BusinessMagazin

Tag: capital

  • Volksbank va acorda IMM-urilor credite cu garanţii reduse

    Banca estimează că circa 150 de firme mici şi mijlocii vor putea atrage astfel de împrumuturi, cu dobândă de 6,9% pe an, compusă din indicele Robor la trei luni şi o marjă de 3,5%. “Una din principalele probleme întâmpinate de IMM-uri în obţinerea finanţării este legată de garanţii. Sectorul privat din România este încă unul tânăr şi nu a avut timp şi nici contextul favorabil, dacă ne gândim la ultimii ani de criză, pentru a acumula capital. Garanţia oferită prin FNGCIMM, de până la 50% din valoarea creditului, rezolvă această problemă pentru mare parte din antreprenori”, a declarat Anca Bălaşu, şeful departamentului Dezvoltare produse Persoane Juridice în cadrul Volksbank România.

    Oamenii de afaceri pot contracta finanţarea pe maxim trei ani, care poate fi utilizată în regim revolving în primii doi ani, urmând ca în ultimul an rambursarea să se facă în rate constante. O firmă poate accesa în cadrul programului un împrumut de maximum cinci milioane lei, jumătate din sumă fiind garantată de FNGCIMM, care percepe un comision de gestiune de 0,49% anual şi un comision de risc aferent garanţiei de stat de 1,5% pe an.

  • Predicţiile scandaloase ale analistului John J. Hardy în România

    THERE ARE OLD TRADERS AND THERE ARE BOLD TRADERS, BUT THERE ARE FEW OLD AND BOLD TRADERS (Există traderi bătrâni şi traderi îndrăzneţi, dar există foarte puţini traderi bătrâni şi îndrăzneţi), a sumarizat John Hardy, şef al FX Strategy în cadrul diviziei de cercetare a Saxo Bank, unul dintre principiile tranzacţiilor pe piaţa valutară citându-l pe Jack Schwager din cartea „Market Wizards”.

    Hardy este o prezenţă constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg şi CNBC şi a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex în 2008. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, obţinând o diplomă în istorie europeană, şi, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învăţat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie. Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajaţi”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe pieţele valutare ale Saxo Bank discutând politicile Băncii Centrale şi tendinţele macroeconomice.

    Hardy generează, de asemenea, strategii de tranzacţionare care prezintă metode prin care brokerii să profite de leagănele de pe piaţă, într-un orizont de timp de una până la trei zile. Pentru prezentarea unei părţi din aceste strategii a ajuns şi pentru prima oară în România, unde le-a prezentat brokerilor români teoriile sale, potrivit lecţiei „First rule of trading is to learn from the best” (Prima regulă în trading este să înveţi de la cei mai buni), dar şi câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume, parte a „predicţiilor scandaloase” lansate de Saxo Bank la sfârşitul anului trecut. 

    DEŞI SE AFLĂ PENTRU PRIMA OARĂ ÎN ROMÂNIA, HARDY ESTE FAMILIARIZAT CU REALITĂŢILE ECONOMICE ALE ŢĂRII, IAR PROGNOZELE LUI ÎN CE NE PRIVEŞTE SUNT OPTIMISTE. „Avantajul propriei monede permite devalorizarea acesteia, încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor”, observă el. Situaţia structurală pentru România continuă să arate bine şi este unul dintre punctele luminoase ale Europei de Est, din punctul de vedere al analistului financiar.

    „România şi Polonia sunt ţările în care, la nivelul Europei de Est, situaţia economică se prezintă cel mai bine în prezent. Există riscuri care ar putea apărea dacă lucrurile se agravează în alte părţi ale Europei, din cauza fluxurilor de capital şi a modului cum investitorii vor trata ţara. Prin prisma licitaţiei de obligaţiuni din ianuarie, lucrurile arată însă foarte bine, am observat că investitorii nu puteau să obţină suficiente obligaţiuni ale companiilor româneşti. Trebuie însă continuată îmbunătăţirea măsurilor structurale; spre exemplu, crearea unui mediu prietenos pentru sectorul de afaceri şi pentru fluxurile de capital.”

    Un aspect care ar trebui să ne îngrijoreze, din punctul de vedere al analistului, este şi tabloul demografic al populaţiei. La nivel european există riscuri create pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi împuţinării populaţiei active. O soluţie ar fi, din punctul lui de vedere, crearea unui sistem prin care să se încurajeze bunăstarea familiilor, la fel ca în Scandinavia, de pildă. În ce priveşte alegerile care se apropie, ar trebui să se aibă în vedere faptul că evoluţia cursului valutar ar putea fi un instrument în lupta politică şi oferă ca exemplu Cehia, unde, în urma creşterii puterii monedei, s-a decis peste noapte reevaluarea acesteia.

    JOHN HARDY A PARTICIPAT ANUL TRECUT LA FORMULAREA PREDICŢIILOR SCANDALOASE LANSATE DE SAXO BANK, REFERITOARE LA CELE MAI CIUDATE POTENŢIALE RĂSTURNĂRI DE SITUAŢIE ALE ECONOMIEI MONDIALE: „Nu spunem că acestea se vor întâmpla, ci că oamenii ar trebui să ia în considerare faptul că s-ar putea întâmpla, însă probabilitatea este foarte mică”, a descris Hardy cele zece predicţii scandaloase lansate la finele anului trecut. Totuşi, aduce în discuţie una dintre previziunile realizate pentru 2013  care s-a adeverit: prăbuşirea preţului aurului la 1.200 de dolari/uncie.

    În ceea ce priveşte predicţiile pentru anul 2014 care s-ar putea răsfrânge şi asupra României, cea mai importantă ar fi legată de scepticii Uniunii Europene, care ar putea alcătui o majoritate în Parlamentul European. „În 2010-2011 existau foarte multe frici legate de UE: dacă va rezista, dacă Grecia va ieşi din aceasta, acum pare că ne uităm în altă direcţie”, a apreciat Hardy. „În pieţe frica se resimte mai puţin, dar există în continuare riscuri precum Grecia să renunţe la euro, iar acestea ar putea afecta economiile din Europa Centrală şi de Est.” 

  • Vodafone extinde reţeaua de magazine în franciză la nivel naţional

    În prezent, Vodafone are 19 magazine deschise în sistemul de franciză, în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Arad sau Sighişoara, iar două dintre acestea sunt deja aliniate la noua identitate şi noul design global al Grupului Vodafone.

    Numărul acestora va ajunge la 50, în următoarele două luni, şi va continua să crească pe parcursul întregului an.
    Magazinele din acest sistem au aceleaşi standarde de imagine şi calitate a serviciilor ca şi magazinele Vodafone. Partenerii au acces la know-how-ul, sistemele şi aplicaţiile Vodafone, precum şi la programele de pregătire pentru personalul de vânzări.
     
    “Prin acest program oferim partenerilor de franciză un business la cheie sub brandul Vodafone. Invităm românii cu iniţiativă să ne fie parteneri şi să îşi dezvolte, împreună cu noi, afaceri de succes. Ne dorim să construim acest model de business alături de antreprenori locali cu o bună reputaţie, experienţă în domeniu, orientaţi spre rezultate, care au calităţi demonstrate de conducere. Aceştia trebuie să dispună de o bază de capital personal şi să-şi dorească să dezvolte un business pe termen lung, sub marca Vodafone”, a declarat Alexandru Băloi, Director Indirect Sales, Vodafone România.

    Activitatea noului program este reglementată printr-un contract de franciză între Vodafone şi partener. La intrarea în acest model de business, se percepe o taxă de franciză care variază între 2.500 si 15.000 de euro, în funcţie de factori precum tipul locaţiei, suprafaţă, zona geografică şi nivelul de investiţii necesar amenajării şi echipării spaţiului comercial. În plus, potenţialul partener trebuie să dispună şi de un capital de investiţie ce porneşte de la 10.000 de euro, care acoperă garanţia aferentă liniei de credit comercial şi rulajul din primele două luni de activitate.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 411 milioane de clienţi la 30 septembrie 2013. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.

  • Un fond administrat de Horia Manda a luat pachetul majoritar de acţiuni al Star Storage

    “Investiţia Emerging Europe Accession Fund în Star Storage are ca scop accelerarea dezvoltării afacerilor companiei. Noi credem în perspectivele pe termen lung pentru serviciile şi soluţiile de management al informaţiilor şi ne aşteptăm la o creştere de două cifre a pieţei în următorii ani. În acelaşi timp, suntem nerăbdători să lucrăm direct cu fondatorul companiei şi capabila echipă de management pentru a dezvolta în continuare compania (…)”, a spus  Horia Manda, managing partner al Axxess Capital.

    Citeşte mai multe pe  www.zf.ro

  • Băncile elene ar putea avea nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro

     Cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – sunt prezente şi în România.

    Banca Greciei a calculat necesarul de finanţare la mai puţin de 6 miliarde de euro folosind o analiză a sectorului bancar efectuată de fondul de investiţii BlackRock. Estimarea băncii centrale a fost transmisă reprezentanţilor troicii creditorilor internaţionali – FMI, UE şi Banca Centrală Europeană – înainte de sosirea acestora luni la Atena pentru reluarea discuţiilor de evaluare a implementării acordului de ajutor financiar.

    Actuala evaluare a acordului trebuia încheiată în septembrie, însă a fost prelungită după ce oficialii troicii au afirmat că Grecia a îndeplinit mai puţin de jumătate din angajamentele de reformă asumate.

    Disputa privind recapitalizarea băncilor riscă să adauge un nou subiect dificil discuţiilor dintre troică şi oficialii eleni, întrucât influenţează direct dacă Grecia va avea nevoie sau nu de un al treilea pachet de ajutor financiar, după încheierea actualului program.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a sechestrat bunurile şi a pus poprire pe conturile Editurii Evenimentul şi Capital

    Virgil Munteanu, directorul executiv al Editura Evenimentul şi Capital, a confirmat, joi, pentru MEDIAFAX că au fost blocate conturile companiei.

    “Am primit de la bancă că s-au blocat conturile şi poprirea aia pe bunuri au făcut-o de ieri sau alaltăieri”, a spus Virgil Munteanu.

    El a precizat că Editura Evenimentul şi Capital a cerut deja intrarea în insolvenţă. “O să vedem ce o să facem. Probabil că vom putea funcţiona deocamdată. Noi suntem cu dosarul depus pentru insolvenţă. Aşteptăm decizia în privinţa intrării în insolvenţă. Noi am depus dosarul pentru a intra în insolvenţă înainte ca ei să facă asta”, a spus Munteanu

    “Spre deosebire de abordarea de până acum, în care industria mass-media era protejată, noua conducere a Fiscului a schimbat strategia şi a demarat o analiză de risc pe companiile din domeniu”, au spus pentru MEDIAFAX surse din ANAF.

    Potrivit acestora, o situaţia financiară dificilă şi datorii semnificative la buget în raport cu afacerile derulate s-au constatat şi la B1 TV şi Naşul TV, unde va fi demarată inspecţia fiscală. Din datele preliminare, singurele televiziuni care au aproape la zi plătite obligaţiile fiscale sunt Pro TV şi Antena.

    În cazul Editura Evenimentul şi Capital, al cărei acţionar majoritar este Dan Andronic, fiscul a primit informaţia că se încearcă înstrăinarea unor active şi a realizat miercuri un control inopinat, în urma căruia s-a decis instituirea sechestrului asigurător şi poprirea conturilor pentru o datorie către buget de circa 7 milioane de lei.

    “S-a demarat inspecţia fiscală, iar la finalul acesteia suma de datorat va fi actualizată”, au completat sursele citate.

    Editura Evenimentul şi Capital SRL, care editează cotidianul Evenimentul zilei şi săptămânalul Capital, şi-a cerut insolvenţa printr-un dosar depus la Tribunalul Bucureşti, primul termen de judecată fiind 26 februarie, potrivit datelor disponibile pe site-ul tmb.ro.

    Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Virgil Munteanu, directorul executiv al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, a declarat că decizia societăţii de a cere insolvenţa a fost influenţată de situaţia cu care se confruntă în prezent piaţa de difuzare a presei din România.

    “Situaţia cu care se confruntă presa tipărită, în special piaţa de difuzare a presei, ne-a tras un semnal de alarmă şi am decis că cea mai bună soluţie de protecţie a publicaţiilor Evenimentul zilei şi Capital este declanşarea procedurii de insolvenţă. În anul 2013, Editura Evenimentul şi Capital a înregistrat un profit operaţional considerabil, în ultimele trei semestre acest indicator a fost pozitiv, ceea ce ne face să fim încrezători în elaborarea unui plan de reorganizare care să ducă la sustenabilitatea afacerii”, a declarat Virgil Munteanu.

    Întrebat la cât se ridică datoriile Editurii Evenimentul şi Capital, Virgil Munteanu a spus: “În ultima perioadă datoriile societaţii Editura Evenimentul şi Capital către bugetul statului au fost diminuate cu aproximativ 3.000.000 de lei şi suntem încrezători că vom reuşi să ajungem la o înţelegere cu creditorii prin planul de reorganizare. O bună parte din aceste datorii pot fi achitate prin colectarea banilor care sunt în piaţă la debitorii noştri”.

    Pe de altă parte, întrebat dacă intrarea în insolvenţă va atrage şi o restrângere a activităţii Evenimentul şi Capital SRL şi dacă vor fi afectaţi în vreun fel angajaţii celor două publicaţii editate de această societate, Virgil Munteanu a spus că “decizia legată de structura planului de reorganizare va aparţine administratorului judiciar”.

    “Suntem convinşi că măsurile care vor fi luate nu vor afecta actuala structură de personal şi nici modalitatea de apariţie a publicaţiilor Evenimentul zilei şi Capital”, a mai spus Virgil Munteanu.

    Cotidianul Evenimentul zilei şi revista Capital au fost prelute, în februarie 2010, de la Ringier România, de către societatea Editura Evenimentul şi Capital, membră a grupului de firme Păunescu, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX la momentul respectiv.

    Societatea Editura Evenimentul şi Capital SRL a fost înregistrată la Registrul Comerţului pe 25 ianuarie 2010.

    În prezent, din acţionariatul societăţii Editura Evenimentul şi Capital SRL fac parte George Marius Păunescu (Bobby Păunescu) – 5%, Claudiu Alexandru Şerban – 5% şi Dan Andronic – 90%. Administratorul societăţii este Virgil Munteanu, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerţului.

  • Cine este Jan Koum, creatorul WhatsApp: De la asistat social la miliardar, a fost inspirat de comunism şi “Securitate”

     Pentru Koum (38 de ani), noul statut contrastează cu tinereţea petrecută în Statele Unite, ca adolescent imigrant din Ucraina, crescut într-o familie asistată social.

    Jim Goetz, partener la fondul de capital de risc Sequoia Capital, spune că aversiunea lui Koum faţă de publicitate şi folosirea datelor personale ale utilizatorilor pentru a vinde reclame provine din copilăria petrecută în comunism, cu teama permanentă de “poliţia secretă”, transmite Bloomberg.

    Sequoia Capital este singurul investitor care a avut încredere în WhatsApp şi a finanţat devreme dezvoltarea companiei. Alături de Koum şi Acton, Sequoia va fi al treilea mare câştigător al mutării Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezerva Federală a SUA impune băncilor străine reguli mai stricte privind capitalul şi lichidităţile

    Propunerea iniţială, prezentată în 2012, se referea la băncile cu active de peste 10 miliarde de dolari. Creşterea pragului de la care se aplică aceste standarde de la 10 miliarde de dolari la 50 de miliarde de dolari face ca numărul băncilor mari afectate de decizia Fed să scadă de la 25 la aproximativ 17, transmite Bloomberg.

    Băncile afectate de standardele Fed, care le-ar putea obliga să îşi majoreze capitalul, susţin că acestea vor conduce la creşterea costurilor împrumuturilor şi la scăderea profitabilităţii. Bănci străine precum Deutsche Bank şi Barclays, cu operaţiuni mari în New York, au încercat în ultimii patru ani să determine autorităţile americane să renunţe la aceste reglementări.

    “Decizia Fed va exercita presiuni asupra europenilor să promoveze un regim mai strict de reglementări bancare”, a declarat Barbara Matthews, director general al BCM International Regulatory Analytics, o firmă de consultanţă din Washington.

    Noile standarde vor intra în vigoare în iulie 2016, cu un an mai târziu faţă de propunerile iniţiale, şi au rolul să prevină riscul ca guvernul SUA să fie nevoit să salveze de la faliment o bancă străină cu operaţiuni în America.

    Şi Marea Britanie este pe cale să adopte reglementări de tipul celor din SUA, prin care să oblige băncile să includă operaţiunile într-o singură subsidiară.

    Uniunea Europeană, care a criticat planurile SUA, a avertizat că va lua măsuri de reacţie. De la declanşarea crizei europene a datoriilor, autorităţile naţionale de reglementare din Europa au împiedicat transferurile transfrontaliere de fonduri între unităţile băncilor regionale.

    Fed încearcă să prevină repetarea crizei din 2008, când a acordat împrumuturi de urgenţă în valoare de 538 de miliarde de dolari diviziilor din SUA ale băncilor europene.

    “Balcanizarea” finanţelor globale va reduce rentabilitatea industriei bancare cu până la 3 puncte procentuale, estimează Huw Van Steenis, analist la Morgan Stanley.

    În 2012, regiunea Americilor a generat jumătare din veniturile bancare la nivel global şi circa 60% din profituri, a arătat Van Steenis. Din aceste profituri, numai 60% au fost ale unor bănci din Statele Unite.

    Băncile cele mai afectate de măsura Fed ar putea fi Deutsche Bank şi Barclays, a mai spus Van Steenis.

    Regulile americane referitoare la băncile străine ar putea afecta în total circa 100 de instituţii financiare înregistrate în afara SUA şi care au operaţiuni în această ţară. Cele mai mici vor fi nevoite să înfiinţeze comitete de risc în SUA. Băncile mari vor avea mai multe obligaţii, inclusiv de înfiinţare a unei structuri de tip umbrelă, care să respecte standardele americane referitoare la capital şi lichidităţi. Cele mai mari bănci vor fi supuse şi testelor de stres aplicate de Rezerva Federală.

    Companiile străine pot avea în prezent zeci dacă nu sute de entităţi legale în SUA, iar multe dintre acestea nu sunt obligate să dezvăluie informaţii financiare.

    Banca franceză Natixis şi Rabobank Groep din Olanda ar putea fi avantajate de majorarea pragului de active dincolo de care trebuie creată o companie holding pentru operaţiunile americane, potrivit datelor Bloomberg.

    Deutsche Bank, Barclays, Credit Suisse şi alte companii specializate în operaţiuni de trading în SUA sunt cele mai afectate de noile standarde, întrucât depind de finanţarea wholesale pentru necesarul de dolari.

    HSBC din Londra, Banco Santander din Spania şi ale bănci concentrate pe operaţiuni bancare de retail în SUA depind mai mult de finanţarea din depozite şi respectă deja reglementările americane privind capitalul şi lichidităţile.

    Deutsche Bank risca în 2010 să înregistreze la divizia din SUA un deficit de capital de până la 20 de miliarde de dolari, pe care l-a redus la circa 2 miliarde de dolari prin intermediul unei părţi din capitalul atras de compania mamă. Banca germană ar trebui încă să îşi reducă balanţa contabilă cu circa 140 de miliarde de dolari, pentru a respecta noile prevederi americane referitoare la capitalul minim obligatoriu şi ar putea face acest lucru prin separarea de operaţiunile din America Latină, a arătat Van Steenis.

    Barclays ar putea avea un deficit de capital de 10 miliarde de dolari în SUA. Înregistrată la Londra, Barclays este afectată de două ori, având în vedere că Marea Britanie a adoptat reglementări similare.

    Institute for International Bankers a avertizat în aprilie anul trecut că băncile membre ar putea fi nevoite să îşi restrângă operaţiunile pe piaţa titlurilor de Trezorerie din SUA, ceea ce ar putea conduce la reducerea pieţei cu 330 de miliarde de dolari, respectiv cu 10%, generând costuri mai mari de finanţare pentru guvernul SUA.

  • Divizia de investiţii a Băncii Mondiale intră în acţionariatul Teamnet

    Potrivit unei informaţii publicate pe pagina web a IFC, divizia va cumpăra acţiuni de 5 milioane de euro şi va acorda companiei şi un împrumut de 10 milioane de euro. Investiţia a fost aprobată de boardul IFC în data de 26 decembrie 2013, dar nu a fost încă semnată.

    IFC va ajuta integratorul IT să atragă finanţări pe termen lung, să îmbunătăţească structura de capital a companiei pentru a susţine creşterea viitoare şi “să-şi îmbunătăţească credibilitatea în faţa partenerilor şi clienţilor Teamnet din România şi de pe alte pieţe din Estul Europei”. Implicarea IFC va duce şi la o îmbunătăţire a guvernanţei corporative.

    “Teamnet caută o finanţare de 25-30 de milioane de euro, pe care intenţionează să o obţină prin vânzarea de acţiuni şi împrumuturi, pentru a susţine dezvoltarea pe alte pieţe din Europa de Est. Fondurile vor fi utilizate pentru actualizarea produselor şi a platformei tehnice, creşterea capacităţii pentru subsidiarele existente, finanţarea unor potenţiale achiziţii în Europa de Est şi recrutarea de specialişti. Fondurile vor asigura şi capitalul de lucru necesar şi vor fi utilizate şi pentru a restructura datoria pe termen scurt a companiei”, arată IFC.

    Compania Teamnet International a avut în 2012 o cifră de afaceri de 53 mil. euro şi un profit net de 3,6 mil. euro. Compania nu a oferit detalii despre cifra de afaceri pe 2013. Aproximativ 80% din veniturile Teamnet vin din contracte cu sectorul public, potrivit datelor furnizate de companie. Grupul este format din patru companii specializate în integrarea de soluţii IT&C, tehnologie medicală, automatizare de sisteme şi cloud.

  • Mesaj de la Washington: Nu daţi vina pe SUA

    Janet Yellen a explicat că Fed va continua să reducă treptat ritmul tiparniţei de bani pe măsură ce economia se ameliorează (de la cumpărări de obligaţiuni de 85 mld. dolari în septembrie trecut, a ajuns în februarie la 65 mld. dolari), însă a precizat că problemele cărora trebuie să le răspundă Fed sunt şomajul pe termen lung (unde peisajul arată mai rău decât cifra oficială de 6,6% a şomajului) şi inflaţia, care rămâne mult sub ţinta Fed de 2% pe an.

    În ianuarie, cca 3,6 milioane de americani erau fără lucru de mai bine de şase luni, ceea ce înseamnă 36% din totalul şomerilor, în timp ce alţi 7 milioane lucrau cu normă redusă.

    Yellen a comentat cu suverană indiferenţă turbulenţele financiare care afectează economiile emergente în contextul reducerii stimulentelor monetare ale Fed, arătând că Fed  îşi face doar datoria trasată de Congres, de a stimula ocuparea forţei de muncă şi a asigura stabilitatea internă a preţurilor, iar “recenta volatilitate de pe pieţele financiare nu prezintă niciun risc substanţial pentru perspectiva economică a SUA”, astfel încât nu există motive ca banca centrală americană să-şi modifice politica monetară.

    Mai mult, raportul Fed difuzat cu ocazia discursului lui Yellen sugerează că vulnerabilitatea economiilor emergente faţă de turbulenţele financiare variază în funcţie de propriile lor dezechilibre economice – cu alte cuvinte, ţările afectate n-ar trebui să caute vinovaţi la Washington dacă au probleme.

    În ianuarie, bursele din economiile emergente au avut scăderi de 24% (Argentina), 8,7% (Turcia), Brazilia (8,2%), 6,6% (China), iar monedele au căzut faţă de dolar cu 23% (Argentina), 7,2% (Rusia), 6,6% (Africa de Sud), 5,9% (Chile), 5,2% (Turcia).