Tag: coruptie

  • Cum se masoara coruptia politicienilor si a functionarilor publici

    Indicele coruptiei functionarilor si politicienilor romani arata
    ceva mai rau decat in raportul de anul trecut, coborand de la 3,8
    la 3,7, ceea ce aduce Romania la egalitate cu Brazilia, Cuba si
    Muntenegru, pe pozitia 69 din 178 de tari, chiar inaintea
    Bulgariei, care a fost punctata cu 3,6. Transparency International
    noteaza insa ca orice comparatie cu clasamentele din anii trecuti
    este relativa, intrucat sistemul de sondaje si sursele luate in
    calcul pot diferi de la un an la altul, ca si numarul tarilor
    incluse (in 2009, clasamentul a cuprins 180 de tari).

    Danemarca, Noua Zeelanda si Singapore au cei mai curati
    functionari si politicieni din lume, conform Transparency
    International, cu un punctaj de 9,3 fiecare. La capatul opus al
    clasamentului, cei mai corupti angajati in sectorul public sunt in
    Afganistan si Birmania, cu 1,4, respectiv in Somalia, cu 1,1
    puncte. Perceptia coruptiei s-a deteriorat in ultima vreme si in
    tari ca Cehia, Ungaria, Grecia, Italia sau SUA.

    Republica Moldova este, alaturi de Argentina, Algeria, Kazahstan
    si Senegal, pe locul 105, cu un punctaj de 2,9.

    Indexul de coruptie releva perceptia asupra fenomenului in
    sectorul public din tarile considerate, comparativ cu altele la
    nivel global, un punctaj mai mare insemnand un grad de coruptie mai
    mic. Transparency International defineste coruptia drept “abuzul
    functiei publice in folosul obtinerii de castiguri personale”.

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea, audiat la DNA

    Avocatul Viorel Jidveian, aparatorul prim-procurorului de la
    Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu, Florin Apostu, declara,
    vineri, ca in acest dosar omul de afaceri Ilie Carabulea este
    acuzat ca i-ar fi dat mita o masina prim-procurorului Apostu.

    Anterior declaratiei avocatului, Ilie Carabulea a negat
    informatiile care deja circulau privind implicarea sa in acest
    dosar.

    Detalii pe
    www.mediafax.ro
    .

  • Optimismul vinde, dar spiritul critic aduce banii de cheltuit

    Este de la sine inteles, de exemplu, ca oricine lucreaza pentru
    guvern este acolo pentru a fi mituit. Oamenii merg la clinicile de
    stat si presupun ca trebuie sa ii mituiasca pe doctori pentru a fi
    ingrijiti. Ministrii care au lucrat multa vreme in serviciul public
    au iesit din functie si isi permit case de multe milioane de dolari
    sau cate doua sau trei resedinte de vacanta.

    Descrierea jurnalistului american Michael Lewis, facuta in ultimul
    numar al Vanity Fair, nu se refera, asa cum v-ati astepta probabil,
    la Romania, ci la Grecia, iar Lewis explica pe indelete adevarata
    problema a acestei tari aflata in pragul falimentului.

    Ba, mai mult, americanul face o referire scurta la Romania,
    despre care spune ca ar putea profita, la fel ca si Bulgaria, de pe
    urma masurilor dure pe care guvernul elen ar trebui sa le ia pentru
    a taia costurile si a mari veniturile, ceea ce va determina,
    probabil, ca o parte dintre investitori sa plece din tara catre
    zone cu taxe mai mici (Bulgaria) sau personal mai adaptabil
    (Romania).

    La mai bine de o mie de kilometri distanta de Grecia, in Romania,
    abunda de ceva vreme (cam de cand s-a terminat
    marea-adunare-de-oameni-care-curata-gunoaie cunoscuta sub numele
    “Let’s do it, Romania”) comentariile care vizeaza sustinerea partii
    optimiste a vietii/crizei, voluntariatul si, de ce nu, nevoia unui
    restart mental in primul rand al societatii.

    Este un lucru cum nu se poate mai bun ca pe langa filosofi,
    bloggeri, oameni de marketing din multinationale disperati sa
    bifeze cand raporteaza la headquarter si depasiri ale planului de
    CSR, jurnalisti sau membri ai aceleiasi familii aflati in fata
    televizorului ori vecinii aflati in fata blocului la un joc de
    table discuta pe aceasta tema si considera, probabil, ca a venit
    vremea actiunii pozitive.

    Cred insa ca acest virus de pseudo-pozitivitate, fie el viral sau
    nu, risca sa compromita esenta si scopul de baza al carcotelii –
    imbunatatirea permanenta.

    Traim, intr-adevar, vremuri nervoase, pline de ura, as zice. Ne
    displace aproape tot ce ne inconjoara, incepand cu presedintele,
    premierul, doctorii carora (credem ca) trebuie sa le dam spaga,
    politistii, ii uram pe cei care au furat si au scapat, uram
    bancile, ne uram sefii, uram taierile de salarii si intarzierile,
    dar cel mai mult ne uram pe noi. Ne e frica sa nu devenim mai mult
    pe zi ce trece un Biff Loman al vietii noastre, un esec fata de
    visul pe care ni-l stabilisem pentru noi si pe care, in ultimii
    ani, desi nu faceam nimic pentru asta, soarta parea ca ni-l
    indeplineste.

    In tot acest mediu conflictual, nu suntem capabili sa ne
    imbunatatim performantele, pentru ca, nu-i asa, nu suntem stimulati
    de sefi si batuti pe umar, de oamenii de vanzari, de cei care ne
    citesc articolele (pe net) si nu reusesc sa ne inteleaga
    profunzimea si ne raspund cu o injuratura anonima.

    Revin ori de cate ori am nevoie la exemplele pe care le ofera
    managerii de succes pe care i-am invitat pana acum la evenimentele
    MEET THE CEO, unde au reusit, cu surprinzator de multa modestie, sa
    impartaseasca o filosofie surprinzatoare de multe ori, doar prin
    banalitatea ei: “Ofera inainte de a cere”. E valabil in business,
    intr-o intersectie blocata, pe strada, in viata in ultima
    instanta.

    Sau, daca as reinterpreta-o, ar iesi cam asa: sa nu cerem niciodata
    societatii mai mult decat ii oferim.

    In acelasi timp insa, daca ne pierdem spiritul critic (oricat de
    exagerat ar fi) si credem ca mediul (oricat ar fi el de daunator)
    este singurul vinovat pentru performantele noastre (sau mai degraba
    lipsa de performante), nu inseamna nimic altceva decat ca am esuat,
    fiecare dintre noi, in a fi ceea ce voiam sa fim. Si atunci, dupa
    modelul oricarui stat aflat in pragul falimentului, avem de ales
    intre a ne declara falimentul si a ne accepta esecul, pentru ca
    apoi sa invatam sa traim cu asta sau, dimpotriva, asa cum face
    Rupert Murdoch, de exemplu, sa fim permanent in razboi cu noi
    insine pentru mai mult.

    Acelasi Lewis despre care va spuneam mai sus, remarca, vadit
    surprins, ca grecii nu actioneaza ca un colectiv. Se comporta mai
    degraba ca o colectie de particule atomizate, fiecare urmarindu-si
    interesul in detrimentul bunului general. Sau ca cea mai proasta
    parere despre greci o au grecii, fiecare avand o problema cu
    celalalt. Suna cunoscut?

    Un lucru este cert: odata pierdut spiritul civic, niciun guvern sau
    presedinte din lume nu cred ca il poate recrea. Asta nici macar
    optimism nu mai este, ci o simpla speranta desarta.

  • De ce aleg unii sa fie corupti

    Intotdeauna, spune Radu Nicolae, atunci cand exista coruptie,
    putem identifica indivizi si grupuri sociale care castiga datorita
    ei si indivizi si grupuri sociale care pierd. Abia dupa
    identificarea lor vom putea sti ce grupuri sociale trebuie
    sprijinite pentru a combate coruptia. O politica anticoruptie
    trebuie sa plece de la presupozitia ca un individ rational va
    initia sau va accepta comportamente corupte, atat timp cat
    beneficiile asteptate sunt mai mari decat costurile posibile.
    Presupunem, continua autorul, ca intotdeauna avem de-a face cu o
    alegere, desi pot fi imaginate situatii de santaj, amenintare cu
    violenta, presiune etc.

    Coruptia este comportamentul individual care deviaza de la
    standardele/principiile stabilite pentru castig privat si se
    deosebeste de abuz/incompetenta/nestiinta prin rezultate –
    generarea unor foloase necuvenite – si intentie.

    La noi, conform sondajelor de opinie, majoritatea cetatenilor
    considera ca aproape toti cei instariti s-au imbogatit prin metode
    ilegale si ca domenii precum sistemul de sanatate, cel politic sau
    cel al administratiei publice sunt fundamental si general viciate
    de coruptie. Chiar daca realitatea pretinde niste nuantari ale
    acestei perceptii, politicile anticoruptie trebuie sa ocupe, in
    continuare, un loc privilegiat pe agenda societatii romanesti, la
    toate palierele ei, de la spatiul politic la cel al mass-media.
    Nicolae considera ca mecanismele de reducere a coruptiei ar trebui
    sa dezvolte patru directii principale: reducerea numarului de
    tranzactii ce implica functionari publici, reducerea castigurilor
    posibile in urma unei tranzactii, cresterea posibilitatii de
    pedepsire si majorarea pedepselor pentru comportamentul corupt.

    Radu Nicolae, “Coruptia si politicile
    anticoruptie”, Editura Polirom, Iasi, 2010

    ALTE APARITII EDITORIALE

    Farmecul interzis al fumatului

    Prefatatoarea acestei antologii numeste
    fumatul “cea mai benigna dintre intoxicarile curente”. Are sau nu
    are dreptate, nici nu conteaza. Importante sunt, dincolo de orice,
    textele in sine ale celor 26 de colaboratori, unii cu fumuri in
    cap, altii fara, unii autentici si onesti, altii simpatic ipocriti.
    Texte de literatura adevarata, de cele mai multe ori, in care
    placerea povestitului este la fel de intensa precum cea a
    fumatului. Respondentii sunt tineri, sau mai putini tineri,
    bastinasi sau expati stabiliti in Romania, adunati din toate zonele
    de practica intelectuala, de la critica literara la muzica sau
    coregrafie – toti fumatori sau fosti fumatori, care au prilejul sa
    povesteasca despre intaiul lor contact direct cu tigara. De la
    matasea porumbului la hasis, de la pipa la trabuc, nimic din ce are
    legatura cu fumatul nu le este strain. O carte incorecta politic
    si, tocmai de aceea savuroasa, care ar putea avea drept motto
    urmatoarea formula: “Daca vrei sa te lasi de fumat, noi nu te putem
    ajuta!”

    Andra Matzal (coordonator), “Primul meu
    fum”, Editura ART, Bucuresti, 2010

    Are stiinta suflet?

    La pagina 67 a acestei carti, ne izbim de un
    text al budistului zen Katagiri Roshi, care spune: “L-am citit pe
    Descartes al vostru. Foarte interesant. Gandesc, deci exist. A
    uitat sa mentioneze a doua parte. Sigur ca stia, doar a uitat:
    Gandesc, deci nu exist.” Perplexitatea pe care ne-o trezeste
    magistrul japonez este de indata risipita de Amy Corzine, care
    explica: “Din perspectiva lui Katagiri, in timp ce gandesti, doar
    gandurile exista. Nu si sinele. Subtextul este ca oamenii de
    stiinta care urmeaza directia lui Descartes sunt egocentrici si, ca
    urmare, nu gandesc cum se cuvine”. O schimbare de perspectiva, o
    invitatie la ignorarea locurilor comune si a prejudecatilor, ca
    multe altele pe care le veti intalni in aceasta carte. “Viata
    secreta a universului” prezinta, pe intelesul tuturor, principalele
    teorii ale filozofilor si ale fizicienilor, din Antichitate pana in
    prezent, si propune o ipoteza inedita: stiinta, in colaborare cu
    religia, este capabila sa rezolve tainele energiei care asigura
    coeziunea universala.

    Amy Corzine, “Viata secreta a universului”,
    Editura Corint, Bucuresti, 2010

  • Un roman da, in medie, 600 de lei spaga pe an

    Sondajul arata ca lipsa de condamnari in cazuri de coruptie
    determina o insatisfactie a cetatenilor in raport cu statul in care
    traiesc si cu increderea in acesta, a declarat Alexandru Cumpanasu,
    director executiv al AID. “Un calcul simplu arata ca spaga anuala
    il costa pe cetatean aproximativ 600 de lei. La o populatie de
    18.000.000 de cetateni activi (cu varsta peste 18 ani),
    considerand, prin absurd, ca doar 15% ar da mita, reiese o suma de
    aproximativ 400 milioane de euro anual. Aceasta cifra creste odata
    cu numarul de cetateni care dau spaga”.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info.

  • Unde sunt cele mai „plangacioase“ firme. Turismul, pe locul intai

    Patronii din turism par sa fie cei mai loviti de situatia grea
    din economie, urmati de cei din constructii si din industrie,
    indiferent ca este vorba de fiscalitate, coruptia functionarilor
    sau accesul greu la credite. Se vede dupa numarul firmelor din
    aceste domenii care se plang de problemele care le afecteaza
    afacerile, reiese dintr-un studiu prezentat in Carta Alba a IMM din
    Romania, editia 2010. Astfel, intreprinzatorii din turism sunt
    foarte vocali cand vine vorba de fiscalitatea ridicata, pentru ca
    peste 63% dintre participantii la chestionar au avut probleme din
    cauza nivelului mare al taxelor si impozitelor, alaturi de inflatie
    (50,6%) si de accesul dificil la credite (40,2%). Ei vorbesc si de
    coruptia angajatilor la stat, fapt reclamat de 41,5% dintre firme,
    ca si de controalele excesive ale auto¬ritatilor (33,7%). Nu in
    ultimul rand, costurile cu forta de munca (28,5%) si gasirea cu
    dificultate de personal calificat (23,3%) incheie lista
    problemelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inculpatul e la putere

    Pandele a fost director al Oficiului de Cadastru si Publicitate
    Imobiliara (O.C.P.I.) Arges intre 2005 si 2008 si este acuzat ca a
    primit 190.000 de lei mita pentru a dispune ilegal emiterea unui
    titlu de proprietate pentru un teren intravilan de 1,1953 ha.
    Dosarul deputatului a fost trimis pentru solutionare la |nalta
    Curte de Justitie si Casatie, data fiind calitatea de demnitar a
    inculpatului.

  • DNA: Casuneanu s-a declarat intimidat de Voicu si afirma ca i-a dat bani de teama ca ajunge la MAI

    Potrivit rechizitoriului cauzei, intocmit de Directia Nationala
    Anticoruptie (DNA) si obtinut de MEDIAFAX, omul de afaceri Costel
    Casuneanu afirma ca l-a perceput pe Catalin Voicu drept “o persoana
    puternica, in sensul ca era inconjurat de oameni foarte
    puternici”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presedintele crede ca “liderii sindicali sunt caraghiosi cand vorbesc de coruptia politicienilor”

    “N-as vrea sa-l intreb pe dl. Marica ce stie de coruptia din
    vami sau pe seful Politiei de Frontiera ce stie despre coruptia din
    frontiere, pe unde trec TIR-urile cu tigari”, a comentat Traian
    Basescu, criticand atitudinea “domnilor lideri sindicali” conform
    careia nu e treaba lor sa descopere coruptia din sistem. “Nu e
    treaba lor, dar nici statul nu poate plati un politist sau un
    procuror pentru fiecare functionar”, spune presedintele.

    Vasile Marica este seful sindicatelor functionarilor publici
    (Sed Lex) si unul dintre cei mai vehementi critici ai masurilor
    preconizate de Guvern si de presedinte.

    “In opinia liderilor sindicali, functionarii sunt niste
    ingerasi”, a continuat ironic Basescu – insa functionarii sunt cei
    care vamuiesc proiectele de investitii publice, uneori chiar cu
    10-20% din valoarea unui proiect. “Nu ministrii sunt cei
    responsabili de administrarea fondurilor, ci functionarii: aici
    trebuie facuta curatenie radicala”, a insistat el.

    Presedintele a cerut insa in egala masura “sa terminam cu
    demagogia sindicala a salariilor” manifestata de o serie de
    demnitari, care prefera sa vorbeasca de nivelul salariilor, desi
    realitatea veniturilor lor e cu totul alta decat cea a salariilor.
    “Daca se cer populatiei sacrificii, austeritate si transparenta,
    atunci sa se manifeste si la nivelul institutiilor publice”, spune
    seful statului, precizand ca la intalnirea de marti cu grupurile
    parlamentare ale PDL a cerut ministerelor ca in cel mai scurt timp
    sa afiseze pe site-uri veniturile salariale din ministere, agentii
    si regii. “Daca nu o vor face, isi asuma responsabilitatea de a fi
    in disputa publica cu mine”, a adaugat Basescu.

    In acest sens, presedintele a declarat ca spera ca la
    restructurarea ce urmeaza sa nu existe standarde duble, astfel
    incat “ministrii cu mai multa influenta, baietii buni” sa-si
    permita sa nu faca nimic, iar cei cu mai putina influenta sa fie
    singurii cu reduceri de cheltuieli cu personalul. “Trebuie sa
    inteleaga ca procesul de descentralizare si restructurare e necesar
    peste tot, in ministere, primarii, sanatate, educatie, armata,
    servicii de informatii, Ministerul de Interne”, a adaugat Traian
    Basescu, cerand ca in institutiile publice sa se faca o selectie
    corecta a personalului care pleaca si a celui care ramane, “in
    functie de competenta, nu de clientela politica”.

  • Croitoru: Coruptia si mediul privat “infirm” au facut ca romanii sa piarda respectul pentru munca

    “Anumite valori culturale si religioase nu s-au deteriorat. S-a
    deteriorat respectul pentru munca si rolul pe care-l joaca munca in
    viata individului. Oamenii trebuie sa vada o corelatie intre
    efortul depus si rasplata din partea societatii, legatura intrea
    munca si modul de a trai (…) Deocamdata acest lucru este
    imposibil pentru ca sectorul privat s-a nascut infirm, este prea
    legat de stat, sau unde nu este legat de stat este prea putin pe
    baze concurentiale”, a spus Croitoru la dezbaterea “Perspectivele
    dezvoltarii economiei romanesti pana in 2015”, oraginazata de
    clubul de macroeconomie Econosofia si Institutul de Studii
    Populare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro