BusinessMagazin

Tag: magazin

  • La ce afaceri a ajuns magazinul IKEA în România

    În anul financiar 2016 (1 septembrie 2015 – 31 august 2016), magazinul IKEA din România a atins vânzări în valoare de 514.661.610 lei (fără TVA) (cca. 115 mil. euro), în creştere cu 21,2% faţă de anul financiar precedent. Numărul total de produse cumpărate a fost de 17,3 milioane. 3,2 milioane de oameni au vizitat magazinul şi 6,6 milioane de vizitatori unici au accesat site-ul IKEA.ro, potrivit informaţiilor comunicate astăzi de reprezentanţii companiei în cadrul unei conferinţe de presă.

     „În acest an financiar, magazinul IKEA din Bucureşti a avut vânzări record şi a adus o creştere solidă României şi regiunii IKEA SEE. Aceasta se datorează în primul rând creşterii serviciului IKEA Comenzi online, care ne-a depăşit aşteptările. Produsele IKEA au jucat de asemenea un rol important în succesul de anul acesta, iar conceptul de Democratic Design (care se traduce prin cinci dimensiuni pe care trebuie să îndeplinească fiecare produs IKEA: Aspect, Funcţionalitate, Calitate, Sustenabilitate şi Preţ Scăzut) a avut un rol important. Mai mult, echipa IKEA România a făcut o treabă excelentă în a îndeplini nevoile şi aşteptările celor mai mulţi oameni şi lucrează constant la îmbunătăţirea serviciilor. Tema catalogului de anul trecut, „Gesturile mici contează”, a răspuns nevoilor celor mai mulţi români care au găsit inspiraţie şi soluţii pentru viaţa de zi cu zi în jurul bucătăriei,” a spus Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South East Europe.

    Cel mai mare număr de produse IKEA de până acum a intrat în casele românilor în anul financiar 2016. Dintre cele 17,3 milioane de produse vândute, 79,5% au fost produse de mobilier şi 20,5% accesorii şi decoraţiuni.

    În anul financiar 2016 au fost înregistrate 103.975 de comenzi online, o creştere de peste 140% a vânzărilor generate în comparaţie cu anul financiar 2015. Cele mai multe comenzi au venit din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa.

    „Datorăm mare parte din succesul acestui an serviciului IKEA Comenzi online şi creşterii sale incredibile: peste 140% mai mult în comparaţie cu anul precedent. Ne pasă de clienţii noştri şi ne dorim să îmbunătăţim modul în care ne desfăşurăm activitatea. Acesta este motivul pentru care principala prioritate în următorul an va fi să lucrăm la introducerea unor tarife fixe pentru a simplifica şi creşte transparenţa şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    Departamentul IKEA FOOD, format din restaurantul IKEA, Magazinul de Delicatese Suedeze şi Bistro, a avut o creştere de 7,4% faţă de anul anterior. În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au reprezentat 6,3% din vânzările totale ale IKEA România. Mai mult, magazinul IKEA din Bucureşti a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din lume (297.000 de bucăţi). 

    Compania plănuieşte deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti, pe bulevardul Theodor Pallady. Construcţia acestuia va începe imediat după primirea PUZ, iar conducerea companiei apreciază ca magazinul se va deschide în 2019. Magazinul reprezintă o investiţie de 80 de milioane de euro; ulterior iau în calcul extinderea în alte trei oraşe din ţară. 

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

  • IKEA recheamă stâlpii pentru sistemul de depozitare ELVARLI ca măsură de precauţie

    Compania IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat stâlpul pentru sistemul de depozitare deschisă ELVARLI să îl dezasambleze şi să îl aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru produs. Stâlpul este o parte din sistemul de depozitare deschisă ELVARLI.

    Motivul rechemării produsului este o inserţie incorectă a piuliţei care face dificilă sau imposibilă crearea unei tensiuni suficiente pentru a fixa stâlpul între podea şi tavan. Riscul este ca sistemul de rafturi să se desprindă şi să cadă.

    IKEA nu a primit nicio plângere din partea clienţilor sau sesizări legate de accidentări, şi consideră că riscul producerii unor astfel de incidente este minim. Chiar dacă riscul este considerat scăzut, impactul unui astfel de incident ar putea fi sever şi, de aceea, IKEA ia măsurile de siguranţă necesare şi recheamă stâlpii ELVARLI. Suma plătită pentru produs va fi returnată integral.

    Produsul este rechemat în următoarele ţări: Italia, Olanda, Franţa, Norvegia, Austria, Belgia, Spania, Portugalia, Danemarca, Elveţia, Cehia, Suedia, România, Lituania, Slovacia, Insulele Spaniei şi Finlanda. Nu există produse de la furnizorul afectat în alte ţări. Doar 3.800 de stâlpi au fost vânduţi în toată lumea înainte ca riscul să fie detectat.

    Din magazinul IKEA din Bucureşti au fost cumpăraţi 25de stâlpi pentru sistemul de depozitare deschisă ELVARLI, la preţul de 140 lei, începând din vara anului 2016, cu următorul cod de produs: 402.961.70.

    Magazinul IKEA din Băneasa nu mai are aceste produse la vânzare şi nu a primit nicio sesizare de la clienţi în privinţa niciunuia dintre acestea.
     

  • Un brand important de haine din Franţa intră în România. Primul magazin se deschide în Veranda Mall

    Grupul francez Tati, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa vestimentară din Franţa, a ales România pentru a intra în zona Europei de Sud-Est. Marian Radu, managerul companiei care a adus brandul pe plan local, vorbeşte despre planurile firmei pentru România şi investiţia în primul magazin Tati.

    Decizia TATI de a alege România ca prim punct de desfacere pentru Europa de Sud-Est, spune Marian Radu, general manager al Peeraj Brands International, vine după doi ani în care au fost deschise nu mai puţin de 15 magazine TATI la nivel internaţional. Astfel, orientarea către această zonă a Europei a venit ca o necesitate firească, iar decizia de a alege a României ca primă ţară de  lansare a brandului „este una salutară. România este încă o piaţă tânără în domeniul retailului, care, în pofida prezenţei unor jucători de renume, poate susţine branduri şi tendinţe noi. Mai mult, dinamica acestei pieţe din România aduce cu sine şi o dinamică a forţei de muncă, lucru benefic pentru economia internă.“

    Peeraj Brands International, care deţine aproape 100 de magazine sub mai multe branduri printre care CCC, Swarovski şi Boggi, cu afaceri de peste 36 de milioane de euro în 2015, este compania care a adus brandul TATI în România. „Peeraj Brands International este unul dintre cele mai puternice grupuri de francize din zona de fashion din România, cu un număr semnificativ de branduri în portofoliul său. Expertiza deţinută de companie, precum şi un istoric de zece ani de prezenţă pe piaţa locală, fac din Peeraj partenerul potrivit pentru lansarea brandului TATI în România“, explică Marian Radu. Retailerul francez TATI a fost înfiinţat în 1948, iar din 2004 face parte din Grupul Eram. Brandul s-a aflat iniţial în centrele oraşelor, iar acum este prezent şi în suburbiile oraşelor medii şi mari, având peste 2.000 de angajaţi. Lanţul deţine 150 de magazine în Franţa şi alte 15 spaţi peste hotarele ţării-mamă; 90% dintre produse sunt vândute cu preţuri mai mici de 10 euro.

    Investiţia în primul magazin TATI se ridică la circa 1 milion de euro şi în cursul acestui an va începe aranjarea celui de-al doilea spaţiu. „Fiind un brand la început de drum, considerăm că vom putea avansa cifre concludente după deschiderea primului magazin TATI, din Veranda Mall, la sfârşitul lunii octombrie“, afirmă Marian Radu. Planurile pentru perioada următoare includ deschiderea a 25 – 30 de magazine care să acopere întreg teritoriul României. „Mai mult, vizăm şi alte 3 – 4 ţări de proximitate, însă vom putea lua o decizie după o analiză atentă a performanţei brandului în România.“

