Partidul lui Victor Ponta a găsit marele vinovat după chemarea premierului la DNA.
Pesediştii s-au reunit într-o şedinţă a conducerii lărgite, ca să analizeze căile de urmat după chemarea lui Victor Ponta la DNA. La mijlocul şedinţei, pesediştii l-au găsit pe marele vinovat chiar printre ei. Doi lideri ai PSD s-au ridicat în picioare şi i-au cerut să plece: „Demisia!”
PRIMA MARE VICTIMĂ DUPĂ SCANDALUL PONTA: PARTIDUL I-A CERUT DEMISIA VINOVATULUI!
“Organizaţia PSD Harghita consideră că domnul Victor Ponta nu are de ce să-şi dea demisia. El a ajuns prim-ministru pe un vot popular, este un premier care a reparat toate nedreptăţile făcute de Guvernul Boc, este prim-ministrul care a adus România într-o situaţie economică deosebită. Sigur că trebuie respectată Constituţia, dar numai Parlamentul poate demite primul-ministru”, a declarat presei Mircea Duşa, care a precizat că afirmaţiile sale sunt făcute în calitate de şef al PSD Harghita.
Totodată, Mircea Duşa şi-a manifestat convingerea că votul Parlamentului va fi unul de susţinere a Guvernului.
“De altfel, s-a şi depus o moţiune de cenzură şi trebuie să aşteptăm votul Parlamentului, aşa cum sunt prevederile constituţionale şi sunt convins că votul va fi unul de susţinere a Guvernului”, a conchis Mircea Duşa.
Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că, în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul Victor Ponta este învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia, el spunând că, în opinia sa, este o “situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.
Ulterior, premierul Victor Ponta a anunţat că respectă poziţia publică a preşedintelui Klaaus Iohannis, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.
Pe de altă parte, tot vineri, PNL a depus la Parlament moţiunea de cenzură la adresa Guvernului intitulată “Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”. Moţiunea este semnată de 183 de parlamentari, dintre care 12 de la PSRO şi 2 de la grupul-democrat, restul fiind deputaţi şi senatori PNL.
Mircea Geoană a afirmat, într-o conferinţă de presă, că Victor Ponta trebuie să îşi dea demisia neîntârziat “din toate funcţiunile politice” pentru că nu este un politician obişnuit, fiind prim-ministru şi liderul celui mai mare partid din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Nu există decât un singur răspuns decent şi care să atenueze pata uriaşă de ruşine de pe obrazul României în cazul Ponta, decât demisia neîntârziată a domnului Ponta din toate funcţiunile politice pe care le deţine în acest moment: din cea de premier, din cea de preşedinte PSD şi din cea de deputat. Nu este un politician obişnuit, este primul ministru al României, nu este un politician obişnuit, este preşedintele celui mai mare partid din România. Deci, dacă există o brumă de respect faţă de interesul general şi de reputaţia României, primul ministru acuzat de şapte capete de acuzare pentru corupţie nu are decât un singur răspuns de dat. Nu trebuie să-i ceară preşedintele ca să demisioneze, nu trebuie să-i cer eu ca să demisioneze, nu trebuie să-i ceară liberalii sau oricine altcineva să demisioneze. Este singurul gest de minimă onorabilitate, în ceasul al 30-lea, pe care Victor Ponta ar trebui să-l facă în acest moment“, a declarat Mircea Geoană.
El a spus că Victor Ponta ar fi trebuit să demisioneze mai demult, de pe “vremea plagiatului”, iar de astăzi Ponta “este istorie din punct de vedere politic”, susţinând că, odată cu demisia acestuia, “România are şansa unui nou început”.
“Este şansa pentru un nou început pentru România. Este şansa de a aşeza pentru un nou ciclu istoric şi pentru următoarele cicluri politica românească, administraţia statului român, modelul de societate, proiectul de ţară pe o bază nouă, sănătoasă”, a afirmat Mircea Geoană.
Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că, în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul Victor Ponta este învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia, el spunând că, în opinia sa, este o “situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.
Ulterior, premierul Victor Ponta a anunţat că respectă poziţia publică a preşedintelui Klaus Iohannis, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.
Declaraţiile preşedintelui Iohannis:
Primul ministru este învinuit de fapte penale. După părerea mea este o situaţie imposibilă pentru România. Pe de altă parte, pentru România cel mai rău lucru este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia primului ministru Victor Ponta.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a chemat pe premierul Victor Ponta la Palatul Cotroceni pentru a-i cere să demisioneze, în caz contrar intenţionând să îl suspende din funcţie, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Ponta nu demisionează: Doar Parlamentul poate să mă demită!
“Am avut cu preşedintele Iohannis o discuţie instituţională extrem de corectă şi civilizată! Respect poziţia sa publică, dar am fost numit în funcţie de Parlamentul României şi doar Parlamentul poate să mă demită! Cred că respectarea principiilor constituţionale este esenţială pt societatea noastră şi în niciun caz nu pot accepta că un procuror DNA este deasupra Parlamentului, Guvernului şi a cetăţenilor acestei ţări! Asta ar insemna dictatura şi cred că la peste 25 ani după 1989 ar fi o mare eroare pt noi toţi!”, a scrie Ponta pe Facebook.
Surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că preşedintele Klaus Iohannis l-a chemat pe premierul Victor Ponta la Palatul Cotroceni pentru a-i cere să demisioneze, în caz contrar intenţionând să îl suspende din funcţie.
“Conform informaţiilor existente la momentul convocării premierului, preşedintele ia în calcul suspendarea prim-ministrului, confor Constituţiei, dacă acesta nu optează pentru varianta demisiei. Decizia va fi luată în urma discuţiei în care explicaţiile premierului vor avea o importanţă”, au arătat sursele, apropiate situaţiei.
Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat, anunţă DNA.
În ianuarie anul trecut, în contextul informaţiilor apărute cum că în raportul trimis de Inspecţia Judiciară către Consiliul Superior al Magistraturii se arată că este cercetat de DNA pentru afacerile de la CE Rovinari şi Turceni în care este verificat şi Şova, Ponta spunea presei: “E normal. Ce om nu e cercetat? Dar eu mă duc mâine, dacă mă cheamă, mă duc. Dar ştiţi de un asemenea dosar? Eu nu am fost informat, aflu de la dumneavoastră, dar nu m-ar mira. Dar cum aş putea să nu am şi eu dosar la DNA? Până la urmă, ar fi anormal. Pentru nişte contracte semnate de firma dumneavostră de avocatură complexului energetic Turceni… Asta e o tâmpenie”.
De asemenea, în luna martie a acestui an, în contextul anchetării cumnatului său, Ponta afirma, într-o emisiune televizată, că va demisiona din postul de prim-ministru dacă în cazul lui va fi începută în vreun dosar urmărirea penală, precizând însă că speră că, în 2015, guvernele nu sunt schimbate cu mijloace judiciare.
“Daca se face un dosar în care faţă de mine se începe urmărirea penală, nu am cum să rămân în funcţia de prim-ministru, să stau în fiecare dimineaţă să dau explicaţii cum e cu dosarul. Dar eu sper că, în 2015, nu se schimbă guvernele cu mijloace judiciare. Cred acest lucru, că nu se va întâmpla”, spunea Ponta.
Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat, anunţă DNA.
“A fost primită demisia ( lui Darius Vâlcov-nr,) şi Senatul va lua cunoştinţă de ea. Aceasta este procedura, nu există nimic deosebit. La demisie nu există vot de aprobare sau respingere, se ia act“, a precizat Tăriceanu.
În cursul zilei de luni, Vâlcov a expediat la Senat demisia din poziţia de parlamentar. Darius Vâlcov era senator din 2012, fiind ales în colegiul uninominal 1 din Circumscripţia electorală nr.30 Olt.
De asemenea, Vâlcov şi-a trimis luni demisia din formaţiunea social-democrată la filiala PSD Olt, au precizat pentru MEDIAFAX surse politice.
Fostul titular al portofoliului Finanţelor se află în arest preventiv, după ce a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru.
Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.
Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice
Darius Vâlcov este senator din 2012, unde a fost ales în colegiul uninominal 1 din Circumscripţia electorală nr.30 Olt.
Demisia lui Vâlcov a fost depusă la Secretariatul Senatului, potrivit secretarului instituţiei, Ion Vărgău.
Plenul Senatului urmează să ia act de demisia acestuia şi de vacantarea postului de senator.
Avocata lui Darius Vâlcov anunţa, pe 7 aprilie, în ziua în care procurorii DNA au cerut instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arestare preventivă pe numele fostului ministru al Finanţelor, că acesta a demisionat din funcţia de parlamentar.
“Demisia domnului Vâlcov este un act politic”, spunea la acel moment Lucia Furtună, avocata lui Vâlcov.
Cu toate acestea, demisia efectivă a fost trimisă abia luni la Biroul Permanent al Senatului, la distanţă de o lună şi jumătate de la anunţul făcut de avocata lui Vâlcov.
Darius Vâlcov, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta, de primar, senator şi ministru.
În acelaşi dosar, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani.
Omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală va fi judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
De asemenea, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu au fost trimişi în judecată, cu măsura controlului judiciar, aceştia fiind acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.
Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.
Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.
Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.
Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.
Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.
“Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.
Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.
Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.
Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.
Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice
STIRE IN CURS DE ACTUALIZARE
Hotărârea privind eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu a fost adoptată de plenul Senatului cu 103 voturi ”pentru”, 1 abţinere şi un vot împotrivă.
Comisia Juridică a adoptat, săptămâna trecută, raportul prin care se ia act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Biroul Permanent al Senatului a fost informat, în 23 martie, de Consiliul de Integritate al ANI în legătură cu demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei şi a sesizat Comisia juridică pentru declanşarea procedurii de numire a unui înlocuitor.
Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.
Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.
Fostul deputat UDMR Marko Attila, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.
Potrivit unui comunicat de presă emis, luni, de Prefectura Hunedoara, subprefectul judeţului, Ioan Gabriel Samoilescu, şi-a dat demisia din funcţie, începând cu data de 1 mai, din motive personale.
“În momentul de faţă, până la adoptarea hotărârii de Guvern privind eliberarea din funcţie, domnul Ioan Gabriel Samoilescu exercită în continuare atribuţiile şi competenţele conferite de lege subprefectului”, se mai arată în comunicatul de presă.
Ioan Gabriel Samoilescu este de profesie medic şi a fost instalat în funcţia de subprefect al judeţului Hunedoara în luna mai 2014. El a fost şi la conducerea Prefecturii Hunedoara, în perioada aprilie – octombrie 2009, când a ocupat funcţia de prefect.
Ioan Gabriel Samoilescu a făcut parte din organizaţia judeţeană a PSD Hunedoara, până la numirea sa în funcţia de demnitate publică.
Potrivit unui comunicat de presă, remis miercuri, de Complexul Energetic Hunedoara (CEH), preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Complexului Energetic Hunedoara, Alexandru Blaj, îşi va încheia mandatul începând cu 1 mai, demisia sa fiind înregistrată, marţi, la cabinetul ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.
“Decizia mea este una a unui român normal aflat în faţa unei mari dezamăgiri. În cuvinte puţine, în ţara în care Ministerul Energiei promovează interesul companiei pe care eu am reprezentat-o în calitate de preşedinte al CA şi pentru care, alături de conducerea executivă, s-au făcut toate demersurile pentru obţinerea unui ajutor de salvare pentru achiziţionarea certificatelor de CO2, ajutor avizat de Comisia Europeană în 12 aprilie 2015, ne-am lovit de opoziţia de neînţeles a Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Justiţiei care refuză aprobarea acordării acestuia. Singura motivaţie invocată a fost existenţa unui ajutor de stat, mascat sub forma unor contracte bilaterale, încheiate în perioada 2009 – 2011 între Termocentrala Paroşeni şi Hidroelectrica, care făceau referire la vânzarea respectiv cumpărarea de energie electrică”, a declarat Alexandru Blaj, citat în comunicat.
El a precizat că decizia de a demisiona a fost determinată de “lipsa, la acest nivel, a unei disponibilităţi reale pentru soluţionarea problemelor deosebit de grave cu care se confruntă întreaga comunitate a judeţului Hunedoara”, precizând că demersul său este ”menit a fi un semnal de alarmă în atenţia celor în a căror mâini stau destinele a celor care lucrează în sistem”.
“O apreciere specială am, acum la încheiere de mandat, faţă de deschiderea, disponibilitatea şi implicarea personală a domnului ministru Andrei Gerea în toate demersurile noastre, ceea ce face dovada faptului că a înţeles importanţa CEH pe piaţa energetică a României, şi pentru care îi mulţumesc sincer”, a mai spus Alexandru Blaj.
El ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara doar de o lună.
În 24 aprilie, şase lideri sindicali din conducerea Sindicatului Muntele din minerit au declanşat greva foamei, pentru 24 de ore, în curtea CEH Hunedoara din Petroşani, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei grave care ar putea duce la închiderea minelor din Valea Jiului.
Preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, declara atunci că sindicaliştii fac, în acest fel, apel la Guvern să trateze cu responsabilitate şi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara, structură energetică de siguranţă naţională.
“Atragem atenţia asupra a patru probleme grave cu care se confruntă CEH. Prima este neacordarea ajutoarelor de stat de 167 de milioane de lei pentru achiziţia de certificate de carbon, după ce Comisia Europeană a descoperit că, în perioada 2007-2011, termocentralele Mintia şi Paroşeni au beneficiat de subvenţie mascată a preţului pentru energia electrică. Practic, s-a vândut energie electrică la Hidroelectrica la un preţ mai mare decât cel la care Hidroelectrica a vândut mai departe. Prejudiciul este de 26,5 milioane de lei, la care s-au adunat penalităţi şi dobânzi. Pentru ca CEH să beneficieze de ajutor de stat trebuie să retuneze aproximativ 40 de milioane de lei înainte, sumă de care nu dispune. La Bucureşti se încearcă găsirea unei soluţii, însă timpul e scurt până în 30 aprilie”, declara Nica.
Potrivit liderului sindical, o a doua problemă este încercarea Guvernului de a separa activitatea energetică de cea mineră în cadrul CEH.
“Separea activităţii energetice de cea minieră ne-ar aduce din nou în anul 2012, iar singura soluţie de supravieţuire pentru minele rămase deschise din Valea Jiului ar fi pentru trei ani prin intermediul programul de închidere a minelor şi apoi gata. Termocentralele sunt şi ele sub acelaşi risc de închidere. Spre exemplu, termocentrala Mintia e construită pentru a funcţiona cu cărbune din Valea Jiului. Termocentrala Mintia are credite de peste 100 de milioane de euro, motiv pentru care nu mai poate contracta alte credite cu care să se retehnologizeze pentru alt cărbune”, mai spunea Petre Nica.
O a treia problemă semnalată de liderii Sindicatului Muntele, care a dus la declanşarea grevei foamei, este că producătorii de energie pe bază de cărbune concurează cu producătorii de energie subvenţionată.
“Producătorii de energie pe bază de cărbune din România sunt obligaţi să concureze pe piaţa de energie cu producătorii de energie regenerabilă subvenţionaţi de cetăţenii ţării cu sute de milioane de euro pe an. Se ştie că în facturile de energie electrică sunt trecute sumele cu care fiecare cetăţean al României subvenţionează energia regenerabilă. Mai mult, noi, producătorii de energie pe bază de cărbune, stăm în piaţa concurenţială cu alţi producători din domeniul hidro, nuclear sau pe gaz, care din punct de vedere tehnologic pot produce energie la preţ mai mic. Noi asigurăm securitatea sistemului energetic naţional şi cu toate acestea suntem obligaţi să vindem energie electrică în pierdere”, mai declara Nica.
Acesta reclama lipsa de reactie a statului faţă de deciziile luate de conducerile numite politic la CEH.
Tot în 24 aprilie, reprezentantul Consiliului Judeţean Hunedoara, Dorin Gligor, anunţa sindicaliştii că a trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta pentru a solicita prezenţa unei delegaţii a Guvernului României în judeţul Hunedoara în vederea analizării intenţiilor de reorganizare pentru CEH.
De asemenea, deputatul PSD Laurenţiu Nistor promitea, în 3 aprilie, că va intermedia o întâlnire a premierului Victor Ponta cu reprezentanţii administraţiei şi sindicatului de la CEH.
Comisia Europeană (CE) a aprobat temporar un ajutor în valoare de circa 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deţinut de Ministerul Energiei.
“Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni”, potrivit unui anunţ al CE din 21 aprilie.
Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt care să îi permită să îşi plătească creditorii şi să îşi menţină activităţile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.
La sfârşitul celor şase luni, producătorul de cărbune şi electricitate va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilităţii pe termen lung a companiei.
Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate, mai arăta CE.
Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.