BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis, despre declaraţiile lui Ponta privind închiderea frontierelor: Nu s-a consultat cu mine, s-a plimbat la Sofia. Nu a avut mandat să angajeze România

    Klaus Iohannis a afirmat, la Arad, unde a participat la ceremoniile prilejuite de Ziua Armatei, că premierul Victor Ponta ”s-a plimbat până la Sofia”, s-a întâlnit cu alţi premieri, ”chestiune care este interesantă ca preocupare de weekend”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Domnul prim-ministru nu s-a consultat cu mine, s-a plimbat până la Sofia, s-a întâlnit cu alţi prim-miniştri, chestiune care este interesantă ca preocupare de weekend. Domnul Ponta nu a avut niciun mandat să angajeze România în vreun fel. Aceste declaraţii pe care le-a făcut sunt total neangajante pentru mine”, a declarat Klaus Iohannis.

    Întrebat de jurnalişti dacă va discuta cu premierul Victor Ponta privind declaraţiile făcute de acesta la Sofia, Iohannis a răspuns: ”Da, cu siguranţă! După ce mă voi întoarce de la Bruxelles vom avea o discuţie pe această temă”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a luat parte, duminică, la două ceremonii militare prilejuite de Ziua Armatei, unul la Monumentul Eroilor din localitatea Păuliş, iar celălalt la Monumentul Ostaşului Român din Piaţa ”Avram Iancu” din municipiul Arad, ulterior el dând declaraţii presei.

    Klaus Iohannis va participa, duminică, la reuniunea pe tema migraţiei care va avea loc la Bruxelles şi la care vor lua parte zece şefi de stat sau de guvern.

    Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la Sofia, în urma întâlnirii cu premierii bulgar şi sârb, că închiderea frontierelor celor trei ţări migranţilor, dacă Germania şi Austria le vor închide pe ale lor, va fi poziţia celor trei state la mini-summitul de duminică de la Bruxelles, a relatat Reuters.

    Bulgaria, România şi Serbia vor fi pregătite să-şi închidă frontierele migranţilor, în cazul în care Germania şi Austria vor face acest lucru, a declarat anterior premierul bulgar Boiko Borisov.

    “Noi, cele trei ţări, suntem pregătite, dacă Germania şi Austria îşi închid frontierele, să nu ne lăsăm ţările să devină zone-tampon. Vom fi pregătiţi să închidem frontierele”, a declarat Borisov pentru presă.

    “Nu ne vom expune ţările presiunii devastatoare a milioane (de oameni) care vor veni”, a subliniat el.

    Premierul român Victor Ponta a spus că aceasta va fi poziţia comună a celor trei ţări la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guverne convocată duminică la Bruxelles în vederea abordării crizei migranţilor în Balcanii de Vest. Mii de pe persoane care încearcă să ajungă pe această rută în Germania sunt blocate deja în condiţii care se deteriorează.

    “Noi ne îndeplinim obligaţiile, noi suntem solidari cu toată Europa”, a spus Ponta. “Dar responsabilitatea nu le poate reveni doar unor ţări”, a adăugat el.

    “Dacă vor exista ţări care îşi vor închide frontierele sau care vor construi garduri, noi avem dreptul să ne apărăm în timp util”, a continuat Ponta.

    Ungaria a construit un gard pentru a-i împiedica pe migranţi să pătrundă pe teritoriul ţării şi şi-a închis frontiera cu Croaţia, punând Slovenia în situaţia de a-i urma exemplul şi de ridica la rândul ei un gard.

    Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker i-a invitat duminică, la un mini-summit pe şefii de stat şi de guverne din Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia şi Slovenia, plus organizaţii-cheie implicate.

    Scopul reuniunii este să ajungă la “concluzii operaţionale comune care să fie implementate imediat”.

    Întâlnirea a fost convocată în contextul în care refugiaţi şi migranţi şi-au instalat tabere pe drumuri, în ţări din Balcanii de Vest, în condiţii de toamnă tot mai aspre, după ce Ungaria şi-a închis frontierele, provocând o reacţie în lanţ în alte state copleşite de aflux.

    “Este important ca oamenii să ştie că nu este o problemă să înregistrezi (refugiaţi) sau să construieşti centre mai mari. Niciuna dintre acestea nu este o problemă pentru Serbia”, a declarat premierul sârb Aleksandr Vucici pentru presă.

    “Dar dacă cineva crede că noi putem fi locul a două sau trei milioane de refugiaţi, acest lucru este nerealist”, a insistat el.

  • Discuţie Iohannis-FMI: Sunt rezerve că România îndeplineşte condiţiile pentru un acord flexibil cu FMI

    În condiţiile în care “există serioase rezerve că România îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line”, în cadrul întrevederii cu delegaţia FMI, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilităţile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Potrivit sursei citate, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat cele mai importante evoluţii ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv, program care a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voinţa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate.

    Referitor la bugetul pentru anul 2016, în cadrul discuţiilor a fost evidenţiată necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice.

    “În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate şi prudenţă la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creştere economică sustenabilă”, se mai arată în comuniat.

    În cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni a fost abordată şi tema recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienţei întreprinderilor de stat, o atenţie deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor.

  • Iohannis: Condamn atacurile care au avut loc la Ankara

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în urma atacurilor teroriste care au avut loc, sâmbătă, la Ankara.

    “Condamn atacurile care au avut loc astăzi lângă gara centrală din Ankara, explozii în urma cărora s-au înregistrat numeroase victime, morţi şi răniţi. Îmi exprim, în numele meu personal şi al poporului român, solidaritatea cu autorităţile de la Ankara şi cu poporul turc şi transmit condoleanţe pentru familiile greu încercate ale victimelor şi persoanelor grav rănite în atacurile teroriste”, se arată în mesajul preşedintelui Iohannis.

    “România condamnă cu fermitate aceste atacuri criminale şi reiterează întregul sprijin pentru Turcia”, adaugă şeful statului.

    Exploziile produse sâmbătă lângă gara centrală din Ankara s-au soldat cu cel puţin 30 de morţi şi 126 de răniţi, a anunţat Ministerul turc de Interne, citat de agenţia Anadolu în pagina electronică.

     

  • Legea Big Brother, promulgată de preşedinte

    Camera Deputaţilor a adoptat, pe 23 septembrie, cu 187 voturi “pentru”, 12 “împotrivă” şi 22 abţineri, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

    Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

    Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

    Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

    Legea mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor.

    Cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal.

    Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale -aşa-numita Legea Big Brother-acestea fiind însă respinse de Curtea Constituţională pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului.

    De altfel, fost şef al SRI Liviu Maior a demisionat în ianuarie, susţinând ulterior că motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de către CC.

  • Iohannis: Am primit asigurări că Guvernul lucrează la rezolvarea procedurilor de infringement pe azil

    “Au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, lansate de Comisia Europeană. Două dintre aceste proceduri sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple, care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă”, a declarat Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

    Comisia Europeană a declanşat miercuri 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 state membre UE, inclusiv a României, care au implementat incorect regulile blocului comunitar privind azilul, informează un comunicat al CE.

    Comisia Europeană şi-a intensificat eforturile în vederea aplicării depline a legislaţiei Uniunii Europene în domeniul imigraţiei şi azilului. Prin urmare, CE a adoptat miercuri 40 de decizii de infringement împotriva mai multor state membre care nu au implementat deplin legislaţia în domeniu.

    Comisia a transmis scrisori de notificare formală unui număr de 18 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile naţionale luate pentru a transpune deplin Directiva revizuită privind procedurile de azil. Cele 18 state sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

    Această directivă stabileşte procedurile pentru acordarea şi retragerea protecţiei internaţionale şi fixează reguli mai clare privind procedura de depunere a cererii de azil.

    De asemenea, Comisia a trimis scrisori de notificare formală unui număr de 19 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune deplin Directiva privind condiţiile de recepţie, care stabileşte standarde minime pentru primirea celor care solicită protecţie internaţională. Cele 19 state sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

    În plus, CE a transmis avize motivate Bulgariei şi Spaniei, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune în legislaţie Directiva privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cetăţenii ţărilor terţe care solicită protecţie internaţională.

    Comisia transmite de asemenea o a doua scrisoare de notificare formală Greciei, pentru încălcarea anumitor prevederi ale Directivei privind condiţiile de recepţie şi ale Directivei privind procedurile de azil, care vizează deficienţe grave în sistemul grec de azil.

    Pe fondul celui mai mare val de imigranţi şi solicitanţi de azil după cel de-al Doilea Război Mondial, mai multe state membre au evitat să-şi asume responsabilitatea şi nu au respectat regulile Uniunii Europene, precum înregistrarea imigranţilor şi procesarea cererilor de azil în primul stat membru în care ajunge un imigrant, comentează DPA.

    Comisia Europeană, executivul UE, trebuie să se asigure că regulile blocului comunitar sunt implementate.

    Anunţul de miercuri privind declanşarea procedurilor de infringement a intervenit cu câteva ore înainte ca şefii de state şi de Guverne din UE să se întâlnească la Bruxelles, pentru un summit extraordinar pe tema crizei imigraţiei, care a pus la încercare unitatea blocului comunitar.

     

  • Klaus Iohannis face anunţul care ia România prin surprindere România. Contrazice tot ce a făcut până acum

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire care se află în total dezacord cu ceea ce a spus şi a făcut până în prezent.

    Klaus Iohannis face anunţul care ia România prin surprindere România. Contrazice tot ce a făcut până acum

     

  • Iohannis, după Consiliul European: România va contribui cu 300.000 de euro la Programul Alimentar Mondial pentru refugiaţi. Ideea că la Consiliu se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită – FOTO

    Iohannis a afirmat că, în ceea ce priveşte tema migraţiei, reuniunea de la Bruxelles a fost “probabil cea mai bună întâlnire de până acum, în care s-au discutat problemele de fond, o abordare foarte constructivă”.”

    Preşedintele a menţionat că, în alocuţiunea pe care am avut-o, a încercat să enumere “tematicile care ne-au preocupat de toţi”.

    “În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria. Şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană, singură, cu certitudine nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru”, a spus Iohannis.

    “O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu ţărilor precum Iordania, Liban sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi a preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru Programul Alimentar Mondial, care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că România a decis să aloce 300.000 de euro, pentru următorii trei ani, această sumă reprezentând “un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop”.

    “Este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene, am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii care vor să treacă dintr-o ţară în alta, practic traficanţii de refugiaţi”, a mai spus Iohannis.

    Nu în ultimul rând, în şedinţa Consiliului European Extraordinar informal s-a discutat şi despre centrele unde refugiaţii vor fi înregistraţi şi unde vor putea sta o anumită perioadă de timp, “aşa numitele hot spots”.

    “Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună dacă nu ar fi eficient ca aceste hot spots să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană”, a spus Iohannis, precizând că propunerea a fost “foarte bine primită” şi reluată şi de alţi participanţi.

    Iohannis: Ideea că la Consiliul European se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat joi, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este “falsă” şi “fundamental greşită”, afirmând că ea a fost lansată din “neştiinţă” de către lideri politici din România.

    “Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI”, a spus Iohannis, referitor la decizia Consiliului JAI de repartizare a imigranţilor în statele membre.

    Declaraţia preşedintelui a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

    Iohannis a precizat că ideea reluării temei cotelor este o informaţie falsă.

    “Este o informaţie fundamental greşită şi pe aceia în rog să citească regulamentele Uniunii”, a spus preşedintele.

    România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.

    Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

    Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.

    României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.

    Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

    Ministerul Afacerilor Interne a comunicat, marţi seară, că vicepremierul Gabriel Oprea a votat, în Consiliul JAI, împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reiterând poziţia de principiu conform căreia România nu susţine relocarea de refugiaţi pe baze obligatorii.

     

  • Iohannis, despre conflictul România-Ungaria: Era indicată o reţinere, aşa se complică relaţiile

    Întrebat cum comentează intenţia Ungariei de a ridica un zid la graniţa cu România şi de shimbul de replici ulterior între oficialii români şi ungari, preşedintele a spus că ar fi fost mai indicată o mai mare reţinere de ambele părţi.

    ”Eu cred că ar fi fost mult mai indicată o mai mare reţinere şi de o parte, şi de cealaltă. Nu consider că prin acest fel de schimb de replici se rezolva cevă. Ba, dimpotrivă, se complică relaţiile dintre cele două ţări. Aşa cum s-a desfăşurat dialogul, cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic”, a adăugat Iohannis.

    După decizia Ungariei de a ridica un gard la graniţa cu România, între premierul Victor Ponta şi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, au existat mai multe schimburi dure de replici.

    Premierul Ponta spunea că atitudinea Ungariei în această criză a refugiaţilor este una neeuropeană şi o ruşine pentru Europa, în timp ce ministrul ungar acuza că ”este ruşinea Europei că Victor Ponta, care face obiectul unei investigaţii penale, minte în mod constant şi calomniază o ţară vecină”.

  • Iohannis, investitorilor francezi: Trebuie acordată atenţie oportunităţilor din energie şi turism

    În mesajul transmis, vineri seară, la Gala Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), Iohannis a felicitat comunitatea oamenilor de afaceri francezi, formată din sute de membri, spunând că au creat zeci de mii de locuri de muncă şi au contribuit la performanţele economice ale României.

    Şeful statului a spus că este nevoie de un mediu de afaceri performant, care să fie bazat pe instituţii economice şi juridice de calitate şi predictibile.

    “În actualul context economic, este evident că atenţia noastră trebuie să se orienteze asupra mediului de afaceri. Avem nevoie de un mediu de afaceri performant, care să fie bazat pe instituţii economice şi juridice de calitate şi predictibile, căci numai aşa întreprinzătorii vor dobândi încrederea necesară. În acest sens, îmbunătăţirea calităţii instituţionale a mediului de afaceri şi eliminarea barierelor din calea liberei iniţiative trebuie să fie priorităţi clare. (…) Aşa cum sugeraţi în Cartea Albă a Competitivităţii, pe care aţi publicat-o de curând, trebuie să acordăm atenţie oportunităţilor existente în diverse domenii, precum energia, industria constructoare de automobile, agricultura sau turismul, dar şi necesităţii de a reforma unele sectoare şi sisteme publice, care frânează în prezent potenţialul real al dezvoltării noastre”, a arătat Iohannis.

    Potrivit acestuia, competitivitatea înseamnă şi un sistem fiscal atractiv pentru întreprinzători, care să ofere motoarelor economiei stimulentele necesare, fiind nevoie ca măsurile de relaxare fiscală să fie integrate într-o viziune pe termen lung, astfel încât să respecte cele trei condiţii esenţiale: prudenţă, responsabilitate şi sustenabilitate.

    Preşedintele a mai spus că Franţa este al cincilea investitor străin din economia României, cu peste 6% din totalul investiţiilor străine directe, şi al patrulea partener comercial al României, la finalul anului trecut,comerţul bilateral ridicîndu-se la aproape 7 miliarde de euro, în o creştere cu aproape 5% faţă de anul anterior.

    “Sunt convins că, prin avantajele competitive de care dispunem, sursele prosperităţii noastre comune se vor multiplica, cu precădere în contextul principiilor liberului schimb, dar şi al avantajelor prin care integrarea monetară consolidează economia Uniunii Europene. Sper ca şi România să beneficieze, în curând, de aceste avantaje, care sunt indispensabile pentru succesul integrării economice europene. Până în prezent, există numeroase exemple de succes în ceea ce priveşte cooperarea noastră economică, dar pot fi identificate multe alte oportunităţi de extindere a acesteia”, a adăugat Iohannis.

  • Când a aflat că a fost trimis în judecată, Ponta a scris acest mesaj. Puţini se aşteptau la asta din partea lui

    Premierul Victor Ponta a fost trimis astăzi în judecată în dosarul în care este inculpat alături de fostul ministru şi coleg de partid, Dan Şova. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la finalul şedinţei CSAT că cea mai simplă soluţie este demisia premierului Victor Ponta, el subliniind că imaginea României are de suferit din cauza acuzaţiilor aduse premierului. Totodată, şeful statului a spus că aşteaptă soluţii pentru această situaţie ”problematică” de la Guvern, premier şi PSD.

    Când a aflat că a fost trimis în judecată, Ponta a scris acest mesaj. Puţini se aşteptau la asta din partea lui