    Magazinul Tati va ocupa un spaţiu de 1.700 de metri pătraţi în mallul Veranda, incluzând atât haine, cât şi produse de înfrumuseţare şi pentru casă. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 miliarde de lei, a primit de la începutul acestui an peste zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din Români. Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă, comparativ cu alte naţii. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria, potrivit Ziarului Financiar. În acest context, grupuri precum H&M şi Inditex – liderii pieţei locale de modă – şi-au întărit portofoliile cu nume noi, cu COS şi respectiv Uterque. Simţind apetitul consumatorilor pentru modă, spaniolii de la Inditex au adus recent în România al optulea brand al grupului, Uterque. Spre deosebire de restul care au intrat în offline mai întâi şi apoi în online, cu acest brand spaniolii au intrat direct online, urmând să testeze apoi şi operaţiunile fizice. Şi suedezii de la H&M au adus în România în acest an al doilea brand, COS, cu care au mers pe Calea Victoriei, una dintre principalele artere de shopping din Bucureşti şi din ţară. Grupul suedez a intrat pe piaţa în 2011 cu brandul fanion H&M şi încă de la început au avut local rezultate peste cele din regiune. Vânzările per magazin sunt în continuare cu până la 50% mai mari decât în Cehia sau Polonia.

    „O concurenţă acerbă ne provoacă să fim competitivi, este acel «cârlig» de care ne folosim pentru a performa cât mai bine“, spune Marian Radu. „Ne adresăm în principal familiilor cu venituri mici si medii, cu îmbrăcăminte, încălţăminte, cosmetice şi produse de îngrijire personală, produse pentru casă şi grădină.“

    Veranda Mall este un proiect nou şi reprezintă astfel, într-o anumită măsură, un pariu; de ce s-a ales această variantă şi nu deschiderea magazinului într-un mall cu un număr deja cunoscut de clienţi? „TATI este o noutate absolută pentru piaţa locală, precum Veranda Mall, ambele fiind la început de drum. Aşadar, «profilul» extrem de asemănător al celor două proiecte, densitatea demografică a zonei unde se vor deschide acestea, dar şi existenţa unei puteri medii de cumpărare destul de uniforme în cadrul ariei de adresabilitate sunt factori luaţi în calcul“, spune Marian Radu.

    Veranda va avea o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi şi va fi inaugurat în ultimul trimestru al acestui an. Principalele ancore vor fi hipermarketul Carrefour (10.000 mp) şi magazinul H&M (2.200 mp), alături de care se vor găsi peste 100 de magazine, restaurante şi cafenele. Centrul comercial va avea o parcare de 1.200 de locuri şi un spaţiu verde de 15.000 de metri pătraţi, care iarna va găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara este destinat relaxării şi petrecerii timpului liber, inclusiv activităţi pentru copii. La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.

    „Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui,“ afirmă Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services, care se ocupă de dezvoltarea Veranda. Varşovia are, spune el, de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, iar Pogonaru se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să treacă zilnic pragul noului centru comercial.

  • Şeful Lidl România, la primul interviu: Ţinta noastră este să ajungem la 300 de magazine

    Lidl a intrat oficial pe piaţa lo­cală în 2011 prin achiziţia reţe­lei de dis­count Plus, care avea atunci 107 uni­tăţi şi afa­ceri de circa 380 mil. euro. Ulterior nemţii s-au extins direct până la 200 de ma­gazine şi afaceri de 1,1 mld. euro anul trecut. După cifra de afaceri nemţii sunt al trei­lea cel mai mare jucător din comerţul local după Kaufland şi Carrefour.

    „Ţinta noastră este acum cea de 300 de magazine, şi dacă odată cu ea vine şi pragul de 2 mld. euro cifră de afaceri, este foarte bine. Depindem de clienţi ca să ajungem aici“, adaugă Wagner într-o română cursivă.

    Şeful Lidl România, la primul interviu: Ţinta noastră este să ajungem la 300 de magazine

  • Argo Capital Property investeşte 33 milioane euro pentru extinderea centrului Era Park Iaşi

    Argo Capital Property, unul dintre marii proprietari, operatori şi dezvoltatori de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, va extinde centrul comercial Era Park din Iaşi cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 33 milioane euro.

    Era Park este unul dintre cele mai mari centre comerciale din regiunea de nord-est a României, situat în vestul municipiului Iaşi.

    Era Park Iaşi include în prezent un hipermarket Carrefour, cel mai mare din oraş, un magazin de bricolaj Praktiker, un retailer de articole sportive Decathlon, un magazin Altex, precum şi branduri unice în Iaşi ca Mobexpert, Kare Design, Rovere Mobili si Nobilia care, împreuna cu Jysk, formează Home Centre – o destinaţie completă pentru segmentul „Home&Deco”. Centrul dispune şi de o parcare de 3.500 de locuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 12 ani de afaceri în Business Magazin

    Pe 5 octombrie revista a împlinit 12 ani. În redacţie am primit tort şi mâ gândeam zile trecute ce drum lung am parcurs de la începuturi, când cei pe care îi sunam la telefon ne întrebau: „De la ce magazin aţi spus că sunteţi?“

    Pentru mine, aventura Business Magazin a început în vara lui 2004, cu un telefon de la Laurenţiu Ispir, care a fost primul redactor-şef al revistei şi acum este manager de investiţii la Oresa Ventures. Ne-am întâlnit la Cafeneaua Actorilor, de lângă TNB, am povestit – el ce vrea să facă, eu – ce pot să fac; am fost unul dintre cei 15 oameni care au participat la inventarea revistei, iar apoi la creşterea ei.

    Ziariştii de business au o fixaţie: să afle cifre de la cei cu care vorbesc. Iată câteva despre noi. Lucrăm acum la numărul 584; de tot atâtea ori am reuşit să alcătuim un sumar cu poveşti, ştiri, uneori exclusivităţi, idei mai bune sau mai puţin bune, alteori de-a dreptul extraordinare. Am răsfoit arhiva în decursul anilor de mai multe ori, cel mai recent zilele acestea. Fără excepţie, de fiecare dată mi-am spus: „Ce revistă mişto!“.

    Tot în categoria cifrelor se înscrie şi dimensiunea teancului de reviste în print. Dorin Oancea, care este acum director editorial al Mediafax şi până în această vară a fost, vreme de aproape şapte ani, redactor-şef, al patrulea în linie după Laurenţiu Ispir, Mona Dârţu şi Ionuţ Bonoiu, scria în urmă cu doi ani: „Business Magazin împlineşte 10 ani. Cu acest număr teancul de reviste va ajunge la o înălţime de 196 de centimetri, iar peste alte zece numere, când vom ajunge la numărul 500, vom face fix doi metri, înălţime de baschetbalist. «zece ani?», întreb oarecum mirat, pentru că am amintiri limpezi, clare, despre cum a început şi despre cum a continuat totul“. (Dacă facem regula de trei simplă, pesemne înălţimea teancului se apropie acum
    de 2,5 m.)

    Şi eu am amintiri la fel de clare. Chiar şi despre discuţii purtate de-a lungul anilor, despre interviuri, despre şedinţele la care trebuia să-mi susţin ideile – la fel şi ceilalţi – pentru a ajunge în revistă. Şi despre cei care au fost inima revistei, de-a lungul anilor. Zeci de oameni, pentru a da (nu-i aşa?) un reper în cifre. În caseta redacţională a primului număr erau nu mai puţin de 15 oameni.

    În numai un an aproape jumătate dintre ei plecaseră, iar de-a lungul anilor am avut, apoape mereu, colegi noi, la construcţia revistei au participat redactorii-şefi, de care am amintit deja, dar şi redactorii-şefi adjuncţi Crenguţa Nicolae şi Iuliana Roibu; editorii şi redactorii Răzvan Mureşan, Ioana Ursu, Ionuţ Ancuţescu, Mihai Muşătoiu, Larisa Ghiţulescu, Bogdan Neagu, Florenţa Ghiţă, Cătălin Ştefancu, Ana Răduţă, Anca Arsene-Bărbulescu, Andrei Năstase, Mihai Mitrică, Raluca Badea, Diana Sava, Vali Bârzoi, Liviu Iancu, Aurel Drăgan, Bogdan Pencea, Adriana Todoran, Ileana Ilie, Călin Hera, Adriana Roşoga, Romulus Deac, Alin Fumurescu, Costi Rogozanu, Daniela Penescu, Andreea Ciucă, Roxana Cristea, Laura Culiţă, Dana Bondrescu, Luminiţa Niţoiu, Dan Dragomir şi Adriana Moscu. În egală măsură, art directorul Olga Petroff alături de colegii Gabriela Caletzeanu, Sebastian Nicolae, Cătălin Chirilă şi Alexandru Ciubotaru, care s-au ocupat de imagini şi paginare, au făcut ca Business Magazin să arate aşa cum trebuie să arate o revistă modernă.

    Şi chiar dacă le puteţi vedea numele în caseta redacţională, o să înşir şi aici numele colegilor de acum. Stăm la două rânduri de mese şi îi pot cuprinde dintr-o privire. Georgiana Călin stă în stânga mea, apoi urmează calculatoarele Ioanei Matei, ale Veronicăi Popescu, Roxanei Cârcior, Cameliei Iliescu; în faţa Cameliei stă Bogdan Angheluţă, lângă el Florin Caşotă, iar „cercul“ este închis de George Toader; fac o treabă minunată. Aceştia sunt oamenii.

    Aş mai putea să dau şi alte cifre. De 11 ani publicăm catalogul 100 Tineri manageri de top, produs care este cel mai optimist produs media; de şapte ani, în fiecare toamnă prezentăm 100 Cei mai admiraţi CEO din România, despre care am spus de la bun început că este cel mai subiectiv produs editorial, fiind măsura admiraţiei; de cinci ani publicăm catalogul 200 Cele mai puternice femei din business. Anul acesta ajungem la a treia ediţie a proiectului Cele mai inovatoare companii din România şi la a doua ediţie a proiectului Cele mai promiţătoare start-up-uri. Din 2010 a pornit seria evenimentelor Meet the CEO, ajuns la 54 ediţie, care l-a prezentat în această vară pe Yves Caracatzanis, noul şef al operaţiunilor locale ale Dacia Renault. Merită amintite şi Business Club-urile pe care le organizăm de 12 ani şi galele în cadrul cărora lansăm cataloagele.

    Despre mai multe cifre poate da detalii Cristian Hostiuc, directorul editorial al BM şi ZF, care spunea în cel mai recent editorial: „Având în vedere că durata medie de viaţă a unei firme antreprenoriale din România este de şapte ani, conform datelor BNR, Business Magazin a trecut primul test al timpului, al pieţei, dar în primul rând al cititorilor.

    Revista este un business ca oricare altul, are un buget, un cont de profit şi pierderi, are o organigramă, venituri, cheltuieli, linii de business, are «indirecte», un gross profit şi EBITDA“.

    Din miile de articole pe care le-a prezentat de-a lungul anilor, veţi regăsi în paginile următoare câteva dintre ideile, oamenii, declaraţiile marcante şi fenomenele surprinse de-a lungul anilor. „Cât costă România“, „Generaţia Multitasking“, „România non-stop“, „România fără capete“, „Up-grade de viaţă“, „Primul miliardar român“, „Mai are România clasă de mijloc?“ sunt doar câteva dintre materialele care au apărut pe coperta revistei de-a lungul anilor.

    Am scris despre criză atunci când guvernanţii şi companiile spuneau că România nu va fi afectată de valul de scăderi din toate domeniile. Iar apoi, când pieţele s-au prăbuşit, am ales să scriem despre cei care reuşeau. Pentru a arăta că se poate, pentru a inspira.

    De-a lungul timpului, Business Magazin a spus povestea companiilor şi oamenilor care au influenţat mediul de afaceri din România şi care au păşit peste hotare – fie manageri care au preluat funcţii de management (aşa cum este Călin Drăgan, care conduce Coca-Cola în Japonia), fie a celor care cu produsele şi serviciile lor au plecat să cucerească lumea (aşa cum a făcut Bitdefender).

    Business Magazin a fost şi este un produs ce cultivă normalitatea. Business Magazin a pus în discuţie temele actualităţii şi a găzduit opiniile comunităţii de afaceri. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei ce vor să realizeze ceva şi să se realizeze. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri şi au câştigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate şi a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului şi am scris despre bani şi stăpânii acestora.

    Cei 12 ani pe care i-am petrecut în redacţia Business Magazin au reprezentat o perioadă formidabilă şi m-am gândit adeseori că am o slujbă grozavă. Am cunoscut oameni extraordinari – antreprenori sau angajaţi în multinaţionale, care sunt în stare să mute munţii din loc. Am văzut cum economia duduia, cum companiile se întreceau în investiţii, am constatat apoi cum aproape toate multinaţioanele au intrat în silenzio stampa. Când aveau de comunicat creşteri de vânzări, de cifre de afaceri, primeam răspunsurile rapid sau chiar pe loc; criza a schimbat nu numai comportamente de consum, ci şi felul de comunicare. Cel mai adesea companiile au preferat să nu mai vorbească. Deloc. Au trecut ani până când limbile au început să se dezlege iar, şi nici acum apetitul de discuţii nu este la cote similare cu perioada de dinainte de căderea Lehman Brothers.

    12 ani într-o viaţă de om se pot măsura în multe feluri. Un copil născut în 2004 este acum în clasa a patra. Mie mi se pare că revista a depăşit demult şcoala primară, iar faptul că revista Business Magazin există încă în print, după vremuri tumultuoase pentru piaţa media, este o dovadă în acest sens.

    Sunt companii care aniversează 50 sau 100 de ani; pe lângă ele, cei 12 ani de Business Magazin pot părea puţini. Pentru un produs media, mai cu seamă pe piaţa locală, este o validare, o dată în plus, că cititorii şi interlocutorii noştri au nevoie de un astfel de produs.

    12 ani cu Business Magazin. Oamenii pe care am mizat

    Evoluţia economiei în 12 ani de Business Magazin

    Industriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii 12 ani 

     

  • Miele deschide al doilea magazin din Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro

    Miele deschide al doilea magazin cu o suprafaţă de 100 de metri pătraţi şi este poziţionat pe Calea Dorobanţi,Bucureşti.        
    În cadrul acestuia sunt expuse toate categoriile de produse Miele disponibile în România de la accesorii şi consumabile, până la espressoare, maşini de spălat rufe şi vase, uscătoare, sisteme de călcat, uscătoare, frigidere şi electrocasnice încorporabile. Per total, investiţia în noul magazin a fost de aproximativ 100.000 de euro.

     “Am vrut să deschidem acest magazin în Dorobanţi, în special pentru clienţii noştri din zonă, pentru a nu mai fi necesară deplasarea lor la Miele Center din Piaţa Presei Libere. Pe lângă oportunităţile de vânzare oferite de zonă, magazinul a fost deschis aşadar şi pentru a oferi accesibilitate. Ne dorim să fim mai aproape de clienţii noştri, ori de câte ori aceştia au nevoie de noi. Interacţiunea directă cu produsele este foarte importantă pentru un brand premium de electrocasnice; clienţii şi potenţialii clienţi  trebuie să vadă şi să testeze produsele”, a declarat Loredana Butnaru, director Miele România.

     Miele a inaugurat in ultimii trei ani alte cinci magazine în mai multe oraşe din ţară. Extinderea reţelei de magazine face parte din planul de business pe termen lung pe care compania l-a început în urmă cu trei ani, odată cu relocarea showroom-ului din Otopeni în Piaţa Presei din Bucureşti.

    În prezent, Miele are o reţea de 30 de parteneri şi de 70 de magazine în România,  care se înscriu în trei categorii: parteneri Miele exclusiv, în cadrul cărora sunt comercializate doar electrocasnicele brandului, reţele de magazine specializate în vânzările de mobilier de lux, dar şi reţele şi magazine independente de electroIT.

  • Avea doar 17 ani când a decis să deschidă un butic de modă. L-a transformat, în doar 4 ani, într-unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri

    În timp ce prietenii săi îşi căutau locuri de muncă de vară pe la fast-food-uri sau fabrici, Charlotte Fortin a decis să deschidă propriul său ei magazin de haine.

    Ea a pornit Wound Up în inima oraşului Belle River, din Statele Unite, la doar câţiva paşi de districtul financiar.

    “A fost destul de înspăimântător la început”, le-a povestit tânăra celor de la business-opportunities.biz. “Dar până la urmă m-am gândit că nu am mare lucru de pierdut, în afară de câţiva ani de plătit datoriile.”

    Aventura sa antreprenorială a fost inspirată de o excursie în California, în timpul căreia a vizitat mai multe buticuri de modă de pe Coasta de Vest. “Mi s-au părut grozave, destul de mici dar chiar se străduiau să atragă clienţii; mi-am dorit întotdeauna să fac asta de cealaltă parte a baricadei, ca designer, dar excursia în California m-a determinat să-mi deschid propriul magazin.”

    Produsele realizate de Charlotte Fortin prin brandul Wound Up sunt astăzi comercializate în magazine precum Walmart sau Amazon, iar afacerea este privită ca unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri în domeniul fashion din Statele Unite.

  • Avea doar 17 ani când a decis să deschidă un butic de modă. L-a transformat, în doar 4 ani, într-unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri

    În timp ce prietenii săi îşi căutau locuri de muncă de vară pe la fast-food-uri sau fabrici, Charlotte Fortin a decis să deschidă propriul său ei magazin de haine.

    Ea a pornit Wound Up în inima oraşului Belle River, din Statele Unite, la doar câţiva paşi de districtul financiar.

    “A fost destul de înspăimântător la început”, le-a povestit tânăra celor de la business-opportunities.biz. “Dar până la urmă m-am gândit că nu am mare lucru de pierdut, în afară de câţiva ani de plătit datoriile.”

    Aventura sa antreprenorială a fost inspirată de o excursie în California, în timpul căreia a vizitat mai multe buticuri de modă de pe Coasta de Vest. “Mi s-au părut grozave, destul de mici dar chiar se străduiau să atragă clienţii; mi-am dorit întotdeauna să fac asta de cealaltă parte a baricadei, ca designer, dar excursia în California m-a determinat să-mi deschid propriul magazin.”

    Produsele realizate de Charlotte Fortin prin brandul Wound Up sunt astăzi comercializate în magazine precum Walmart sau Amazon, iar afacerea este privită ca unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri în domeniul fashion din Statele Unite.

  • Brandul italian Motivi investeşte 140.000 de euro într-un magazin în ParkLake

    Brandul italian de îmbrăcăminte Motivi, parte a retailerului de modă Miroglio Fashion SRL, Italia, a deschis un nou magazin în Bucureşti, în incinta mall-ului ParkLake, întregindu-şi reţeaua de 18 locaţii deţinute în acest moment, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Noul magazin s-a deschis în urma unei investiţii de aproximativ 140.000 euro. 

    „România este una dintre ţările în care ne dorim să ne consolidăm poziţia. Interesul pentru modă al româncelor este mult asemănător cu cel din Italia, motiv pentru care ne-am intensificat expansiunea şi urmărim inaugurarea de noi destinaţii de shopping în România. Prin noua deschidere ajungem la un număr de 18 magazine şi urmează să ne completăm activitatea de business prin lansarea unui magazin online, urmărind să îmbunătăţim experienţa de shopping şi să fim cât mai aproape de consumatori răspunzând nevoilor lor”, a declarat Luigi Ferraro, International development Manager şi Retail Manager Miroglio Fashion SRL, Italia.  

    În prezent, brandul are 18 magazine în ţară, dintre care 16 proprietate şi 2 francize  (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Bacău, Arad, Ploieşti, Piteşti, Târgu-Mureş), şi urmează să se extindă prin deschiderea unor magazine noi sau prin relocări, punând accentul pe îmbunătăţirea vizibilităţii şi experienţei clientului.

    Pe lângă aceste acţiuni, Miroglio Fashion are în plan creşterea numărului de locaţii în sistem de franciză, ca parte a procesului de expansiune în România şi de consolidarea poziţiei sale în regiune prin redeschiderea magazinului din Bulgaria şi prin introducerea unor noi brand-uri în magazinul MOTIVI din Republica Moldova (Chişinău). 

    Lanţul de magazine de îmbrăcăminte MOTIVI deţine peste 400 de unităţi în 32 de ţări şi a fost creat în 1993 ca un brand de modă dezvoltat sub conceptul de fast fashion. MOTIVI reprezintă stilul şi designul italian, pasiunea pentru modă şi dorinţa de a inova, de a da tonul celor mai importante tendinţe din fashion. Brandul MOTIVI face parte din Miroglio Fashion, unul dintre cei mai importanţi retaileri de fashion din Italia. Miroglio a pornit în 1884 ca magazin de textile în oraşul Alba din nordul Italiei, iar, în prezent, compania a crescut la o reţea de 1.300 de magazine monobrand în întreaga Europa, dar şi în celelalte continente.