTDEAUNA ÎN ONLINE
    Mai multe studii recente subliniază faptul că, până să contacteze departamentul de vânzari al companiei, potenţialul client avansează, în medie, până la 60% din procesul deciziei de cumpărare în online. Toată partea de research, analiză comparativă a informaţiilor despre produse, servicii, expertiză şi capabilităţi ale unui potenţial furnizor pe care o face până să solicite o cerere de ofertă are loc în online. Iată de ce este esenţial ca firmele să aibă o prezenţă în online pe care să o construiască cu atenţie şi să o menţină la zi, relevantă şi pertinentă.

    De la site-ul firmei şi pagina de pe LinkedIn până la contul video de pe YouTube şi cel de prezentări în PowerPoint cu produsele firmei de pe slideshare.net, toate fac ca la un search pe Google cu numele firmei dumneavoastră, potenţialul client să găsească o mulţime de informaţii pe care le-aţi gândit, le-aţi încărcat şi le gestionaţi direct. Aşa cum am spus de multe ori, marketingul merge acolo unde oamenii merg. Astăzi din ce în ce mai mulţi sunt prezenţi pe diversele platforme de social media, iar marketingul, care anterior se concentra pe print, TV şi outdoor ca să îi întâlnească, are prin social media o mare oportunitate.

    2. CONTEAZĂ PE EFECTUL DE FAMILIARITATE
    Efectul de familiaritate apare atunci când suntem expuşi în mod repetat la anumiţi oameni. Psihologii ne spun că este mult mai probabil să ne îndrăgostim de un coleg de facultate pe care îl vedem în fiecare zi decât de un prieten cu care ne vedem de două ori pe an (iar excepţiile nu fac decât să întărească regula). Acelaşi lucru este valabil şi pentru branduri. Iată de ce consider că firmele au nevoie de o prezenţă integrată în online, care să includă social media.

    Aici vreau să punctez două aspecte care mi se par esenţiale. (1) În social media suntem aleşi de cei care ne devin fani/followeri, deoarece lor le aparţine decizia de a da like sau nu la o anumită pagină de companie. (2) Percepţia pe care o au utilizatorii de social media despre inteacţiunea din acest mediu este una de apropiere, ceea ce nu se va întâmpla decât arareori cu vizitatorii site-ului firmei dumneavoastră. Chiar dacă vorbim despre B2B, până la urmă managerul de la firma ce va solicita o cerere de servicii poate fi şi el expus la efectul de familiaritate. Trebuie doar să ne asigurăm că interacţiunea are loc pe platforma de social media relevantă (de exemplu pe LinkedIn).

    3. CA SĂ VINZI, SPUNE O POVESTE
    Atunci când vrem să facem o vânzare, conţinutul pe care îl dăm potenţialilor clienţi este preponderent de tipul specificaţiilor, descrierilor de servicii şi de beneficii. Exprimarea este de cele mai multe ori uscată, seacă, corporativă, mai ales dacă vorbim de zona business-to-business. Şi totuşi sunt branduri pe care le iubim şi pe care le dorim aproape de noi, chiar şi atunci când decizia de cumpărare finală în B2B o luăm pe baza analizelor pe care le facem împreună cu departamentul de procurement de la serviciu. Ce fac ele diferit? Ei bine, cred că aceste branduri au găsit o cale de a ne spune povestea lor.

    Au transformat monologul de tipul „Serviciile pe care le oferim la standarde de excelenţă sunt„ într-o conversaţie în care ne spun povestea de zi cu zi a firmei, a oamenilor de acolo, a reuşitelor şi provocărilor lor (aniversări, examene, teste, reuşite etc). Ele împărtăşesc în social media grija şi preocuparea lor pentru pentru profesie, pentru mediu şi comunitate, pentru clienţi şi pentru calitatea produselor pe care le oferă, iar asta face diferenţa. Social media permite firmelor să poarte o conversaţie pe un conţinut care trece dincolo de obiectivul imediat al realizării de vânzări, dar care poate influenţa semnificativ decizia de cumparare.

    CONCLUZIE DESCHISĂ. Nu cred că avem în social media marketing un răspuns perfect şi nici că este o zonă a marketingului digital pe care firmele trebuie să se axeze exclusiv. Continuu să văd beneficii în zona de marketing tradiţional şi îmi e clar că fiecare domeniu de activitate are specificul său pe partea de marketing B2B. Şi totuşi este evident că din ce în ce mai mulţi dintre noi „consumăm„ social media, iar firmele înţeleg că au acum la dispoziţie încă un canal de influenţare şi de ghidare a deciziei de cumpărare. Tu ce părere ai?
     

  • Nuntă la hotel de lux: casă, masă şi bijuterii pentru miresă

    Hotelul Westin Beach Resort & Spa din Fort Lauderdale, Florida, de exemplu, a lansat un pachet dedicat cuplurilor care îşi organizează nunta în incinta hotelului, ofertă care porneşte de la 150 de dolari per invitat. În afară de facilităţi precum tratamente spa, hotelul le permite mireselor să împrumute bijuterii în valoare de până la 100.000 de dolari de la Levinson Jewelers.

    Un avantaj oferit mireselor ce aleg hotelul Rome Cavalieri din Roma, ce ţine de lanţul Waldorf Astoria, este că pot  împrumuta bijuterii din colecţiile create de prinţesele italiene Lucia Odescalchi şi Grazia Borghese. Bijuteriile costă între 1.300 şi 130.000 de dolari. Odată ce cuplul a confirmat că nunta va avea loc la hotel, miresele pot colabora cu atelierele prinţeselor pentru a alege bijuteriile.