Costul efectiv al unui credit imobiliar în lei porneşte în prezent de la 9% pe an după ce în vară cele mai bune oferte afişate de bănci veneau cu dobânzi efective de circa 7% pe an. Lichiditatea scăzută din piaţa monetară din ultimele luni a scumpit însă costul finanţării şi bancherii s-au văzut nevoiţi să ajusteze în concordanţă dobânzile la credite. La nivelul întregii pieţe, dobânda efectivă la creditele imobiliare în lei ajungea la 8,6% pe an la sfârşitul lunii noiembrie, potrivit ultimelor date disponibile, dar în ultima lună şi jumătate băncile au continuat să scumpească împrumuturile, având în vedere că în prezent numai patru instituţii de credit mai afişează dobânzi efective de o singură cifră, şi acestea peste pragul de 9% pe an. Creşterea dobânzilor la lei şi aprecierea leului din ultima perioadă fac mai atractive împrumuturile în euro, ale căror dobânzi efective coboară sub 5% pe an. Costul total al unui credit de 40.000 de euro, pentru care se percepe o rată de sub 200 de euro este de 75.000 de euro, în timp ce pentru un credit de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro), cu o rată ce porneşte de la 1.300 de lei (300 euro) costul total este de 480.000 de lei (110.000 de euro). Prin urmare un credit în lei este cu aproximativ 50% mai scump decât cel în euro.
Tag: dobanda
-
Câteva zeci de angajaţi ai băncii elveţiene UBS sunt implicaţi în ancheta manipulării dobânzii LIBOR. Sunt posibile pedepse penale
UBS va plăti o amendă de 1,5 miliarde de dolari, iar divizia din Japonia va accepta răspunderea penală în Statele Unite, potrivit surselor apropiate discuţiilor dintre bancă şi autorităţile americane, britanice şi elveţiene. Forma finală a înţelegerii, care ar putea fi anunţată astăzi, va fi negociată până în ultimul minut, dar este sigur că UBS nu îşi va pierde licenţa de activitate pe piaţa japoneză, scrie Financial Times. UBS va deveni astfel a doua bancă după cea britanică Barclays care recunoaşte că angajaţii au luat parte la manipularea dobânzilor. Barclays a plătit amenzi de 470 milioane dolari în luna iunie pentru a pune capăt investigaţiei, iar directorul general, directorul operaţional şi preşedintele board-ului băncii şi-au dat demisia în urma scandalului. Nicio persoană nu a fost inculpată în cadrul înţelegerii cu Barclays, dar mai mulţi bancheri sunt anchetaţi în prezent.
-
Finanţele au luat de la bănci 500 mil. lei pe un an la o dobândă de 6,33%
Cea mai recentă licitaţie pentru titluri cu aceeaşi scadenţă a fost organizată la începutul lunii decembrie, când Trezoreria statului a vândut titluri tot de 500 milioane lei, cu un randament de 6,29%. Trezoreria intenţionează să atragă în luna decembrie 3,1 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, uşor sub suma împrumutată în luna noiembrie, de 3,5 miliarde lei, însă mai mult cu 1,3 miliarde lei comparativ cu titlurile care ajung la scadenţă.
-
Isărescu: “Există acum o dezamăgire, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu”
“Desigur că există acum o dezamăgire şi o reacţie de opoziţie faţă de integrare în anumite ţări, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu şi aşteptările au fost prea mari”, a declarat Mugur Isărescu pentru The New York Times.
În cazul României, posibilitatea BNR de a influenţa deprecierea leului a făcut exporturile mai competitive, ţinând cont că două treimi din exporturi au ca destinaţie zona euro. Mugur Isărescu a clarificat pentru New York Times că ţinta de până acum de aderare a României la zona euro în 2015 “a ieşit din discuţie”, însă a precizat că programele de convergenţă care urmăreşte îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare la zona euro, incluzând menţinerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB, constituie o disciplină bună pentru economia ţării.
Zece dintre ţările foste comuniste din UE sunt în continuare în afara zonei euro. Cehia intenţionează să organizeze un referendum pentru aderarea la zona euro şi a menţionat 2020 cel mai devreme ca posibilă dată de aderare, Ungaria a precizat că nu va adopta moneda unică înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a calificat recent la euro drept o monedă “total neatractivă”, mai scrie cotidianul american.
BNR a menţinut în această săptămână la 5,25% dobânda de politică monetară, iar majoritatea analiştilor financiari consideră că BNR va menţine aceeaşi dobândă şi în 2013, spre deosebire de opiniile din septembrie, care vedeau o relaxare a politicii monetare la anul. Rata anuală a inflaţiei a crescut însă în septembrie la 5,3%, din cauza preţurilor la importurile alimentare, sabotând ţinta de inflaţie de 2-4%.
Analiştii BCR estimează pentru decembrie o inflaţie anuală de 5,5% şi cred că şi la anul ţinta va fi depăşită, date fiind liberalizările de preţuri cerute de FMI şi de accizele mai mari la energie, tutun şi alcool; mai mult, consideră că dacă aşteptările de inflaţie s-ar deteriora puternic, n-ar fi exclusă o majorare a dobânzii spre 6% până la sfârşitul lui 2013.
-
BNR menţine dobânda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime
Alte decizie vizează “gestionarea fermă a lichidităţii” din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al BNR. CA al băncii centrale a aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri într-o conferinţă de presă. Comunicatul detaliat al BNR va fi prezentat într-un briefing de presă, vineri, 2 noiembrie, de la ora 14:30. Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din România a anunţat recent că se aşteaptă ca BNR să menţină vineri dobânda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută, la 15% şi 20%, acelaşi scenariu fiind prognozat şi pentru anul viitor.
-
La îndatorarea externă stăm bine
România a lansat, aşadar, o emisiune de euroobligaţiuni pe 6 ani în valoare de 750 mil. euro (planul fusese să atragă cel puţin 500 mil. euro), la o dobândă între 5,1% şi 5,15%, în scădere faţă de 5,25% la emisiunea din 2011 – “un real succes”, conform concluziei ministrului Florin Georgescu. Deşi estimarea iniţială vorbea de lunile septembrie-noiembrie, momentul ales a avut în vedere conjunctura evident bună de pe pieţele externe, stimulate de perspectiva intervenţiei BCE, momentul de respiro politic intern, precum şi faptul că INSSE tocmai a confirmat că PIB a crescut cu 0,5% în trim. al II-lea faţă de primul trimestru şi cu 0,8% pe primele şase luni, susţinut de creşterea consumului privat şi a investiţiilor.
Pentru Finanţe, noul împrumut oferă şi ocazia de a evada din raza băncilor locale, care de la declanşarea scandalului politic au tot împins în sus dobânzile la titlurile în lei. “Necesarul de finanţare pentru restul anului rămâne ridicat, la cca 4,3 mld. euro”, notează analiştii Raiffeisen. “Emisiunea se anunţă de bun augur pentru leu şi relaxează presiunile asupra Ministerului Finanţelor de a emite titluri în lei pe termen scurt. Oricum, luna septembrie a început bine şi pe acest front, întrucât MF a atras 1,5 mld. lei în două licitaţii de titluri de stat”, adaugă analiştii băncii.
Conform Eurostat, la finele primului trimestru, datoria publică era de 36,3% din PIB, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor din UE cu cea mai mică datorie publică măsurată după ponderea în PIB.
-
Şase luni pe baricade: băncile rezistă
Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.
Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.
Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.
A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.
A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.
A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.
Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).
-
BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an şi nivelurile rezervelor minime
Decizia BNR este în linie cu aşteptările analiştilor, care anticipează o menţinere a actualului nivel de dobândă până la finele acestui an. BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, până la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.
-
Analiştii financiar-bancari estimează că BNR va menţine joi dobânda de politică monetară la 5,25%
“Această estimare (privind menţinerea ratei dobânzii – n.r.) aparţine tuturor persoanelor care au răspuns la sondaj. Peste 85% dintre cei care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii vor rămâne nemodificate în luna august, atât pentru lei, cât şi pentru valută. Restul participanţilor estimează reduceri ale acestora. Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobânda de politică monetară la 5,25%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi reduse la 13% până la finalul anului 2012, numărul participanţilor la sondaj care văd o relaxare a politicii monetare pe această cale fiind în creştere faţă de sondajul anterior. Rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea fi nemodificate până la finalul anului 2012”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).