Tag: director general

  • Mai puţine maşini asamblate de Dacia la Mioveni în 2014, după lansarea producţiei Sandero în Maroc

     “În 2013 am fabricat 342.000 de maşini, similar cu nivelul din 2011, iar pentru acest an am previzionat 310.000-320.000 de vehicule”, a declarat luni Nicolas Maure, preşedintele director general al Dacia şi directorul general al Renault România.

    El a explicat diferenţa prin faptul că uzina din Tanger a început la finele anului trecut producţia de Sandero, constructorul auto transferând astfel o parte din asamblarea acestui model din România în Maroc.

    Producţia Dacia a urcat anul trecut de la 307.000 de unităţi la 342.600, capacitatea instalată a uzinei de la Mioveni fiind de 350.000 de unităţi pe an.

    La Mioveni sunt fabricate modelele Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway, Duster şi Renault Symbol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul general al CFR Marfă, Dan Valentin Belcea, a demisionat la o lună de la numire

     “Demisia a fost depusă marţi dimineaţă, domnul Belcea invocând motive personale”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Ministerului Transporturilor, proprietarul CFR Marfă.

    Consiliul de Administraţie CFR Marfă urmează să se întrunească pentru numirea noului manager, au adăugat reprezentanţii instituţiei.

    CFR Marfă a anunţat la 11 aprilie numirea lui Belcea la conducerea companiei. Anterior numirii în poziţia de director general, Belcea a fost membru în Consiliul de Adminsitraţie al CFR Marfă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Daniela Lulache, şefa Nuclearelectrica

    Citeşte aici povestea Danielei Lulache, redată în materialul de copertă din Business Magazin.

     

     

  • A lucrat toată viaţa în aceeaşi companie, acum americanii l-au pus şef peste cinci ţări

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.


    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

    Cariera de 17 ani a lui Cristian Fugaciu se confundă cu evoluţia companiei de consultanţă de risc şi brokeraj Marsh România, în care s-a angajat imediat după terminarea facultăţii. În prezent, conduce activităţile companiei devenite lider pe piaţa brokerajului de asigurări şi este responsabil pentru birourile Marsh din alte patru ţări.

    NUMIREA ÎN NOUA FUNCŢIE ESTE, PE LÂNGĂ O RECUNOAŞTERE A EFORTURILOR DE PÂNĂ ACUM, O PROVOCARE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL AFACERII, PENTRU CĂ UNELE DIN ACESTE ŢĂRI SEAMĂNĂ CU CE A FOST ROMÂNIA ACUM MULŢI ANI ŞI SPER CA ISTORIA SĂ SE REPETE ŞI ÎN CAZUL ACESTORA„, spune Cristian Fugaciu, directorul general al companiei de consultanţă de risc şi brokeraj Marsh.

    De la începutul anului, el a fost numit responsabil de managementul operaţiunilor Marsh din Balcani (Slovenia, Croaţia, Serbia, Bulgaria) şi ale ţărilor vecine din subordinea acestora, în afara celor din România şi Moldova, pe care deja le coordona. Repetarea istoriei româneşti ar fi de bun augur pentru compania americană prezentă pe piaţă de aproximativ două decenii, perioadă în care a devenit lider în domeniul brokerajului de asigurări, cu o valoare a primelor intermediate de 240 milioane de lei anul trecut şi venituri de circa 8,5 milioane de dolari.

    Cristian Fugaciu a fost martor la toate etapele istorice ale companiei, ţinând cont că şi-a construit cariera de 17 ani exclusiv în cadrul acesteia. Fugaciu şi-a descoperit pasiunea pentru domeniu în perioada cursurilor de asigurări de la Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, încheiate cu o lucrare de diplomă pe tema asigurării riscurilor de catastrofă pe diverse sisteme de asigurare a catastrofelor naturale în diverse ţări. Coordonatoarea sa de diplomă a fost Violeta Ciurel, numită recent CEO al filialei din Portugalia a grupului francez AXA şi care a „format câţiva oameni tineri de asigurări pe lângă cei moşteniţi de la ADAS„. Principalul sfat primit de la ea a fost „să înveţe„ tot ceea ce ţine de condiţii şi principii de asigurare şi, pentru că l-a respectat, a fost recomandat companiei Marsh în perioada când ei „căutau tinere speranţe„.

    Astfel, în 1997, după două săptămâni de la terminarea facultăţii, lucra în poziţia de junior broker şi era angajatul cu numărul 5 al firmei. „Sediul companiei era într-un apartament de două camere de pe bulevardul Dacia, într-o cameră mare existau trei birouri, trecând prin aceasta ajungeai în biroul directorului general, iar în bucătărie stăteau contabila şi mâncarea.„ Primul salariu pe care l-a primit a fost de circa 100 de dolari, brut, iar de beneficii precum telefoanele mobile nu putea fi vorba: „Primul telefon mobil în firmă l-a avut directorul general, un Nokia de dimensiuni mari care a costat 1.000 de euro„, iar comunicarea se făcea prin fax: „scriam pe calculator, tipăream pe template de fax, iar apoi trimiteam faxul„.

    În ciuda lipsurilor tehnologice, a fost o perioadă când timpul prisosea: făcea tot timpul traininguri, avea discuţii de circa două ore cu adjunctul directorului general, cu grafice şi explicaţii pe orice teme apăreau. Treptat, compania s-a transformat de la una cu cinci angajaţi şi venituri de 300.000 de dolari într-una cu afaceri de aproape 30 de ori mai mari şi 90 de angajaţi, precum şi cu birouri pe măsură într-un turn din sticlă din nordul Capitalei: „Creştea cu peste 20% anual în perioada de început, apoi economia a început să meargă bine şi înregistram creşteri şi de 20-30% în fiecare an până în 2009-2010, când s-a simţit criza şi a devenit un pic mai dificil, 2010 fiind singurul an când am înregistrat o mică scădere„, îşi aminteşte Fugaciu. Până la a ajunge în vârful ierarhiei, a trecut – între 1997 şi 2002 – prin toate funcţiile oferite de companie: junior broker, broker, senior broker, şef de departament, director general adjunct şi apoi director general.

    Dintre pieţele pe care le coordonează acum, România este cea mai mare din punctul de vedere al veniturilor Marsh şi este urmată de Bulgaria, unde acestea sunt, potrivit lui Fugaciu, de circa două ori mai mici, iar în celelalte ţări sunt cuprinse între 800.000 şi un milion de dolari. Pe plan local, compania ocupă o cotă de piaţă de 6%, principalii competitori pe segmentul corporate fiind AON, Gras Savoye sau sucursala locală a brokerului austriac Greco. Importanţa pieţei este dată şi de penetrarea mare a brokerilor, care a ajuns la 47%, cu un volum total al primelor intermediate anul trecut de 3,9 mld. lei.

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din energie. De ce a renunţat la antreprenoriat şefa Nuclearelectrica

    Daniela Lulache este o femeie de carieră. Te lămureşti de acest lucru destul de repede după ce o cunoşti, din acel ansamblu de mesaje, gesturi şi priviri greu de descris, dar uşor de înţeles, din ştiinţa de a spune – nu mereu, ci doar când trebuie – „nu”, din felul cumpănit în care îşi alege cuvintele şi îşi exprimă ideile.

    A terminat ASE, în urmă cu două decenii, şi visa să lucreze în comerţul exterior, un domeniu la modă în acea perioadă. A prins în facultate trecerea de la comunism la capitalism, iar comerţul exterior era o dovadă a libertăţii şi a deschiderii dobândite atunci de societatea românească. „Ulterior părea că e foarte important să lucrezi în zona financiar-bancară. Cert este că nu mi-am dorit deloc să lucrez în finanţe, deşi am terminat facultatea de finanţe şi am lucrat mare parte din cariera mea în acest domeniu. Apropo de cine sunt eu, sunt un om care a constatat, în timp, că trebuie să fac bine tot ceea ce nu am vrut să fac.”

    Primul job a fost de contabil la întreprinderea de transporturi turistice auto, iar primul salariu de 1.200 de lei, unul dintre cele mai mici salarii care existau pe piaţă la acel moment. „La acest job am renunţat, următorul a fost businessul meu, o firmă de contabilitate, iar primul client a fost un coleg de facultate. După aceea, am deschis cu soţul meu un alt business. Ne-am gândit că putem aduce aici produsele Disney, dar s-a dovedit că nu este chiar aşa. Drepturile de autor erau foarte scumpe, iar România s-a dovedit nepregătită la ora aceea să plătească produse licenţiate real şi corect, competiţia era cu produsele chinezeşti, iar preţurile nu puteau fi comparate. N-a fost cea mai bună afacere a noastră.”

    În acel moment s-a terminat şi „cochetăria” cu zona antreprenorială. Cu doi copii mici, a decis să îşi ia o slujbă „de la 9 la 5″, iar soţul să rămână în zona antreprenorială. „Nu mi-a ieşit, niciodată nu am reuşit să am un job 9 to 5, dar am constatat că mă simt mult mai bine în organizaţiile mari, care pot avea un alt fel de impact decât cele din zona antreprenorială.”

    LECŢIA 1: CRIZA DE SUPRACREŞTERE

    A început să lucreze într-o organizaţie relativ mică, în investment banking. Se numea Expandia şi era o bancă de investiţii cehească. „Era o perioadă în care în partea asta de lume descopeream investment bankingul, prin 96 sau 97. Expandia nu cred că mai trăieşte acum decât în Cehia, iar lecţia pe care am învăţat-o de la ei se numeşte criza de supracreştere. Creşterea trebuie să fie şi ea controlată, trebuie să ştii întotdeauna în ce etapă eşti, pentru că s-ar putea să creşti spectaculos şi să nu faci faţă creşterii.„ A avut trei interviuri pentru ocuparea postului, cu analistul-şef, CEO-ul şi country managerul. „E un job de care sunt foarte mândră, pentru că noţiunea de investment banking atunci am întâlnit-o. M-am gândit: cu câtă contabilitate ştiu ar trebui să pot să fac şi analiză financiară, informaţia este acolo; s-a dovedit că este aşa pentru că la un interval de 6 luni am devenit analist-şef, iar la un an după aceea country manager şi singura femeie membru în boardul companiei-mamă.„

    Prima tranzacţie la care a lucrat a fost cea prin care AIG a intrat acţionar în Luxten. Cum lucra pe atunci un investment banker? „Era o plajă mare de clienţi potenţiali şi te duceai din uşă în uşă.„

    După Expandia s-a mutat la Erste, divizia din România, care a existat până la finalul anilor ‘90. Formal, a mai existat o perioadă, dar a fost unul din momentele dramatice ale acestei industrii, care aproape dispăruse. Rămăseseră doi sau trei jucători în piaţă.

    La sfârşitul anilor ‘90, investment bankingul nu traversa cea mai fericită perioadă şi a urmat o nouă schimbare de direcţie în carieră. „Din punctul meu de vedere, în perioada aia commercial bankingul era în expansiune. AVAB a fost trecerea de la investment banking la commercial banking, apoi Raiffeisen, apoi Fondul Proprietatea. La Raiffeisen m-am ocupat de restructurare şi recuperare.„

  • Cine este noul director general al Coca-Cola HBC

    Jaak Mikkel, care ocupă în prezent poziţia de director general al companiei Pivara Skopje AD din Macedonia – un joint-venture între Coca-Cola HBC Macedonia şi Heineken, va ocupa din 1 iunie funcţia de director general al Coca-Cola HBC România.
    El si-a început cariera în cadrul Coca-Cola HBC în anul 2008, ca director de vânzări pentru Tările Baltice. În 2012, Jaak a fost promovat în functia de director general al Coca-Cola HBC Macedonia şi, împreună cu echipa sa, a generat cea mai mare creştere înregistrată vreodată din punct de vedere al volumului si al cotei de piata, atât pe segmentul de băuturi carbogazoase, cât si pe cel de bere. De asemenea, în 2013, Coca-Cola HBC Macedonia a generat cel mai mare profit din istoria sa, fapt ce a dus, de asemenea, la creşterea indicilor de valoare şi a gradului de implicare a angajaţilor.

    Înainte de a se alătura echipei Coca-Cola HBC, Jaak Mikkel a lucrat timp de 10 ani în cadrul companiei Shell, unde a deţinut diverse poziţii de conducere, fiind responsabil de activitatea companiei în mai multe ţări europene.

    Stephane Batoux, actualul director general al Coca-Cola HBC România şi Moldova, va rămâne în functie până la sfârşitul lunii mai, pentru a asigura o tranzitie usoara succesorului său.

    Managerul a fost numit la con­du­cerea Coca-Cola HBC România în martie 2012. Batoux a venit de la Danone după un inte­ri­mat asigurat de un manager grec odată cu ple­carea lui Călin Drăgan de la conducerea com­paniei. În 2012, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 435 mil.

     

  • Tânăra de 30 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 40 de milioane de euro

    Daniela Bîzgan este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general al firmei, mâna sa dreaptă.

    Daniela Bîzgan a absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 “s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate”. A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS şi a lucrat cot la cot cu directorii executivi, care au biroul în Bucureşti, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    “E ceea ce-mi place.” Una din realizările profesionale cu care se mândreşte este aducerea în România a brandului  premium Liebherr, marca germană de produse frigorifice.  “Este brandul meu de suflet.” Soţul ei, Vasile Bîzgan, are propria afacere, un magazin online de electronice şi electrocasnice care a realizat în 2013 o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, rulajele fiind realizate în proporţie de 70% de clienţii  din Bucureşti. Marelvi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în jur de 40 de milioane de euro, în firmă fiind implicaţi deopotrivă antreprenorul, Dumitru Mihalescul, cele trei fiice ale sale şi soţii acestora. 


    Daniela Bîzgan, director general adjunct al Marelvi, a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin, Woman in Power 2014.

  • Auchan România are de miercuri un nou director general

     Patrick Espasa (55 ani) a fost director general al companiei din 2009.

    Noul director general lucrează în cadrul Auchan România tot din 2009, unde a ocupat fiuncţiile de director financiar şi de gestiune, director de magazin şi director de vînzări şi responsabil cu integrarea noilor magazine Auchan.

    Auchan România a încheiat în luna aprilie procesul de rebranding al celor 20 de magazine real cumpărate de la grupul german Metro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta spune că Jiru a fost propus de o lună la conducerea CEC, dar este aşteptat acordul lui Cinteză

    “Propunerea este făcută de ministrul Finanţelor de o lună şi aşteaptă avizul Băncii Naţionale, al domnului Cinteză. Jiru a mai fost preşedinte al aceleiaşi bnci, şi vicepreşedinte deci sunt convins că va lua avizul, dar este o procedură şi nu vreau să intru în curtea altora”, a spus Ponta la România TV.

    La jumătatea lunii aprilie, premierul declara că o soluţie de înlocuire a lui Radu Gheţea la conducerea CEC poate fi găsită în acea săptămână, având în vedere că acesta are un contract care expiră abia la anul şi trebuie găsită o soluţie prin care banca să nu plătească aceste despăgubiri.

    În urmă cu două luni, premierul Victor Ponta, atunci ministru interimar de Finanţe, a declarat agenţiei MEDIAFAX că l-a propus pe secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru la conducerea CEC Bank, în locul lui Radu Gheţea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova l-a demis pe şeful Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti pentru licitaţii incorecte

     “De ce l-am dat afară? Vă spun public de ce l-am dat afară: pentru că licitaţiile pe care le organiza, care au fost organizate la nivelul Autorităţii Metropolitane, erau făcute incorect în raport cu legea”, a spus marţi, ministrul Transporturilor, răspunzând unei întrebări.

    Conducerea Autorităţii a fost preluată interimar de un adjunct, noul director general urmând să fie numit în perioada următoare, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ministerului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro