BusinessMagazin

Tag: cerere

  • Gigi Becali rămâne în închisoare. Cererea de întrerupere a pedepsei A FOST RESPINSĂ de Tribunalul Bucureşti

     Cererea finanţatorului Stelei de întrerupere a pedepsei a fost judecată luni, când instanţa a stabilit că se va pronunţa asupra acesteia miercuri.

    Luni, Gigi Becali a spus în faţa instanţei că una dintre fiicele sale împlineşte 18 ani în 7 iulie şi că doreşte foarte mult să participe la majoratul acesteia.

    Un alt motiv pentru care Becali i-a cerut judecătorului să îl lase liber trei luni este pentru a-şi face ordine în afacerile pe care le are, respectiv la societăţile Arcom Bucureşti, Avicola Iaşi şi Uzina Mecanică Drăgăşani, precum şi la FC Steaua, dar şi să-şi gestioneze împrumuturile personale făcute rudelor şi apropiaţilor. El a precizat că are probleme la societăţile Avicola Iaşi şi UM Drăgăşani.

    Gigi Becali a arătat că, în opinia sa, poate fi lăsat trei luni în libertate, pentru că o astfel de situaţie nu ar ar ofensa opinia publică şi nici nu ar crea o stare de pericol social, precizând că a făcut donaţii şi acte de caritate de-a lungul anilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADHD-ul national

    Bancherul argumentează că am avut o industrie comunistă construită pentru a exista şi nu pentru a răspunde necesităţilor pieţei interne sau externe. La aceasta s-au adăugat în acea perioadă o ineficientă alocare a resurselor plus intervenţia partidului în decizia economică, alături de sistemul preţurilor unice şi controlate de stat sau lipsa de competiţie de pe piaţa muncii. Nimic mai adevărat, şi la fel de multă dreptate are şi amicul meu când vorbeşte de cererea redusă şi competiţie.

    Dar cred că este relativ incorect să privim lucrurile doar din perspectiva strict economică. La mai bine de două decenii de la economia planificată şi preţurile controlate ale lui Ceauşescu, avem o economie care îşi găseşte destul de greu ritmul şi puterea, chiar dacă exporturile au crescut, controlată tot de stat, pe faţă sau pe căi ascunse, preţuri manevrate şi planificări impuse de interese de partid.

    Pe de altă parte, fostele întreprinderi socialiste nu au fost privite prea favorabil de niciun oficial român – unii îşi mai aduc aminte de formularea „o grămadă de fiare vechi„ a primului premier al României postrevoluţionare Petre Roman cu referire la industrie. Multe din cele 6.500 de societăţi comerciale pe care le administra Fondul Proprietăţii de Stat la începutul anilor ‘90 or fi fost, într-adevăr, grămezi de fiare vechi, construite aiurea de comunişti cu şapcă şi cu nimic sub şapcă.

    Dar în jurul nostru au existat aceleaşi grămezi de fiare vechi ale partenerilor din fostul bloc comunist, din care aceştia au avut puterea de a ridica giganţi precum CEZ, PKN sau MOL. Ce i-a lipsit fostului RENEL pentru a deveni o importantă companie energetică regională, de ce nicio companie locală nu a găsit pieţe, finanţe şi înţelepciune managerială pentru a deveni un nume şi o putere economică? Cred că răspunsul transcende simpla stare de fier vechi, conducere centralizată şi preţ supravegheat şi ţine şi de mentalităţi, capabilităţi, dedicaţie.

     

    Un soi de ADHD naţional ne ţintuieşte în zona veşnicului început: de 20 de ani tot începem să construim mari companii, să restructurăm domenii de activitate, să facem parcuri industriale sau de distracţie, să construim staţiuni sau să le reparăm pe cele vechi, să modernizăm fabrici sau să construim autostrăzi.

    Începuturi fastuoase, promisiuni frumoase, pe urmă ne plictisim, ne pierdem şirul şi voinţa şi avem o problemă cu finalizarea. În 20 de ani grămezile acelea de fiare vechi, topite şi reaşezate în alte forme  – asta e o figură de stil – ar fi putut sta la baza unei economii prospere. Să se abţină cei ce vor invoca multinaţionalele şi privatizările reuşite, acestea sunt păsări mult prea rare, care nu susţin stolul.

    Ilustrez cu un model de gândire altfel, de care avem atâta nevoie: imaginea pe care o priviţi a fost realizată de Tatsuo Horiuchi, un domn din Japonia, în vârstă de 73 de ani, în Excel. Da, da, acel Excel, al prezentărilor, tabelelor şi graficelor. Habar n-am cum a făcut şi câtă răbdare i-a trebuit, dar e de încercat în timpul şedinţelor sau întâlnirilor lungi, plicticoase şi fără finalitate.

  • Instanţa a admis insolvenţa firmei Bel Rom Şapte, dezvoltatorul unui parc comercial din Focşani

     Instanţa a numit ca administrator judiciar firma Activ Lichidator.

    Parcul comercial din Focşani are printre chiriaşi firme ca Bricostore sau Carrefour şi este al doilea proiect din oraş care se confruntă cu dificultăţi, în condiţiile în care proiectul de mall Focşani Plaza a intrat în faliment, fiind scos la vânzare de către lichidatorii judiciari.

    Solicitarea BelRom de intrare în insolvenţă a proiectului de la Focşani vine la o lună după ce compania a decis deschiderea procedurii insolvenţei şi pentru mall-ul dezvoltat pe platforma Electroputere Craiova pentru a evita executarea silită iniţiată de antreprenorul NM Construct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful RBS va demisiona în acest an, în cadrul pregătirilor pentru privatizare

     Hester este CEO la RBS de aproape 5 ani, iar demisia sa ar putea provoca dificultăţi în ceea ce priveşte o eventuală privatizare prin listarea la bursă, consideră analiştii şi investitorii, transmite Bloomberg.

    Trezoreria Marii Britanii, care deţine 81% din acţiunile RBS, a decis să privatizeze banca până la finele anului viitor.

    “Eram pregătit să continui până la începutul procedurii de privatizare. Aceasta a fost decizia board-ului, nu a mea”, a afirmat Hester (52 de ani).

    În timpul mandatului său, activele totale ale băncii au scăzut cu aproximativ 900 milioane lire sterline, iar numărul de angajaţi a fost redus cu peste 36.000, după ce banca a fost preluată în 2009 de guvern în urma unui bailout de 45,5 miliarde lire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ZF Bankers Summit 2013 – Preşedintele CEC Bank: Creditarea populaţiei prezintă riscuri mari. Cei care apelează acum au situaţii disperate

     “Considerăm că în acest moment creditarea persoanelor fizice prezintă riscuri destul de mari pentru că există încă o instabilitate în ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă de mâine. Cei care apelează acum, majoritatea sunt cei care au ajuns la situaţii disperate. (…) Ca bancă a statului trebuie să ne uităm şi la ce vrea acţionarul. Statul a venit cu diverse proiecte”, a spus Gheţea, la ZF Bankers Summit 2013.

    Preşedintele CEC a arătat că strategia băncii este concentrarea pe persoane juridice, în special întreprinderi mici şi mijlocii, agricultură şi administraţii publice locale.

    Pe de altă parte, Gheţea nu crede că în perioada următoare se va vedea o schimbare dramatică a ponderii creditelor în valută în segmentul de companii, finanţările în euro fiind preferate de aceşti clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Michelin închide două fabrici, în Franţa şi Algeria, din cauza recesiunii prelungite din Europa

     Fabrica din Franţa, de la Joué-lès-Tours (sud-vest de Paris), are 930 de angajaţi, dintre care 200 vor continua să lucreze la produse semi-finite, potrivit companei, transmite Wall Street Journal.

    Dintre cei 730 afectaţi de măsurile de restructurare, 250 vor primi oferte de pensionare anticipată, iar 480 vor primi locuri de muncă la alte divizii Michelin. Cei care refuză vor avea la dispoziţie programe de training pentru a găsi alte locuri de muncă.

    Michelin va concentra toată producţia de anvelope auto din Franţa la o singură fabrică.

    Cererea pentru anvelope auto din Europa a scăzut cu 25% din 2007, iar fabricile Michelin din regiune operează la 60% din capacitate, a precizat compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Cererea de contopire a pedepselor lui Gigi Becali, judecată în 19 iunie, de Tribunalul Bucureşti

     Avocatul Bogdan Bărbuceanu, unul dintre apărătorii lui Gigi Becali, a declarat pentru MEDIAFAX că a depus joi cererea de contopire a pedepselor primite de finanţatorul FC Steaua.

    Instanţa urmează să ia în discuţie cererea în 19 iunie, a precizat avocatul Bărbuceanu.

    Acesta a precizat că avocaţii vor formula şi o cerere de întrerupere pentru trei luni a pedepsei lui Gigi Becali, aceasta nefiind deocamdată finalizată.

    Gigi Becali are două condamnări de câte trei ani de închisoare cu executare, una fiind în dosarul “Valiza şi cealaltă în cauza privind schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară vor fi renumiţi de Parlament pe baza vechimii de 10 ani. Cererea lui Băsescu a fost introdusă de Guvern

     Membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au fost validaţi de către Parlament la sfârşitul lunii aprilie, dar Guvernul a decis, marţi, să restrângă numărul acestora, iar Parlamentul să se reunească din nou pentru a numi membrii Consiliului până la data de 30 iunie 2013, când se încheie actuala sesiune.

    Ordonanţa stabileşte că Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi condusă de către un Consiliu format din 11 membri (în loc de 17), din care vor face parte în continuare un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, ca membri executivi, dar cu un număr al membrilor neexecutivi redus la jumătate, de la 12 la 6 persoane.

    Guvernul a decis însă în acelaşi timp că membrii Consiliului ASF trebuie selectaţi exclusiv pe baza unei experienţe profesionale în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 10 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi măcelari elveţieni cresc 2.100 de vite într-un sat din Sibiu şi lucrează 2.500 de hectare de pământ

    CONTEXTUL: Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene a existat un deficit de circa 200.000 de tone de carne de vită, cu o scădere totală a producţiei de circa 4%, până la 6,9 milioane de tone. Printre principalele motive ale scăderii se află reducerea suprafeţelor verzi şi a terenurilor agricole, concurenţa din sectorul Bio-Gaz, dar şi desfiinţarea fermelor din lipsă de succesori, iar soluţia este mutarea producţiei de pe pieţele vestice în alte ţări.

    DECIZIA: Samuel Widmer şi Stefan Jung au venit în România în 2008, pentru prima oară, hotărâţi să construiască ferma într-un loc sugerat de unul dintre furnizorii lor de carne: localitatea Marpod din apropierea Sibiului. Printre principalele lor obiective  se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    EFECTELE: În interiorul fermei de lângă Sibiu cresc 2.100 de bovine pe o suprafaţă de 2.500 de hectare de teren arabil cultivat în sistem bio, dotat cu sisteme pentru furajare pe timpul iernii, infrastructură, grajduri, garduri electrice, depozite şi clădiri. Săptămânal, zeci de producători români se consultă în legătură cu posibile parteneriate sau pentru a-şi dezvolta propriile afaceri.

    Ferma lor de lângă Sibiu a devenit astfel un model de business pentru producători autohtoni care vin deseori la ei pentru consultanţă. Vor reuşi să umple plaiurile mioritice cu bovine de carne Angus şi să se apropie astfel de renumele producătorilor argentinieni?

    VREM CA ÎN VIITOR ÎN EUROPA SĂ NU SE MAI VORBEASCĂ ATÂT DE MULT DESPRE CARNEA DE VITĂ DIN ARGENTINA, ci de carnea de vită premium din Carpaţi„, îşi exprimă obiectivul ambiţios Samuel Widmer, manager general al Karpaten Meat România. După ce a lucrat într-o măcelărie din Elveţia la prelucrarea şi la comercializarea cărnii, a venit în anul 2008 în România împreună cu partenerul lui de afaceri, Stefan Jung, pe atunci fermier şi specialist în creşterea vacilor.

    Pariul lor a fost pe rasa de vită de carne premium Angus Aberdeen – al cărei preţ pentru un kilogram de muşchi poate să ajungă şi la 50 de euro – şi pe păşunile româneşti nefolosite. România are o suprafaţă utilă a pajiştilor şi fâneţelor de circa cinci milioane de hectare şi este, după Polonia, al doilea cel mai mare producător de produse agricole din Europa Centrală şi de Est.

    Totuşi, doar 15 capete de bovine se hrănesc de pe 100 de hectare autohtone, în timp ce în Irlanda, spre exemplu, există 130 de capete pentru 100 de hectare. România se află între primele zece ţări ale Uniuniii Europene la numărul de bovine existente, cu circa două milioane de capete, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Dintre acestea, doar  29.000 de animale sunt rasă de carne, adică doar 2,3 % din numărul total de exemplare. Păşunile ecologice ale României, subvenţiile de la UE, cunoştinţele populaţiei rurale şi creşterea potenţialului pentru bovine de carne odată cu scăderea producţiei de vaci de lapte, se adaugă listei de motive pentru care măcelarii elveţieni au mizat pe plaiurile mioritice în planul lor de a cuceri piaţa europeană a cărnii.

    La acestea au adăugat şi un element scoţian: rasa de carne de vită premium de origine Angus Aberdeen, ce rezistă la temperaturi cuprinse între -40 şi 40 de grade şi are un spor de creştere de 1.300 de grame zilnic (în comparaţie cu tradiţionala Bălţată Românească, ce îşi adaugă la greutate 800 de grame pe zi).

    Chiar dacă în acel moment „nu ştiam nimic despre ţară, nici măcar unde este cu exactitate„, după cum a mărturisit Widmer, cei doi au identificat o oportunitate în cumpărarea unei ferme abandonate pentru 100.000 de euro. Următorul pas a fost importarea de 120 de vaci din rasa Angus. „Când începi pe o asfel de piaţă, trebuie să fii pe teren zilnic: Jung şi cu mine conduceam tractoarele pentru recoltă; nu avem nicio reţinere în a ne implica în toate muncile„, descrie Widmer modul în care au pus bazele fermei. În următorii ani, efectivul de bovine a crescut treptat: în 2009 au adus încă 200 de capete, în perioada 2011-2012 au ajuns să deţină 1.200 de animale, iar în prezent numără 2.100 de capete.

    Printre principalele obiective ale celor doi elveţieni se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    Pentru realizarea parteneriatelor, dar şi pentru simpla consultanţă a fermierilor autohtoni, cei doi şi-au rezervat două zile din săptămână: „Vin la noi în fiecare marţi şi miercuri aproximativ 30 de oameni pentru a vedea cum funcţionăm„, spune Jung.
    Jung şi Widmer au construit o afacere evaluată la peste un milion de euro şi care este parte a unei strategii de creştere pe termen lung, în care profitul nu va depăşi un prag de 10%.

    Karpaten Meat are în prezent parteneriate cu 40 de producători locali care cresc viţei din rasa Angus sau pe baza încrucişării cu Bălţata Românească, pe care ei îi îngraşă ulterior. Carnea procesată la un abator partener sau animalele vii ajung mai ales la export, pe pieţele vestice ale Europei, dar cei doi intenţionează să vândă mai mult şi pe piaţa locală, unde negociază în prezent cu două lanţuri de hipermarketuri.

    Elveţienii îşi propun ca, până în 2018, să producă cel puţin 10.000 de carcase de vită de calitate superioară şi să se extindă prin intermediul păşunilor în zona Banatului şi în sudul Dunării. Ei beneficiază de sprijinul acţionarilor reuniţi sub fondul de investiţii Agroinvest Plus, a cărui activitate principală este achiziţia de teren arabil pe piaţa locală şi care ajunge la un portofoliu de circa 7.700 de hectare, deţinute în proprietate sau arendă.