BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Efectul UiPath: O inflaţie de încredere

    În România, pentru ecosistemul de start-up-uri tech există o „inflaţie” cu un uriaş impact benefic: încrederea în sine câştigată de antreprenorii locali după succesul neaşteptat înregistrat de UiPath – un proiect demarat într-un apartament din Bucureşti care acum este un gigant global cu sediul central ÎN New York şi care a transformat în milionari în euro sute de angajaţi ai companiei. Acesta este cel mai mare câştig al listării UiPath pentru România, crede Ana Maria Andronic, head of intellectual property and technology în cadrul casei de avocatură DLA Piper România, angel investor şi unul dintre oamenii care au sprijinit încă de la început formarea ecosistemului de start-up-uri tech din România.

     

    Sunt antreprenori care-mi spun live că ei cred că vor reuşi pentru că UiPath a reuşit şi Daniel (Dines – cofondatorul şi CEO-ul UiPath – n. red.) a reuşit. Şi dacă ei au văzut că se poate şi că există acest traseu dus până la capăt, ei ştiu sigur că şi ei vor reuşi şi urmăresc şi înţeleg şi disecă succesul UiPath ca să înţeleagă ce anume a fost acolo, care a fost ingredientul care a mişcat acul şi mai sus, şi la etapa următoare, şi la etapa următoare. Mie mi se pare un câştig extraordinar. Până la urmă încrederea de a face lucruri şi de a merge mai departe stă la baza oricărei acţiuni şi dacă UiPath a reuşit să creeze acel sentiment de încredere, acesta mi se pare cel mai mare impact”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ana Maria Andronic. Ea se numără printre cei care au lucrat direct cu Daniel Dines încă de dinainte ca start-up-ul să ajungă la succesul de acum.

    „Pot să spun că sunt extrem de mândră că am avut şansa să lucrez cu Daniel şi cu compania UiPath. Este o mândrie realmente – de la prima interacţiune cu ei şi până la succesul răsunător.” Încrederea crescută a antreprenorilor locali în forţele proprii, plus know-how-ul actual din piaţa locală de start-up-uri tech, va duce cu siguranţă treptat la mai multe companii de talia UiPath. „În timp, vom avea mai multe companii de tip UiPath, în sensul de companii care reuşesc să depăşească barierele clasice, adică reuşesc să meargă acolo – la cel mai înalt nivel, pentru că ele în urma lor aduc know-how dezvoltat şi mai mult, aduc finanţări şi mai bune, aduc persoane care reuşesc şi primesc investiţii substanţiale şi obţin foarte multe venituri din astfel de companii şi ei la rândul lor vor investi în alte companii în România şi poate nu numai în sectorul tech. Poate succesul acesta se propagă şi în alte industrii care au nevoie de finanţări. Acesta este un lucru care nu vine atât de repede şi nici planificat, dar asta se va întâmpla cu siguranţă. Este minunat că avem ca exemplu UiPath, este absolut mândria noastră din toate punctele de vedere”, a punctat Ana Maria Andronic.

    Succesul UiPath a atras şi fonduri de investiţii străine către piaţa locală, România având acum astfel o reputaţie în lumea start-up-urilor de tehnologie la nivel global. „Sunt fonduri de investiţii din străinătate din ce în ce mai interesate de companii din România, iar lucrul acesta părea de vis acum zece ani, literalmente de vis. Îmi aduc aminte că discutam despre a avea contacte în America sau în alte părţi cu fondul şi reacţiile erau ceva de genul «dar cine o să vină aici?» sau «de ce ar veni de fapt?»”, a menţionat ea, adăugând că în schimb acum lucrează frecvent cu fonduri din străinătate care investesc în România. „Pentru ei este la început un pic, adică încep să înţeleagă şi ei cultura noastră de investiţii. Aici ne-am găsit un pic naşul, aş putea zice, pentru că este este un pic de diferenţă între nivelul nostru de înţelegere a ceea ce înseamnă know-how-ul unei tranzacţii faţă de nivelul unui fond de investiţii din străinătate care a făcut astfel de tranzacţii de-a lungul timpului.”

    Unde mai avem de învăţat însă aici în România pe tema investiţiilor în start-up-uri tech? „Cred că mai avem nevoie de avocaţi specializaţi în zona asta. Încet-încet, au mai început unii şi alţii să mai intre cumva pe zona aceasta, însă este de învăţat. Adică realmente există un know-how specializat în această industrie pe care trebuie să îl ai astfel încât să poţi sta de vorbă de la egal la egal cu un investitor străin, care să simtă că tu înţelegi ce urmăreşte. Din punctul acesta de vedere mai avem nevoie de pur şi simplu de mai multe tranzacţii de acest fel şi de a fi expuşi la nivelul de negociere, de implementare a tranzacţiilor pe care îl au fondurile străine”, a precizat Ana Maria Andronic. Totodată, în România este nevoie şi de o simplificare a legislaţiei care guvernează înfiinţarea de fonduri de investiţii pe plan local care ar cataliza dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri tech şi ar avea efecte benefice în întreaga economie, nu doar în industria de hi-tech şi pentru entităţile implicate direct în acest tip de tranzacţii. În prezent, însă, este aproape imposibil să înfiinţezi pe plan local un fond de investiţii, acest lucru fiind vizibil şi prin faptul că majoritatea numelor mari de pe piaţă funcţionează prin entităţi înregistrate în Olanda. „În continuare este foarte dificil, cvasiimposibil să înregistrezi un fond în România sau îţi ia foarte mult într-o industrie în care lucrurile se schimbă de la o lună la lună, adică dinamica este extraordinară. Acesta spre exemplu este un lucru care ţine doar de noi, nu ţine de nimeni şi nici nu trebuie să reinventăm neapărat roata, e un lucru pe care am putea să îl facem. Dacă am face lucrul acesta sentimentul meu este că s-ar accelera dezvoltarea şi ar aduce un plus foarte, foarte mare ecosistemului”, a punctat ea.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Investor Watch

    Invitat: Mălin Ştefănescu, preşedinte TechAngels – cel mai mare grup de investitori privaţi de tip business angels care susţin start-up-urile locale de tehnologie.

    Fondurile de stat pentru start-up-uri trebuie folosite „cu cap”:

    „Există iniţiative la nivel guvernamental, european, ca o anumită sumă de bani să meargă către start-up-uri. Ar fi bine ca treaba să se facă cu cap, dacă se poate, şi să îi consulte pe cei care deja fac treaba asta în mod real şi aici mă gândesc în special la acceleratoare existente şi la fondurile de venture capital existente pentru că practic acolo ar trebui să se ducă astfel de bani. Oricum bani în plus pentru start-up-uri sunt bineveniţi, dacă nu sunt daţi într-un mod greşit cum au fost nişte programe în anii trecuţi în care s-a încurajat crearea de spălătorii de maşini, ceea ce nu este rău, adică e bine să avem maşinile curate, dar cred că putem să facem ceva mai bine decât atât cu banii respectivi.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Liviu Huluţă, CEO, INKI.TECH.

    Ce face? A dezvoltat un serviciu de închiriere de dispozitive de lucru, precum laptopuri, tablete şi telefoane, exclusiv pentru companii.

    „Noi în 2021 am pornit de la zero. Am luat cinci clienţi cât să vedem că totul merge bine. Am avut o rată de conversie de 100% la început bineînţeles şi ce ne-a bucurat foarte mult a fost că fiecare dintre clienţi ne-a adus minim doi alţi clienţi, ceea ce pentru noi a fost un semn că piaţa e foarte receptivă la aşa ceva. Noi creştem cu 30% de la lună la lună.”

    Start-up Update

    Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator al Hyperhuman – o platformă digitală dedicată profesioniştilor în fitness pentru crearea şi monetizarea de conţinut video

    Ce e nou? Start-up-ul se află în plin proces de obţinere a unei noi investiţii, anul acesta echipa concentrându-se cu precădere pe zona comercială pentru a atrage mai mulţi clienţi şi a ajunge la pragul de rentabilitate.

    „La sfârşitul anului trecut am început să vedem primele venituri. Este esenţial pentru o companie să genereze valoare între două entităţi şi cineva să plătească pentru acest lucru. Suntem în prima fază de venit, evident. Tot anul acesta şi de acum încolo ne vom axa pe partea comercială – vrem să scalăm atât partea de venit, cât şi partea de clienţi. Acesta este cel mai important lucru pentru noi de acum încolo.”

    Sfatul expertului

    Invitat: Ana
    Maria Andronic, head of intellectual property and technology în cadrul casei de avocatură DLA Piper România, şi angel investor.

    România are nevoie de o simplificare a legislaţiei care guvernează înfiinţarea de fonduri de investiţii:

    „În continuare este foarte dificil, cvasiimposibil să înregistrezi un fond în România sau îţi ia foarte mult într-o industrie în care lucrurile se schimbă de la o lună la lună, adică dinamica este extraordinară. Acesta spre exemplu este un lucru care ţine doar de noi, nu ţine de nimeni şi nici nu trebuie să reinventăm neapărat roata, e un lucru pe care am putea să îl facem. Dacă am face lucrul acesta sentimentul meu este că s-ar accelera dezvoltarea şi ar aduce un plus foarte, foarte mare ecosistemului.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Preşedintele Turciei, „supărat” pe inflaţie, l-a demis pe şeful Agenţiei Naţionale de Statistică

    Sait Erdal Dincer, director al Agenţiei Naţionale de Statistică din Turcia, a fost demis după ce a publicat datele privind inflaţia.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a demis pe şeful Agenţiei Naţionale de Statistică, potrivit unui decret apărut sâmbătă, după ce a publicat date care arată că rata inflaţiei de anul trecut a atins un maxim istoric de 36,1%.

    Sait Erdal Dincer a fost doar ultimul dintr-o serie de demiteri ale lui Erdogan, din iulie 2019 şi până în prezent alţi trei guvernatori ai Băncii Centrale fiind eliberaţi de pe posturi de conducere.

    Erdogan a criticat ratele mari ale dobânzilor despre care el crede că provoacă inflaţie.

    Cifra inflaţiei din 2021 publicată de Dincer a înfuriat atât taberele proguvernamentale, cât şi pe cele ale opoziţiei. Cei din urmă au spus că există o subraportare, susţinând că toate creşterile reale ale costurilor de trai au fost de cel puţin două ori mai mari. La polul opus, guvernul aflat la conducere a criticat Agenţia de Statistică pentru că a publicat date pe care le consideră exagerate.

    Dincer declara la începutul acestei luni: „Eu stau în acest birou acum, dar mâine va fi altcineva”, notează France24.

    „Nu contează cine este preşedintele. Credeţi că ai mei colegi ar putea să suporte sau să rămână tăcuţi faţă de o rată a inflaţiei publicată foarte diferit faţă de cea stabilită de ei? Am o responsabilitate faţă de 84 de milioane de oameni”, a adăugat el.

    Erdogan nu a explicat decizia de a-l numi pe Erhan Cetinkaya, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Reglementare Bancară din Turcia, ca nou şef al statisticii de stat.

    „Acest lucru va creşte doar îngrijorarea cu privire la fiabilitatea datelor, pe lângă preocupările majore legate de setările politicii economice”, a spus economistul Timothy Ash de la BlueBay Asset Management.

    Agenţia de Statistică din Turcia urmează să publice datele despre inflaţie din ianuarie pe 3 februarie.

  • Şeful celei mai puternice bănci centrale din lume ameninţă inflaţia

    Jay Powell a spus întotdeauna că, dacă ar simţi pericolul ca inflaţia să scape de sub control, Rezerva Federală va fi gata să scoată armamentul greu pentru a opri creşterea preţurilor, scrie Financial Times.

    În cea mai agresivă conferinţă de presă de la începutul pandemiei, cea de miercuri, preşedintele Fed a dat cel mai clar semnal de până acum că o astfel de acţiune este iminentă.

    Powell le-a spus în esenţă pieţelor şi economiei: „Puneţi-vă centurile de siguranţă, ne pregătim să decolăm“, a declarat Nathan Sheets, economist la Citi şi fost subsecretar al Trezoreriei SUA.

    „Dacă inflaţia nu scade conform aşteptărilor, Fed va fi agresivă.“ Disponibilitatea Fed de a înăspri politica este evidentă nu numai din ceea ce a spus Powell despre calea pe care o va urma, ci şi din ceea ce a refuzat să divulge despre planurile băncii centrale americane privind ratele dobânzilor la sfârşitul acestui an.

    „Este evudent că Powell nu a vrut să excludă creşteri mai mari de dobânzi“, a mai spus Sheets.

  • Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente, dar să vedem ce spune cererea. Mai este un business să cumperi apartamente pentru a le da în chirie?

    Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI – în 2021 au fost tranzacţionate 698.756 de imobile, cu 95.951 mai multe faţă de 2020. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în decembrie – 74.429, dintre care în Bucureşti 14.438, în Ilfov 4.902 şi Constanţa 3.950. Numărul ipotecilor în decembrie 2021 a fost de 28.924, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti – 6.523.

    De la 1 ianuarie 2022 plafonul pentru care se plăteşte TVA de 5% a crescut de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor care să acopere inflaţia, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea salariilor, creşterea preţurilor la terenuri.

    Conform ZF Index Imobiliar, realizat împreună cu societatea de consultanţă imobiliară SVN, preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti au urcat în decembrie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 5,6%, faţă de decembrie 2020. 9 din cele 20 de cartiere din Capitală luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009. 

    Andrei Sârbu, CEO al SVN România, spune că 2021 a stabilit un record absolut de tranzacţii înregistrate, contrar unor opinii analiste anterioare, iar 2022 va fi un an la fel de bun. Consumatorii s-au obişnuit cu actualul context pandemic, cererea este în continuare solvabilă, iar creşterea preconizată a dobânzilor trebuie privită într-un context mai larg, raportat la salarii.

    El dă ca exemplu faptul că rata medie pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti deţinea un procent de 52% din salariul mediu net la nivel naţional în T2/2020, atunci când IRCC era de 2,44%. În T1 2022, când IRCC este de 1,17%, rata medie deţine un procent de 45,5% din salariul mediu net la nivel naţional. În octombrie 2008 preţul unui apartament cu trei camere din Bucureşti a fost de 139.000 de euro, pentru a scădea an de an până în 2014, când a ajuns la 74.600 euro. De atunci preţurile au urcat constant, ajungând la 100.600 euro la finalul lui 2021. În 2021, în Bucureşti au fost livrate aproape 20.000 de locuinţe noi.

    Lucian Azoiţei, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Forty Management spune că există o tendinţă internaţională, valabilă şi în România, de a investi foarte mult în zona imobiliară pentru a te proteja de această inflaţie galopantă care vine peste noi, iar în situaţiile de criză, casele sunt totdeauna un activ foarte important. El spune că în acest context, în 2022 vom vedea în continuare creşteri de preţuri la imobiliare datorate cererii, datorate creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi celor care vor să cumpere apartamente pentru investiţii, pentru a le da în chirie.

    Din cauza creşterii inflaţiei, BNR a început să majoreze dobânda de referinţă şi dobânda Lombard la care se împrumută băncile, ceea ce, inevitabil, va duce la o creştere a dobânzilor pentru cei care vor să ia un credit ipotecar şi imobiliar, dar şi pentru dezvoltatori.

    Din cauza faptului că IRCC, indicatorul de referinţă folosit pentru creditele noi, are un decalaj de calcul de şase luni (IRCC pentru T1/2022 are la bază dobânzile de pe piaţa interbancară din T2/2021, atunci când dobânzile scăzuseră), creşterea dobânzilor încă nu se vede în ratele lunare de plată.

    laPentru că piaţa imobiliară a început să se încălzească, cu tranzacţii şi preţuri în creştere, BNR a majorat de la 1 ianuarie avansul pentru creditele imobiliare de investiţii de la 15% la 25%.

    La nivel internaţional, ultimii doi ani au fost foarte buni pentru piaţa imobiliară americană, acolo unde preţurile au atins maxime istorice. Dar apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor au dus şi la o creştere, la începutul acestui an, a dobânzilor la creditele ipotecare: dobânda medie pentru un împrumut pe 30 de ani cu o dobândă fixă a crescut la 3,22%, faţă de 2,65% în 2020. Preţul mediu al unei casei a ajuns în noiembrie 2021 la 353.900 de dolari, plus 13,9% faţă de noiembrie 2020, conform unui articol din Wall Street Journal.

    Conform unei analize din The Economist, unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la creşterea preţurilor, pe lângă dobânzile ultrascăzute, este legat de oferta în scădere de imobile din SUA, situaţie întâlnită în toate economiile occidentale. Conform datelor analizate de The Economist, dezvoltările noi imobiliare din ţările bogate sunt la jumătate faţă de nivelul de la mijlocul anilor 1960. Paradoxal, încălcând teoria economică, cererea în creştere de case/apartamente nu a dus la creşterea ofertei, adică s-a construit mai puţin, ceea ce în final a dus la creşterea preţurilor.

    În Bucureşti, blocajul din ultimul an la nivelul autorizaţiilor de construcţie va duce la o scădere a ofertei în următorii ani pe zona rezidenţială, ceea ce va pune presiune pe preţuri.

    Piaţa imobiliară din principalele oraşe, acolo unde există activitate economică, unde locurile de muncă sunt mai bine plătite, va fi în creştere în 2022 chiar dacă pe segmentul achiziţiilor de investiţii pentru închiriere sunt ceva probleme, având în vedere că nu am scăpat de pandemie.

    Oricum, dacă ne uităm pe graficul ZF Index Imobiliar, pentru a atinge preţurile din 2008 piaţa ar mai trebui să crească cu 30%. Dar între timp salariul mediu a crescut de două ori şi ceva, de la 1.500 de lei la 3.600 de lei.

    Aceată opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

  • Veşti proaste pentru economia Marii Britanii: Inflaţia a atins nivelul maxim din ultimii 30 de ani

    Inflaţia din Regatul Unit a urcat în decembrie până la 5,4%, maximul ultimilor 30 de ani, au arătat datele publicate miercuri, ceea ce a condus la creşterea costului vieţii şi a mărit posibilitatea ca Banca Angliei să crească din nou ratele dobânzilor, scrie Business Insider.

    Mulţi economişti sunt de părere că preţurile vor continua să crească în lunile următoare, Banca Angliei aşteptând ca inflaţia să urce la 6% în primăvară.

    Cifra de 5,4% a indicelui preţurilor de consum pentru decembrie marchează maximul ultimilor 30 de ani, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Acesta a indicat că preţurile bunurilor şi serviciilor din Regatul Unit au fost în medie cu 5,4% mai scumpe în decembrie decât au fost cu un an mai devreme.

    Inflaţia a surprins analiştii, care se aşteptau la o creştere la 5,2%. Creşterea reală reprezintă un salt semnificativ faţă de cifra de 5,1% din noiembrie.

    Lira sterlină a rămas constantă în raport cu dolarul, la 1,34 USD, la scurt timp după publicarea datelor. Indicele bursier FTSE 100 din Londra a scăzut cu 0,18%.

    „Este probabil ca inflaţia să rămână aproape de ratele actuale în T1 2022, înainte de a creşte din nou în aprilie”, a declarat Martin Beck, consilier economic şef al EY Item Club.

    Beck şi alţi economişti au spus că o creştere bruscă a plafonului preţului energiei din Marea Britanie în aprilie va duce probabil la creşterea bruscă a inflaţiei.

    „Este probabil ca inflaţia să ajungă undeva la 6%, cu posibilitatea de a creşte în continuare”, a spus Beck, conform sursei citate.

    Cu toate acestea, analistul este de părere că inflaţia ar trebui să se modereze în a doua jumătate a anului 2022 şi în 2023, odată cu estomparea crizei coronavirusului şi cu posibilele ieftiniri ale petrolului şi gazelor.

    Banca Angliei a majorat ratele dobânzilor de la un minim record de 0,1% la 0,25% în decembrie, iar comercianţii se aşteaptă la noi creşteri în 2022.

    Ambrose Crofton, strateg de piaţă globală la JP Morgan Asset Management, a declarat:

    „Credem că Banca Angliei va creşte ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în februarie. Anticipăm că, pe viitor, aceste rate vor continua să crească”.

     

  • Inflaţia împinge cele mai mari bănci centrale ale lumii pe căi diferite

    În SUA şi Europa, inflaţia este în continuare principal preocupare a bancherilor centrali. Însă banca centrală din SUA, cea mai puternică din lume, a decis să se ia la trântă cu scumpirile, urmând să majoreze probabil de mai multe ori dobânzile anul acesta, cu preţul frânării creşterii economice. În zona euro, BCE a promis şi ea o luptă contra inflaţiei, dar nu va sacrifica economia prin majorări de dobânzi.

    Banca centrală a Chinei şi-a redus dobânda de referinţă pentru prima dată din aprilie 2020 pentru a susţine o economie care încetineşte din cauza declinului sectorului imobiliar şi repetatelor focare de coronavirus, scrie Bloomberg.

    Inflaţia preţurilor de producător din China a încetinit peste aşteptări, la 10,3%, în decembrie în urma măsurilor luate de guvernul ţării pentru stăvilirea creşterii preţurilor materiilor prime, în timp ce inflaţia pre­ţu­rilor de con­sum a încetinit la 1,5%.

    Vânzările de locuinţe s-au menţinut scă­zute în de­cem­brie, în timp ce chel­tu­ielile con­su­ma­to­rilor au în­cetinit dra­matic pe fondul înăs­pri­rii res­tric­ţiilor. Noile fo­care de omi­cron vor ero­da şi mai mult în­cre­derea con­su­matorilor.

    „Consumul rămâne le­gă­tura slabă în povestea de creştere a Chinei în acest moment şi va continua să fie aşa în mare parte a acestui an“, arată Louis Kuijs, director la Oxford Economics. „Dacă creşterea economică se va situa sub 5%, banca centrală va fi puternic motivată să ia noi măsuri de relaxare“.

    Pe întregul 2021, economia chineză a avansat cu 8,1%, cu mult peste ţinta guvernului de peste 6%, însă în ultimul trimestru al anului ritmul de creştere a încetinit pronunţat. PIB-ul a fost cu doar 4% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, reprezentând o încetinire în continuare de la creşterea de 4,9% din T3.

    În SUA, bancherii centrali au arătat clar, în ultima serie de comentarii publice de dinaintea şedinţei de politică monetară din ianuarie, că vor începe să majoreze dobânzile nu mai târziu de luna martie pentru a aduce sub control inflaţia ridicată, a cărei creştere va fi probabil amplificată de actualul val de coronavirus, scrie Reuters.

    În decembrie, strategii americani au început restrângerea achiziţiilor de obligaţiuni mai alert pentru a se poziţiona pentru un posibil start mai rapid al majorărilor de dobânzi. Preţurile de consum au consemnat cea mai puternică creştere anuală din aproape 40 de ani luna trecută.

    Unele dintre cele mai mari bănci americane se aşteaptă acum la patru majorări de dobânzi în acest an începând cu luna martie.

    În ceea ce priveşte Banca Centrală Europeană, şefa acesteia Christine Lagarde a declarat că inflaţia va scădea de la nivelul record în acest an, banca fiind pregătită să ia orice măsuri necesare pentru a o aduce la ţinta de 2%, potrivit Reuters.

    BCE şi-a prelungit stimulentele luna trecută, argumentând că presiunile inflaţioniste pe termen scurt sunt de fapt prea modeste.

    Inflaţia din zona euro a urcat la 5% în decembrie, cel mai ridicat nivel din istorie pentru bloc şi peste dublul ţintei acestuia în condiţiile în care costurile energiei şi blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare au împins în sus preţurile unei serii de bunuri şi servicii.

    Economia Germaniei, cea mai mare din regiune, este în pericol de a intra în recesiune din cauza acestor blocaje, a creşterii puternice a preţurilor materiilor prime şi slăbiciunii Chinei, cel mai mare partener comercial al său.

  • România, la extreme: Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie

    Ca întotdeauna, România este la extreme şi din punct de vedere economic.

    1. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului din istorie: 240 de miliarde de euro în 2021 şi 260 de miliarde de euro în 2022 (estimare)

    2. Cel mai bun an agricol din istorie: 2021 a însemnat un nivel de 34 milioane de tone de cereale.

    3. Salariul mediu a ajuns la 3.645 de lei net în noiembrie (735 euro). Faţă de noiembrie 2020, salariul mediu a crescut cu 6,9%. În IT, salariul mediu a depăşit pentru prima dată oficial 9.055 de lei net (1.830 euro).

    4. Cel mai ridicat nivel de economisire bancară. În noiembrie 2021 nivelul economisirii persoanelor fizice prin sistemul bancar a ajuns la 287 de miliarde de lei, din care 161 de miliarde de lei erau în depozite bancare în lei, plus 9,2% faţă de noiembrie 2020, iar economisirea în valută era echivalentul în lei de 116,7 de miliarde, plus 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    5. Bursa de la Bucureşti a atins vineri cel mai ridicat nivel din istorie, de 13.681 de puncte. Dacă mai vine şi Hidroelectrica la Bursă, plus câteva companii private, capitalizarea pieţei va depăşi 300 de miliarde de lei.

    6. Pilonul II de pensii, unde sunt banii a 7,8 milioane de români, a ajuns la active de 89 de miliarde de lei, echivalentul a 18 miliarde de euro şi, în ritmul de creştere actual, va atinge la mijlocul acestui an active de 100 de miliarde de lei.

    7. Cel mai mare deficit comercial: În perioada ianuarie-noiembrie 2021, deficitul comercial de bunuri al României a ajuns la 20,7 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    Surplusul din servicii (serviciile de IT, serviciile de transport, alte servicii externe, plus deficitul din turism) a fost de 8,2 miliarde de euro, faţă de 8,6 miliarde în perioada similară din 2020.

    Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, a marcat în perioada ianuarie-noiembrie 2021 un minus de 15,3 miliarde de euro, în creştere cu 5,6 miliarde de euro faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

    8. Datoria publică internă a statului a fost în octombrie 2021 (ultimele date disponibile) de 552,3 miliarde de lei, reprezentând 48,2% din PIB. Ca o comparaţie, la finalul lui 2019, când încă nu venise criza Covid, datoria publică a statului era de 373,4 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB.

    9. Datoria externă a României, care cuprinde datoria statului plus datoria sectorului privat, a ajuns în noiembrie 2021 la 133,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 6,4 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria pe termen lung a fost de 96,5 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt de 36,7 miliarde de euro.

    10. În 2021, inflaţia a fost de 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Aşa cum arată lucrurile acum, în prima parte a acestui an inflaţia va depăşi 10%, pentru ca apoi să coboare, în cea mai fericită situaţie, spre 5-6%.

    11. Cel mai ridicat nivel al datoriei persoanelor fizice către bănci: la finalul lunii noiembrie 2021 populaţia avea împrumuturi bancare luate în lei de 135,9 miliarde de lei, plus 15,2% faţă de noiembrie 2020. Din fericire, împrumuturile în valută ale populaţiei sunt în scădere, ajungând la numai 27,9 miliarde de lei (echivalent în euro, dolari şi alte valute), minus 11,7% faţă de noiembrie 2020.

    12. Necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe pentru 2022 este de 145 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 9% faţă de 2021. Acest necesar de finanţare înseamnă deficitul bugetar din acest an, de 78 de miliarde de lei, la care se adaugă refinanţarea datoriei care ajunge la scadenţă, în valoare de 68 de miliarde de lei.

    13. Cel mai ridicat număr de morţi din istorie într-un an: În 2021, după 11 luni, numărul de morţi era de 307.192, un nivel mai ridicat decât în 1918, când era război. În 2019, înainte să vină Covidul au murit 260.353 de români.

    Cam aşa arată o parte din tabloul macroeconomic la zi.

    Inflaţia începe să se simtă, dar lumea încă are bani fie din majorările salariale, fie din economisire, aşa că creşterea preţurilor încă nu este văzută ca o ameninţare, mai ales că preţurile la gaze şi energie electrică au fost plafonate.

    Dobânzile la credite sunt încă mici, mai ales că dobânda de referinţă la creditele pentru persoane fizice nu a urmat creşterea ROBOR: IRCC este pentru primul trimestru din 2022 de 1,17%, faţă de un ROBOR la trei luni de 3,05%. BNR a majorat dobânda de referinţă la 2%, iar economiştii se aşteaptă să ajungă la 3,5%, în încercarea de a întoarce curba inflaţiei.

    Conturile celor din agricultură sunt pline după cel mai bun an agricol din istorie.

    Cererea tot mai mare de IT-şti pune în continuare presiune pe salariile din acest domeniu, care vor creşte în continuare.

    Din păcate, deficitul comercial nu poate fi redus nici măcar pe termen mediu, având în vedere structura lui, unde jumătate din acest minus a relaţiilor comerciale externe ale Românei privine din produse chimice, medicamente şi importurile de maşini.

    Datoria publică a statului, adică a noastră, va creşte în continuare, mai ales că în acest an se adaugă încă 78 de miliarde de lei, deficitul bugetar.

    Datoria externă, care este atât a statului, cât şi a sectorului privat, va continua să crească pentru că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să ia împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar, iar sectorul privat îşi va menţine cererea ridicată pentru importuri.

    Exporturile de Duster şi Ford nu pot acoperi deficitul comercial.

    Din fericire, preţurile apartamentelor nu sunt la cel mai ridicat nivel, acesta înregistrându-se în 2008, înainte de criza precedentă. Pentru a ajunge la nivelul de atunci preţurile ar mai trebui să crească cu 20-30%.

  • Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI – în 2021 au fost tranzacţionate 698.756 de imobile, cu 95.951 mai multe faţă de 2020. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în decembrie – 74.429, dintre care în Bucureşti 14.438, în Ilfov 4.902 şi Constanţa 3.950. Numărul ipotecilor în decembrie 2021 a fost de 28.924, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti – 6.523. De la 1 ianuarie 2022 plafonul pentru care se plăteşte TVA de 5% a crescut de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor care să acopere inflaţia, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea salariilor, creşterea preţurilor la terenuri. Conform ZF Index Imobiliar, realizat împreună cu societatea de consultanţă imobiliară SVN, preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti au urcat în decembrie cu cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, de 5,6%, faţă de decembrie 2020. 9 din cele 20 de cartiere din Capitală luate în calcul au preţuri de peste 100.000 de euro, cel mai ridicat număr de la începutul lui 2009.  Andrei Sârbu, CEO al SVN România, spune că 2021 a stabilit un record absolut de tranzacţii înregistrate, contrar unor opinii analiste anterioare, iar 2022 va fi un an la fel de bun. Consumatorii s-au obişnuit cu actualul context pandemic, cererea este în continuare solvabilă, iar creşterea preconizată a dobânzilor trebuie privită într-un context mai larg, raportat la salarii.

    El dă ca exemplu faptul că rata medie pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti deţinea un procent de 52% din salariul mediu net la nivel naţional în T2/2020, atunci când IRCC era de 2,44%. În T1 2022, când IRCC este de 1,17%, rata medie deţine un procent de 45,5% din salariul mediu net la nivel naţional. În octombrie 2008 preţul unui apartament cu trei camere din Bucureşti a fost de 139.000 de euro, pentru a scădea an de an până în 2014, când a ajuns la 74.600 euro. De atunci preţurile au urcat constant, ajungând la 100.600 euro la finalul lui 2021. În 2021, în Bucureşti au fost livrate aproape 20.000 de locuinţe noi. Lucian Azoiţei, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Forty Management spune că există o tendinţă internaţională, valabilă şi în România, de a investi foarte mult în zona imobiliară pentru a te proteja de această inflaţie galopantă care vine peste noi, iar în situaţiile de criză, casele sunt totdeauna un activ foarte important. El spune că în acest context, în 2022 vom vedea în continuare creşteri de preţuri la imobiliare datorate cererii, datorate creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi celor care vor să cumpere apartamente pentru investiţii, pentru a le da în chirie.

    Din cauza creşterii inflaţiei, BNR a început să majoreze dobânda de referinţă şi dobânda Lombard la care se împrumută băncile, ceea ce, inevitabil, va duce la o creştere a dobânzilor pentru cei care vor să ia un credit ipotecar şi imobiliar, dar şi pentru dezvoltatori. Din cauza faptului că IRCC, indicatorul de referinţă folosit pentru creditele noi, are un decalaj de calcul de şase luni (IRCC pentru T1/2022 are la bază dobânzile de pe piaţa interbancară din T2/2021, atunci când dobânzile scăzuseră), creşterea dobânzilor încă nu se vede în ratele lunare de plată. Pentru că piaţa imobiliară a început să se încălzească, cu tranzacţii şi preţuri în creştere, BNR a majorat de la 1 ianuarie avansul pentru creditele imobiliare de investiţii de la 15% la 25%. La nivel internaţional, ultimii doi ani au fost foarte buni pentru piaţa imobiliară americană, acolo unde preţurile au atins maxime istorice. Dar apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor au dus şi la o creştere, la începutul acestui an, a dobânzilor la creditele ipotecare: dobânda medie pentru un împrumut pe 30 de ani cu o dobândă fixă a crescut la 3,22%, faţă de 2,65% în 2020. Preţul mediu al unei casei a ajuns în noiembrie 2021 la 353.900 de dolari, plus 13,9% faţă de noiembrie 2020, conform unui articol din Wall Street Journal.

    Conform unei analize din The Economist, unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la creşterea preţurilor, pe lângă dobânzile ultrascăzute, este legat de oferta în scădere de imobile din SUA, situaţie întâlnită în toate economiile occidentale. Conform datelor analizate de The Economist, dezvoltările noi imobiliare din ţările bogate sunt la jumătate faţă de nivelul de la mijlocul anilor 1960. Paradoxal, încălcând teoria economică, cererea în creştere de case/apartamente nu a dus la creşterea ofertei, adică s-a construit mai puţin, ceea ce în final a dus la creşterea preţurilor. În Bucureşti, blocajul din ultimul an la nivelul autorizaţiilor de construcţie va duce la o scădere a ofertei în următorii ani pe zona rezidenţială, ceea ce va pune presiune pe preţuri. Piaţa imobiliară din principalele oraşe, acolo unde există activitate economică, unde locurile de muncă sunt mai bine plătite, va fi în creştere în 2022 chiar dacă pe segmentul achiziţiilor de investiţii pentru închiriere sunt ceva probleme, având în vedere că nu am scăpat de pandemie. Oricum, dacă ne uităm pe graficul ZF Index Imobiliar, pentru a atinge preţurile din 2008 piaţa ar mai trebui să crească cu 30%.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Previziune pentru 2022: Băncile centrale, nu coronavirusul, vor dicta direcţiile economice în lume anul acesta

    Coronavirusul nu va fi inamicul public numărul 1 al economiei globale în 2022. Cele mai mari pericole din acest an vor proveni din inflaţie şi din riscul ca factorii de decizie să gestioneze greşit redresarea post-Covid, potrivit Bloomberg.

    2022 este anul în care vom afla dacă economia globală este suficient de robustă pentru a se descurca cu mai puţin ajutor din partea guvernelor şi a băncilor centrale şi dacă inflaţia este un produs secundar temporar al Covid-ului sau o problemă mult mai persistentă.

    Atunci când se confruntă cu o gamă largă de posibilităţi, analiştii se poziţionează de obicei undeva la mijloc. Potrivit Bloomberg, părerea generală a specialiştilor este că economia mondială va creşte cu 4,4% în 2022, după revenirea cu 5,8% din 2021. Din 2023 încolo, creşterea va reveni la norma pe termen lung de aproximativ 3,5%.

    Cu toate acestea, datele oficiale par să nu reflecte întocmai realitatea. Spre exemplu, piaţa muncii din SUA: Existau cel puţin 10 milioane de locuri de muncă vacante în Statele Unite la sfârşitul lui 2021, pe care fiecare patron dorea să le ocupe prin eforturi substanţiale. Lipsa forţei de muncă apare peste tot, cu excepţia statisticilor. Realitatea spune că în SUA sunt peste 5 milioane de adulţi care astăzi nu lucrează şi care nu aveau un loc de muncă plătit la începutul anului 2020.

    SUA nu este singura lipsuri în câmpul muncii. Regatul Unit a avut mai mult de un milion de locuri de muncă neocupate în noiembrie. Oamenii refuză să accepte un loc de muncă chiar dacă salariile cresc.

    O mare parte a anului 2021, factorii de decizie de la Rezerva Federală şi multe alte bănci centrale s-au simţit încrezători că au eliminat lipsa de forţă de muncă şi blocajele lanţurilor de aprovizionare, consecinţe pe termen scurt ale pandemiei. Teama persistentă de Covid şi subvenţiile i-au descurajat pe mulţi dintre şomeri să se întoarcă la muncă. Băncile centrale au susţinut că toate aceste probleme se vor rezolva în timp.

    Faptul că o bună parte din „surpriza” inflaţiei din 2021 s-a datorat creşterii preţurilor la energie pare să întărească argumentele pentru lipsa de iniţiativă a băncilor centrale, deoarece costurile mai mari ale combustibilului, în general, tind să încetinească creşterea. Cu toate acestea, de Ziua Recunoştinţei, inflaţia preţurilor de consum din SUA a fost de 6,8% pe an, cea mai mare de când Ronald Reagan a fost preşedinte şi de aproximativ trei ori mai mare decât prognoza Fed la începutul anului 2021.

    În prezent, pieţele pariază că Fed va majora ratele dobânzilor de cel puţin trei ori în 2022. Anglia, care se aşteaptă ca inflaţia să depăşească 6% în lunile următoare, a avut un avans la ultima sa întâlnire de politică monetară din 2021, majorând ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază. Investitorii au creionat alte patru creşteri în 2022.

    Banca Centrală Europeană nu şi-a majorat dobânda de politica monetară de mai mult de un deceniu, iar preşedintele ei, Christine Legarde, a spus că nici în acest an nu este posibilă o creştere. Zona euro din 19 ţări este mai puţin predispusă la inflaţie decât Regatul Unit şi SUA. Cu toate acestea, cu cele mai recente date publicate care arată că preţurile de consum au crescut cu un ritm record de 5% în perioada anului până în decembire, BCE ar putea intra, de asemenea, sub presiunea acestor creşteri.

     

  • Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    Pentru primul articol săptămânal din 2022 din Business Magazin am făcut un review a ceea ce am mai citit anul trecut prin presa internaţională, mi s-a părut interesant şi cred că s-ar putea să aibă un impact şi la noi în următorii ani, cel puţin la nivel de discuţii.

    1. Retailerii online din America încep să-şi deschidea magazine fizice: pentru prima dată după 2017, deschiderile de magazine vor depăşi închiderile (The Wall Street Journal). De unde vine acest lucru? Costul achiziţiei unui client online a crescut exponenţial şi începe să depăşească costul achiziţiei unui client într-un magazin fizic.

    2. Unde au dispărut toţi angajaţii? (Financial Times): Occidentul se confruntă acum cu o situaţie inedită, în sensul că firmele au nevoie de angajaţi şi nu-i mai găsesc. Această situaţie a intervenit ca urmare a reducerii migraţiei, a pensionărilor, dar şi a faptului că oamenii încep să se uite cât este salariul.

    3. Pentru prima dată după un deceniu, companiile americane se pregătesc şi sunt presate să acorde cele mai mari creşteri salariale anuale – 4-5%, pentru a-şi reţine angajaţii, pentru a face faţă presiunii de pe piaţa forţei de muncă şi nu în ultimul rând, pentru a rămâne în business (The Wall Street Journal): Revenirea puternică a economiilor occidentale din criza COVID a luat prin surprindere pe toată lumea, foarte multe companii fiind prinse pe picior greşit: au cerere, dar nu au angajaţi. Iar angajaţii încep să emită pretenţii salariale şi de condiţii de muncă. Marii giganţi se confruntă cu propriile sindicate – Amazon, Starbucks, de exemplu –, o situaţie total inedită având în vedere că în ultimii 30 de ani presiunea salariaţilor şi a sindicatelor scăzuse considerabil, odată cu globalizarea şi deschiderea pieţelor interne pentru lucrători din alte ţări, ceea ce a ţinut salariile la un nivel redus.

    4. Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate, sistemul social şi, nu în ultimul rând, sistemul de pensii (Financial Times). Toate ţările occidentale şi-au finanţat o bună parte din prosperitate prin crearea de datorii, pentru că la polul opus presiunea companiilor a fost pentru reducerea taxelor şi a impozitelor. Dar statele occidentale au ajuns la un nivel nesustenabil al datoriilor şi nu pot să-şi finanţeze sistemul de sănătate şi sistemul social în acelaşi mod. Aşa că nu a rămas decât creşterea taxelor. 

    5. Inflaţia pedepseşte întotdeauna pe cei de stânga (Financial Times): Apariţia inflaţiei, care a ajuns la un nivel puţin imaginat de către analişti şi de către băncile centrale, va face victime, iar aceste victime vor fi, ca întotdeauna, cei de stânga, clasa muncitoare. Bogaţii sunt ca întotdeauna câştigători ai perioadelor inflaţioniste.

    6. Activele vechi, tradiţionale, continuă să domine bogăţia modernă (Financial Times): Deşi suntem într-o eră a digitalizării, vechile active – case, apartamente, terenuri, clădiri – continuă să domine bogăţia modernă, conform unui studiu făcut de către cea mai influentă firmă de consultanţă din lume, McKinsey, care a analizat situaţia din primele zece cele mai bogate ţări din lume.

    7. Occidentul este victima propriei perioade lungi de pace (Financial Times): Toată lumea se întreabă de unde a pornit acest curent extrem de puternic al populismului, cine l-a adus, cine îl întreţine, şi mai ales ce va urma. Iar una dintre concluzii este că Occidentul a ajuns victima propriei perioade lungi de pace, perioadă în care nu s-a confruntat cu conflicte majore care să permită strângerea rândurilor şi ţinerea lucrurilor sub control. Perioada de prosperitate liberală a făcut şi victime, care acum încep să ridice glasul.

    8. Generaţia milenialilor vrea sau chiar renunţă la chirie pentru a cumpăra case (The Wall Street Journal): Analizele cele mai recente arată că generaţia milenialilor, care şi-a făcut un titlu de glorie prin faptul că stătea în chirie şi nu vrea să fie legată de o casă precum părinţii ei, şi-a făcut apariţia pe piaţa imobiliară americană, începând să cumpere case, ceea ce va avea un impact major asupra pieţei. De nicăieri, a venit o cerere care nu avea un echivalent în ofertă şi de aceea preţurile caselor au ajuns în America la cel mai ridicat nivel din istorie.

    9. Apariţia inflaţiei a scos de la naftalină istoria anilor ’70 (Financial Times): Nimeni nu lua în considerare că economiile occidentale vor ajunge din nou la situaţia din anii ’70, cu o inflaţie de peste 10%, cu o stagnare economică, cu proteste ale angajaţilor etc. Dar, la o diferenţă de 50 de ani, această situaţie a revenit.

    Nu ştiu câte dintre aceste curente vor ajunge la noi (inflaţia deja a ajuns), dar avem câteva subiecte de discuţie pentru acest an.

    Să aveţi un an bun!

    cristian.hostiuc@zf.ro