BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Când peştele caută undiţa

    “În primăvara lui 2008, după o discuţie cu un avocat de foarte bună calitate pe care îl cunoşteam de foarte multă vreme, am ajuns, din vorbă în vorbă, să discutăm despre eventualitatea ca el şi echipa lui, de circa zece avocaţi, să vină la noi”, povesteşte Florentin Ţuca, fondator al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii. El nu a dezvăluit identitatea firmei, dar spune că la acea vreme discuta despre o fuziune prin absorbţie.

    Discuţiile avansează, “se pot numi chiar negocieri de preluare şi ele eşuează la relativ scurt timp după lansare”, detaliază Ţuca. Motivul? Avocaţii respectivei firme au vizitat birourile casei de avocatură, ajunsă acum în topul firmelor de profil în funcţie de încasări, având anul trecut venituri de 22,4 milioane de euro şi un profit de 16,4 milioane de euro. Reprezentanţii ambelor părţi au purtat discuţii, dar avocaţii din firma mai mică s-au arătat foarte rezervaţi. Se temeau să nu intre într-o structură care le-ar fi afectat timpul liber sau autonomia, aveau temeri legate de faptul că vor fi înghiţiţi de un «monstru». “Am zis că, decât să pornim aşa la drum, mai bine nu”, povesteşte Florentin Ţuca. Însă acesta n-a fost finalul, pentru că recent a fost contactat de avocatul cu care negocia în urmă cu mai bine de trei ani fuziunea prin absorbţie. De această dată, cu termeni schimbaţi: se negociază o fuziune prin absorbţie, iar dacă Ţuca Zbârcea & Asociaţii îi primeşte, celălat avocat nu-şi va mai consulta partenerii.

    Povestea şefului celei mai mari case de avocatură de pe piaţa locală este cu siguranţă doar una dintre situaţiile în care companiile nu se mai simt confortabil în proprii papuci. “Gândiţi-vă numai la numărul de firme care au intrat în insolvenţă în ultimul an”, argumentează Dorel Radu, managing director la Lactalis. Un studiu realizat de Coface arată că numai anul trecut erau peste 21.000 de companii aflate în diferite stadii ale procesului de insolvenţă. Conform datelor de la Registrul Comerţului, numărul falimentelor înregistrate anul trecut a crescut cu peste 17% faţă de 2009.

    În acest context, “sunt probabil între 200 şi 500 de companii, de diferite dimensiuni, majoritatea IMM-uri, de vânzare”, consideră analistul financiar Dragoş Cabat. Tot el consideră că acest fenomen va continua să se accentueze în următoarele trei-şase luni, după care se va ajunge la un echilibru. Cabat se aşteaptă ca la finalul recesiunii şi începutul perioadei de revenire economică companiile care au avut perfomanţe slabe în timpul căderii economice şi şi-au epuizat resursele financiare sau care au un grad de îndatorare foarte ridicat să ajungă în insolvenţă sau să fie preluate de alte companii.

    “Cei mai mulţi antreprenori tind să accepte realitatea foarte târziu, când firma nu mai poate fi salvată sau devine neinteresantă din perspectiva poziţiei sale în piaţă”, spune Laurenţiu Ispir, investment director al fondului de investiţii Oresa Ventures.

    Până în momentul când le ajunge cuţitul la os, cei mai mulţi oameni de afaceri români “nu se pot desprinde de evaluările şi preţurile care se vehiculau în 2007-2008”, explică Ispir. Tot el motivează că aceasta este cauza blocajului actual, în care investitorii bat greu palma, ţinând cont de numărul mare de firme aflate în dificultate. În ţările cu istoric capitalist mai îndelungat, în care oamenii de afaceri au trecut deja prin două-trei valuri de recesiune, experienţa a dezvoltat un comportament mult mai pragmatic. Antreprenorii acceptă preţul disponibil în acel moment, minimizează pierderile şi merg mai departe. Iar firma este salvată de un nou acţionar, cu putere financiară mai mare. “Noi suntem la prima recesiune în care afaceriştii au văzut milioane dispărând peste noapte”, spune Ispir.

  • 1.000 de comune şi oraşe mici din România sunt în faliment, cu conturi blocate şi fără bani de salarii

    O tremie dintre comunele din România – adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România – se află în pragul falimentului, nu doar pentru că toate au luat credite şi nu le mai pot returna, ci pentru că nu mai au venituri şi nu mai au bani să funcţioneze – de fapt, unele, nu mai au bani nici pentru salariilor angajaţilor. Au contractat lucrări de investiţii şi nu mai pot plăti, furnizorii, la rândul lor, sunt plini de datorii şi nu mai pot păsui pe nimeni, drept urmare s-au adresat Justiţiei. Bani de salarii nu mai sunt, cu atât mai puţini bani pentru plata ajutoarelor sociale la care comunităţile sunt obligate, spune Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

    Premierul Emil Boc i-a cerut săptămâna trecută ministrului de interne Traian Igaş să-i prezinte o situaţie pănă miercuri şi să găsească modalităţi de ajutorare a comunelor aflate în faliment.

    Traian Igaş admite că exista numeroase primarii care au multe datorii şi au intrat în incapacitate de plată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Apocalipsa sau manipulare? Europa da faliment in doua saptamani!

    Singura solutie in viziune lui Shapiro, ar fi, evident, capitalizarea masiva a bancilor, adica, pomparea de sute de miliarde de euro de catre toate guvernele europene. Cum bani nu sunt, ar trebui tipariti (o masura in acest sens a fost adoptata de Marea Britanie, care a tiparit 75 de miliarde de lire sterline), ceea ce ar declansa o inflatie galopanta. Sau, va trebui pus la bataie aurul din rezervele de stat, ceea ce ar expune toata Uniunea la atacuri speculative.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Variantă luată în calcul de Grecia pentru evitarea falimentului: Obligaţiuni cu maturitatea la 100 de ani

    Băncile BNP Paribas, Deutsche Bank şi HSBC şi banca de investiţii Lazard oferă consultanţă Greciei privind restructurarea datoriilor de stat. Contactaţi de Reuters, reprezentanţii celorlalte bănci implicate în discuţii nu au confirmat informaţia. O sursă a declarat că guvernul elen se concentrează pe variantele deja existente, fără alte amendamente. Cu toate acestea, cererea ridicată pentru obligaţiunile pe 100 de ani emise de Mexic ar putea creşte interesul pentru o astfel de variantă, inclusiv în Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăianu: Cinci bănci din România ajung sub controlul unui stat pe perfuzii, dacă falimentează Grecia

    “Ce fac cu băncile mele, dacă s-ar întampla o cădere controlată a Greciei? Băncile din Grecia ar fi naţionalizate. (…) Trebuie să avem, ca toate celelalte ţări, un plan B, dacă se declară default-ul Greciei. Cinci bănci din România ar ajunge sub controlul unui stat elen care este pe perfuzie. Atunci care ar fi conduita statului român? (…) Şi statul ar zice atunci: Nu ni s-a permis să recapitalizăm CEC-ul, când toate băncile occidentale erau perfuzate cu bani publici”, a explicat Dăianu. În România sunt prezente mai multe bănci din Grecia, respectiv EFG Eurobank prin Bancpost şi National Bank of Greece prin Banca Românească, în timp ce Piraeus Bank, Alpha Bank, Emporiki Bank şi ATEbank activează sub brand propriu. Emporiki Bank este controlată de Credit Agricole, care deţine peste 90% din acţiunile băncii elene. EFG Eurobank şi Alpha Bank au anunţat la finele lunii august că vor fuziona. El a arătat ca România ar putea atenţiona Comisia Europeană asupra vulnerabilităţilor care derivă din prezenţa băncilor greceşti pe piaţa internă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri

    “Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.

    Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

    Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.

    În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.

    “Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.

    Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.

    CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.

  • Austria evocă un posibil faliment al Greciei

    Spindelegger a subliniat la televiziunea publică ORF că este aşteptat rezultatul discuţiilor dintre autorităţile de la Atena şi reprezentanţii troicii formate din Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), care vor avea loc luni, prin intermediul unei teleconferinţe. Şeful diplomaţiei austriece a subliniat că dacă UE lasă Grecia să intre în faliment, trebuie să ţină seama de impactul scenariului asupra altor ţări aflate în dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuters: Discuţiile despre un faliment ordonat al Greciei sunt iluzorii

    Cei care favorizează defaultul (incapacitate de plată) Greciei, crezând că alte opţiuni doar amână inevitabilul, citează deseori falimentul Argentinei din 2002 şi creşterea economică solidă care a urmat. “Dacă Europa ne ia drept exemplu, are probabil probleme mai mari decât am crezut”, a observat economistul Aldo Abram din Buenos Aires. El şi-a amintit că preşedintele care a declarat cel mai mare faliment suveran din istorie, Adolfo Rodriguez Saa, a rezistat în funcţie o săptămână şi a fost unul dintre cei patru preşedinţi ai Argentinei într-o lună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de poştă din Statele Unite este aproape de faliment

    Poşta nu dispune de suficiente lichidităţi şi nu va reuşi să acopere o plată de 5,5 miliarde de dolari în luna septembrie şi ar putea fi nevoită să-şi oprească activitatea complet în această iarnă, dacă legislativul american nu intervine pentru stabilizarea financiară.

    “Situaţia noastră este extrem de serioasă. În cazul în care Congresul nu ia nicio măsură, vom intra în încetare de plăţi”, a declarat şeful companiei, Patrick R. Donahoe.

    Conducerea a implementat în ultimele luni o serie de măsuri dureroase de reducere a pierderilor, care vor ajunge în acest an fiscal la 9,2 miliarde de dolari. Acestea includ eliminarea livrărilor poştale sâmbăta, închiderea a 3.700 de oficii poştale şi concedierea a 120.000 de angajaţi, circa o cincime din personalul total de 653.000. Totdată, alte 100.000 de posturi ar urma să dispară prin plecări voluntare sau pensionări. În urmă cu zece ani, Poşta avea aproape 900.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns să dea faliment o firmă subvenţionată cu jumătate de miliard de dolari

    Solyndra, producător de celule fotovoltaice şi sisteme de energie solară cu activităţi în SUA şi Europa, a devenit un simbol al strategiei administraţiei Obama de încurajare a industriei americane de tehnologie solară. În 2009 a primit de la Departamentul Energiei o garanţie de credit de 535 de milioane de dolari pentru extinderea capacităţii de producţie.

    În cronologia postată pe site-ul companiei, vizita făcută anul trecut de preşedintele Barack Obama la sediul din Fremont al firmei figurează la loc de cinste. Obama a calificat atunci activitatea companiei drept “o ilustrare a creativităţii şi a dinamismului american”,

    Confruntată însă cu concurenţa producătorilor chinezi şi cu situaţia dificilă din economie, Solyndra n-a făcut faţă şi a fost nevoită să concedieze 1.100 de angajaţi şi să se pună sub protecţia legii falimentului, fiind a treia companie americană din domeniu care îşi întrerupe activitatea în cursul unei singure luni, conform CNN. Anterior, compania şi-a amânat sine die şi listarea la bursă, invocând condiţiile defavorabile de pe pieţele financiare.

    SPONSORII LUI OBAMA

    Presa a relatat că miliardarul George Kaiser din Tulsa, unul dintre sponsorii campaniei electorale din 2008 a preşedintelui Obama, este unul dintre principalii investitori în Solyndra, iar Kaiser împreună cu şefii Solyndra au donat în total 87.050 de dolari pentru campanie. Potrivit ABC, preşedintele comisiei pentru energie a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Fred Upton, a trimis joi o scrisoare Casei Albe în care cere publicarea corespondenţei între Solyndra, investitorii ei şi oficialii administraţiei Obama din perioada când compania a depus actele pentru a primi sprijin financiar federal.

    Upton, ca şi alţi politicieni republicani, vor să vadă în ce măsură banii contribuabililor americani au fost canalizaţi spre susţinerea unei companii care a sponsorizat campania electorală, iar acum e în faliment.

    În 2010, Solyndra a cheltuit 550.000 de dolari pentru acţiuni de lobby pe lângă Congres, iar în perioada 2008-2011 a cheltuit mai mult de un milion de dolari pentru lobby pentru legi precum cea de creare de locuri de muncă în industria de tehnologie solară sau cea pentru promovarea surselor de energie nepoluantă în SUA.

    De partea lor, Departamentul Energiei şi Casa Albă susţin că investiţia din bani publici n-a fost în zadar. “Proiectul pe care l-am susţinut noi a avut succes. Fabrica a livrat produsele respective, iar consumatorii le-au cumpărat. Compania a avut probleme însă pentru că piaţa s-a schimbat dramatic între timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei, citat de New York Times.

    Înfiinţată în 2005, Solyndra a avut în 2009 venituri de 100 de milioane de dolari, şi-a extins activităţile în Germania şi Belgia, iar în 2010 avea deja instalate peste 1.000 de sisteme de energie solară în SUA şi în străinătate.

    “Suntem dezamăgiţi de ceea ce s-a întâmplat în cazul acestei companii, însă continuăm să considerăm că energia verde este un domeniu în care America poate şi trebuie să deţină supremaţia şi aşa va fi”, a declarat la rândul său Eric Schultz, purtător de cuvânt al Casei Albe.