BusinessMagazin

Tag: campanie

  • O ţară care greşeşte foarte mult

    Subtil ca întotdeauna, Băsescu a admis însă atât că Elena Udrea ”se poate înşela„ (cazul filajului de la Paris din toamna trecută, atribuit de Udrea lui Florian Coldea de la SRI), cât şi că ”nu exclude„ ca în campania sa electorală din 2009 să fi intrat şi bani negri, căpătaţi prin aceleaşi metode detaliate de denunţătorii Elenei Udrea din dosarul Microsoft.

    Seninătatea cu care preşedintele a admis că era gata să-l demită pe Coldea pentru o simplă bănuială a Elenei Udrea pare să-i fi şocat pe mulţi comentatori, însă ea poate da în mod sincer fiori reci numai celor care au uitat că pe vremuri acelaşi preşedinte îl ungea şef la SIE pe Claudiu Săftoiu pentru unicul motiv că acela era soţul uneia dintre consilierele sale.

    Cât despre acuzaţia Elenei Udrea, proaspăt rearestată preventiv, că toată lumea se preface acum că nu ştie că orice campanie electorală se finanţează cu bani negri (”întrebaţi-l pe dl Ponta, pe dl Iohannis„), ea aminteşte automat de o faimoasă replică a lui Relu Fenechiu, fost ministru PNL, actualmente puşcăriaş, care spunea în 2013 că România este ”o ţară care greşeşte foarte mult„, pentru că fostul premier PSD Adrian Năstase a fost singurul condamnat pentru nişte fapte pe care le fac mulţi politicieni, căci ”partidele politice nu se finanţează doar din bani albi„.

    Aşadar, România greşea condamnându-l pe Năstase nu pentru că faptele lui nu ar fi fost penale, ci pentru că ele sunt o practică uzuală în clasa politică. Nicio deosebire între poziţia lui Fenechiu şi cea a Elenei Udrea, cu excepţia faptului că pe atunci DNA îi ocolea cu grijă pe demnitarii apropiaţi de Traian Băsescu, ocupaţi probabil să pregătească finanţarea campaniilor din 2014.

  • Reducerea dobânzii anunţată de bănci drept soluţie salvatoare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni este doar o campanie de PR

    Piraeus Bank a anunţat în cursul zilei de joi că va reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale, prin actualizarea în avans a indicelui LIBOR la 3 luni, “după ce anunţase că oferă soluţii individuale clienţilor cu astfel de împrumuturi”, potrivit unui comunicat publicat de Mediafax. În aceeaşi zi, Credit Europe Bank a transmis că reduce dobânzile la toate creditele în franci elveţieni cu dobândă variabilă, prin actualizarea anticipată a indicelui LIBOR valabil miercuri, 4 februarie, măsura fiind aplicată până la următorul termen de revizuire prevăzut în fiecare contract.

    Cât de mult efort au depus băncile în adoptarea unei astfel de decizii?

    Ajustarea este de fapt o consecinţă naturală a scăderii indicelui LIBOR ca urmare a deciziei Băncii Centrale Elveţiene. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză, indicele fiind cotat la -0,87% pe termen de trei luni. Ajustarea ar fi fost făcută oricum în contextul modificării acestui indice, singura măsură luată de Piraeus, cât şi de alte bănci care au anunţat scăderea dobânzii cu -0,87% fiind  decizia implementării în mod anticipat a unei măsuri care oricum avea să fie luată pentru toţi clienţii cu dobânzi variabile, formate din marjă şi LIBOR. Astfel, spre exemplu, pentru un credit cu dobândă variabilă pentru care un client a început să plătească în luna februarie, dobânda ar fi scăzut în mod automat în luna aprilie, decizia Piraeus fiind să grăbească termenul. Cu siguranţă un cost mic, faţă de capitalul de imagine câştigat. Reprezentanţii Piraeus nu au precizat în comunicatul trimis dacă vor aplica măsura şi în cazul dobânzilor fixe, spre deosebire de Credit Europe Bank, care a specificat totuşi acest lucru în informarea trimisă.

    Un calcul simplu arată însă că băncile nu au făcut de fapt nimic pentru a rezolva adevărata problemă a clienţilor:

    Să nu uităm, dobânda este formată din marja băncii şi din indicele LIBOR, EURIBOR sau ROBOR, în funcţie de monedă. În 2007, indicele LIBOR era de 2,7 puncte procentuale, potrivit Conso.ro, iar dobânda plătită de clienţi la Piraeus Bank era de 7%, adică marja băncii era de 4,3%. Dacă indicele Libor a scăzut din 2007 cu 3,5 puncte procentuale, dobânda ar fi trebuit să fie de 3,5%.

    În prezent, în urma modificării anunţate de băncile care au anunţat scăderea dobânzii, dobânda la Piraeus Bank este însă de 5,4%. Evident, băncile nu au trimis comunicate în momentul în care au mărit în 2010 – anul în care au fost obligate să treacă la LIBOR – marja de profit, ajungând până la două puncte procentuale în plus faţă de nivelul la care s-ar fi aflat după o ajustare naturală în funcţie de indicele LIBOR.

    Curios este dacă băncile vor mai trimite comunicate de presă după ce vor trece trei luni, interval în care indicele LIBOR s-ar putea modifica din nou, iar dobânda ar putea să se modifice odată cu acesta, nu neapărat în favoarea clientului.

  • Faţa nevăzută a masacrului de la Charlie Hebdo: ascensiunea extremismului şi ipocrizia în susţinerea unei publicaţii controversate

    Actuala criză îşi are originea în prăbuşirea hegemoniei europene în Africa de Nord, după Al Doilea Război Mondial, şi nevoia Europei de forţă de muncă ieftină, explică George Friedman, preşedintele Stratfor. Felul în care au luat sfârşit relaţiile imperiale a făcut ca europenii să fie obligaţi să permită migraţia musulmanilor pe continent, iar graniţele permisive ale Uniunii Europene au făcut ca aceştia să se poată stabili după plac. În ceea ce priveşte musulmanii, aceştia nu au venit pentru o transformare culturală. Au venit să muncească şi să facă bani, cele mai simple motive. Apetitul europenilor pentru forţă de muncă ieftină şi apetitul de muncă al musulmanilor s-au combinat pentru a genera o mişcare masivă a populaţiilor.

    Problema este complicată de faptul că Europa nu mai este doar creştină. Creştinismul şi-a pierdut dominaţia asupra culturii europene, în secolele trecute, Europa adoptând doctrina secularismului. Pe continent au fost invitaţi şi primiţi oameni care nu numai că nu împărtăşesc această doctrină a secularismului, dar o şi resping. Ceea ce creştinii văd ca un progres care elimină conflictul sectar, pentru musulmani dar şi pentru unii creştini este pur şi simplu decadenţă, slăbirea credinţei şi lipsă de convingere.

    Zeci de lideri mondiali şi circa un milion şi jumătate de oameni au demonstrat la Paris pentru a deplânge asasinarea a 10 editori şi caricaturişti de la Charlie Hebdo şi a altor şapte oameni, poliţişti şi clienţi ai unui magazin evreiesc, de către trei islamişti radicali născuţi în Franţa, vrând să arate că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa.

    Guvernul preşedintelui francez François Hollande insistă că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită de teama unor noi atacuri. Dar scepticismul a apărut în rândul supravieţuitorilor de la Charlie Hebdo, care resping ca nesincer o parte din sprijinul primit, al celor care consideră publicaţia pur şi simplu ofensatoare, dar şi al unora care contestă respectarea drepturilor omului de către unii dintre cei peste 40 de lideri mondiali participanţi la marşul pentru unitate de la Paris. Între timp, tirajul primului număr al Charlie Hebdo de după atacul armat care i-a decimat redacţia, scos miercuri, 14 ianuarie, a fost mărit de la trei la cinci milioane de exemplare, pentru a face faţă unei cereri excepţionale în Franţa.

    Amploarea fără precedent a marşului de la Paris a vrut să demonstreze că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa. Un eveniment mai elocvent pentru actuala atmosferă europeană ar putea fi însă o contrademonstraţie care a avut loc în Beaucaire, Franţa, condusă de Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional de extremă dreapta. Demonstraţia din Beaucaire s-a încheiat cu intonarea imnului naţional al Franţei şi cu scandarea „Aceasta este casa noastră“.

    Le Pen se află în prima linie a resurgenţei naţionalismului european, al cărui scop este izgonirea de pe pământul natal a celor consideraţi drept musulmani subversivi. La fel ca alţi lideri naţionalişti extremişti, Le Pen profită de îngrijorarea legitimă provocată de islamismul militant – 10.000 de soldaţi au fost desfăşuraţi în Franţa ca măsură de siguranţă – pentru a eticheta toţi musulmanii ca ostili valorilor culturale şi religioase ale Europei.

    Le Pen aseamănă prezenţa musulmanilor în Franţa cu ocupaţia nazistă, iar programul ei, autoritarist, prevede un moratoriu asupra imigraţiei, reintroducerea pedepsei cu moartea şi o primă politică franceză în domeniul beneficiilor sociale şi angajărilor.

    La mult timp după Al Doilea Război Mondial, fascismul este un spectru care încă bântuie continentul, dar dacă poziţia lui Le Pen şi a altor lideri naţionalişti europeni este fascistă este discutabil, notează Jacob Heilbrunn, editor la The National Interest, într-un articol publicat de Reuters.

     Graniţa între populismul afişat de aceşti lideri şi fascismul deschis al anilor ’20 şi ’30, când Adolf Hitler şi Benito Mussolini exprimau doctrinele superiorităţii rasiale, este una alunecoasă. Istoricii continuă să dezbată dacă Mussolini a fost fascist sau pur şi simplu un naţionalist oportunist.

    Obiectivul real al autoritariştilor de astăzi, politicieni care apelează la dorinţa publică pentru o mână de fier, este să se prezinte ca lideri legitimi care spun ce gândesc oamenii care se tem să o exprime public. Şi aceşti lideri de extremă dreapta sunt tot mai populari. Cartea pe care o joacă este cea a naţionalistului nedreptăţit. Ei îi consideră pe europeni drept victime ale imigranţilor musulmani rapaci.

    Le Pen, britanicul Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei, şi alţii ca ei vor să pară rezonabili şi acceptabili din punct de vedere social, în timp ce vorbesc susţinătorilor lor despre imigranţii paraziţi sociali care fie le fură locurile de muncă, fie trăiesc din ajutoare sociale.

    Spre deosebire de anii ’30, Le Pen şi alţi compatrioţi ai săi nu vorbesc despre exterminarea altor rase. Le Pen evită limbajul demagogic al tatălui său, Jean-Marie Le Pen, fost ofiţer în serviciile secrete în timpul războiului francez din Algeria, care a numit Holocaustul „un detaliu“. Mai mult, Le Pen vrea să atragă votanţii evrei care se tem de terorism. Ea oferă un autoritarism mascat, care etichetează imigranţii musulmani drept noul inamic intern.

    Noul argument naţionalist este că statele europene trebuie să îşi apere valorile tradiţionale prin respingerea himerei liberale a unei Europe unite, unice, cu graniţe deschise. Această politică a recompensat Frontul Naţional în alegerile parlamentare europene din luna mai a anului trecut cu 25% din voturi, iar acest scor este, potrivit analiştilor, în creştere.

  • Cei trei tineri din spatele imaginii online a lui Klaus Iohannis vor să transforme în business succesul de la prezidenţiale

    Cum transformi într-un business succesul campaniei online de la alegerile prezidenţiale?

    Radu Negulescu are 27 de ani. E serios şi corect îmbrăcat. A început să câştige bani singur dinainte de a avea buletin şi şi-a înfiinţat în primul an de facultate firma care a ajuns anul acesta în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe. Ioan are 36 de ani, este cel mai în vârstă. Vorbeşte cu accent moldovenesc, este creativul din grup şi un antreprenor care petrece câteva luni pe an prin lume). Vlad are 35 de ani, este tipul hipsterului care vorbeşte puţin despre importanţa lucrurilor pe care le face. Gândeşte repede, zâmbeşte mult, este entuziast şi cumva introvertit.

    Cei trei sunt un grup tânăr şi vesel despre care ai spune cu drag că urmează să cucerească lumea. Atâta doar că ei au cucerit-o deja. Dar au cucerit-o pe neaşteptate şi într-un iureş care nu le-a lăsat timp să realizeze prea mult ce se întâmplă. Au cucerit-o dintr-un subsol de pe bulevardul Kiseleff şi tot asediul cu bătăliile aferente a durat cam trei luni.

    Cei trei, care s-au adunat laolaltă săptămâna trecută pentru prima dată după alegerile din 16 noiembrie, au coagulat în jurul lor o echipă care a făcut campania online a candidatului ACL la Cotroceni, Klaus Iohannis. Descriu experienţa din campanie fără exaltare, cu conştiinţa faptului că au făcut lucrurile cum trebuie şi că au muncit mult mai mult decât credeau că pot să muncească: „A fost mizerabil de greu şi groaznic de frumos în campanie, până la ultima clipă. Indiferent de rezultat, am fi rămas cu o experienţă extraordinară“, rezumă ei cele trei luni de campanie. „Au fost trei luni şi-un pic cât trei ani, au fost trei luni în care m-am reinventat de zece ori, în care am învăţat cât nu mă puteau învăţa toate şcolile din lume“, sintetizează Radu Negulescu campania pe blogul său.

    Uitându-se în urmă, Radu, Ioan şi Vlad spun că nu au avut un roadmap clar legat de campania online. „I-am spus candidatului de la început că îi vom aduce 1 milion de like-uri şi un engagement bun şi i-am adus. Am setat o ţintă ambiţioasă pentru că o astfel de ţintă îţi impune un anumit stil de lucru. Dacă ţinteşti maxim, munceşti maxim şi chiar dai dincolo de ceea ce credeai că poţi da. Am pus o ţintă mare şi am construit sănătos în jurul ei“, concluzionează cei trei care a fost secretul succesului din social media al candidatului ACL.

    Vlad Tăuşance spune că au avut tot timpul senzaţia din filmele americane în care câţiva oameni pe care nu îi cunoaşte nimeni stau într-o încăpere şi desenează traiectoria unui destin politic. Însă a mai fost ceva, o diferenţă care a făcut campania din subsolul din Kiseleff diferită de campaniile anterioare din România: „Ce am simţit nou a fost mai degrabă un vibe de tehnologie de vârf aplicată decât de partid sau de task politic. Radu (Negulescu – n.r.) ne-a convins pe toţi şi ne-a învăţat să tratăm campania ca pe un start-up, cu tot ce înseamnă asta“. Radu Negulescu, un tânăr de 27 de ani din Baia Mare, care a fost coordonatorul campaniei online şi (parţial) de creaţie, este cel care i-a adus împreună pe toţi cei care au lucrat în campanie.

    În acest punct vine aproape natural întrebarea: cum a ajuns însă un tânăr de 27 de ani din Baia Mare să coordoneze campania la nivel naţional a candidatului ACL? Radu Negulescu sintetizează simplu decizia de a se alătura campaniei: „Eu ştiam nişte oameni la PNL, făcusem anterior joburi de tehnologie pentru ei – site, manual de identitate şi alte proiecte. M-au întrebat dacă ne putem ocupa de campania online, am acceptat, am fost numit coordonator pe zona online şi creativă“.

    Îi atrag atenţia că sintagma „cunoşteam nişte oameni la PNL“ este sensibilă şi detaliază povestea, care se suprapune cu povestea sa personală şi de business: „Povestea nu este fantastică. M-am lăsat de facultate de trei ori, pentru că am început să fac business de foarte devreme şi mi s-a părut mai util să cresc afacerea decât să învăţ lucruri care nu prea se mai aplică acum. Nu am părinţi implicaţi politic la PNL sau în altă parte, nu am avut nicio relaţie dubioasă sau care să poată ridica vreun semn de întrebare. Şi eu mă suspectez câteodată, dar chiar nu am nimic ascuns, obscur, care să mă fi propulsat. Am muncit enorm, nu am primit şi nu am luat niciodată lucrurile de-a gata“.

    Radu Negulescu a fondat în urmă cu opt ani firma Trencadis, care are acum 50 de angajaţi, 3 birouri în România şi a avut afaceri de peste 4 milioane de lei în 2014. Trencadis a pornit la drum când Radu Negulescu avea 19 ani şi era în primul an de facultate, dar şi în căutare de proiecte în care să lucreze: „Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoştinţă de-a ei. Aşa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomireşti din Maramureş. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulţumiţi de munca mea şi ei m-au recomandat; aşa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit şi am trecut pe licitaţiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală“.

  • Patronul unei firme va da înapoi banii clienţilor dacă preţul petrolului se dublează în 2015

    Un magazin specializat în vânzarea de mobilă din Houston, Statele Unite, a găsit o metodă inedită de a-şi creşte vânzările. Reprezentanţii magazinului au anunţat că vor returna toţi banii plătiţi de clienţi pentru produse dacă, în cursul acestui an, petrolul va ajunge la preţul de 85 de dolari pe baril (1,4 dolari pe litru).

    Astfel, compania se bazează pe ceea ce analiştii au anunţat, respectiv un preţ de maxim 75 de dolari pe baril. Pentru a primi banii înapoi, cumpărătorii ar avea însă nevoie de o creştere cu 70% a preţului faţă de valorile actuale.

    “Toată lumea ştie cât de important este petrolul pentru economia acestei zone”, a spus Jim McIngvale, proprietarul magazinului. “Toată lumea, de la cei din construcţii până la cei din comerţ, depindem de mersul sectorului energetic. Cu cât acest domeniu are rezultate mai bune, cu atât mai bune vor fi şi ale noastre.”

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 50% în ultimele opt luni, iar specialiştii sunt de părere că supraoferta de pe piaţă va ţine valoarea scăzută în continuare.

    În 2014, Jim McIngvale a trebuit să returneze peste 4 milioane de dolari clienţilor, în urma unei campanii care promitea că dacă echipa locală de baseball va câţtiga campionatul, cumpărătorilor li se vor returna toate cheltuielile din magazin.

    Preţul petrolului a scăzut, marţi, sub 45 de dolari pe baril, după ce prim-ministrul şi unul dintre ei mai mari investitori din Emiratele Arabe a declarat că preţul petrolului nu va mai ajunge niciodată la 100 de dolari pe baril, scrie The Wall Street Journal, citat de Ziarul Financiar.

  • Jucan (CNA):TVR a difuzat o singură ştire electorală. RomâniaTV l-a promovat 22.000 secunde pe Ponta

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi-a reluat marţi activitatea, după ce a întrerupt-o la sfârşitul lunii octombrie, odată cu expirarea mandatelor a patru membri ai Consiliului, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Marţi, la şedinţa CNA au participat pentru prima dată doi membri nou numiţi de Parlament, Gabriel Tufeanu şi Radu Călin Cristea.

    Direcţia de Monitorizare a CNA şi-a continuat însă activitatea şi a monitorizat televiziunile şi radiourile şi în perioada în care Consiliul nu a avut cvorum (minimum opt membri prezenţi, n.r.) pentru a putea funcţiona, perioadă care a inclus atât primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, cât şi cel de-al doilea tur de scrutin, din 16 noiembrie.

    Astfel, în şedinţa CNA de marţi sunt analizate aceste monitorizări ale modului în care televiziunile şi radiourile au reflectat campania pentru alegerile prezidenţiale.

    În acest context, membrul CNA Valentin Jucan a spus că TVR a difuzat o singură ştire electorală în toată campania pentru alegerile prezidenţiale. Respectiva ştire electorală a fost difuzată în prima zi de campanie electorală, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi.

    Prezent la şedinţa Consiliului, Ion Stavre, reprezentantul TVR în relaţia cu CNA pe probleme de campanie electorală, a spus că ştirile electorale au fost făcute în prima zi a campaniei electorale.

    “Prima zi de campanie trebuia acoperită. Nu aveam nicio emisiune şi ca să avem în fiecare zi ceva pentru campanie am introdus un buletin de ştiri. În felul acesta am fost în campanie din prima zi. Din păcate, ştiri nu au fost în campanie, din motive ştiute”, a spus Ion Stavre, referindu-se la situaţia financiară dificilă a Televiziunii Române.

    Membrul CNA Monica Gubernat a atras însă atenţia că oferta TVR din campania electorală, fără ştiri, a fost aprobată de Birourile Permanente ale Parlamentului.

    “A fost acceptare totală (din partea Birourilor Permanente, n.r.)”, a spus, la rândul său, Ion Stavre, precizând că TVR nu a avut nici solicitări suplimentare, nici solicitări de explicaţii de dat pe această temă.

    Însă membrul CNA Valentin Jucan a spus că nu este normal ca TVR să difuzeze o singură ştire electorală în campania pentru prezidenţiale. “Există o Lege a audiovizualului şi Legea 41 (de funcţionare a TVR, n.r.) care obligă TVR la anumite atribuţii”, a spus Jucan.

    Ulterior, Valentin Jucan a publicat şi un comentariu pe contul său oficial de Facebook, în care a spus că este ruşinos faptul că TVR a difuzat o singură ştire electorală în campania pentru prezidenţiale.

    “TVR – o singură ştire despre procesul electoral în perioada campaniei electorale. Ruşinos! Motivul invocat: nu avem resurse. (Există resurse pentru parc auto nou)”, a scris Valentin Jucan.

    El a făcut referire la faptul că, potrivit Legii 41 din 1994, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice (…).

    “Aşadar…indiferent de negocierile politice privitor la timpii de antenă, TVR are obligaţii de respectat, are un public de respectat. Ce are de spus domnul Stelian Tănase? Scuze cu presiuni politice? Scuze cu «tactici ale staff-urilor de campanie»? Ruşinos, domnule Tănase”, a mai scris Valentin Jucan.

    Pe de altă parte, potrivit Deciziei CNA numărul 528 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei pentru alegerea Preşedintelui României, în timpul campaniei electorale, programele politice ale candidaţilor, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral pot fi prezentate numai în următoarele tipuri de emisiuni: de promovare electorală, de dezbatere electorală şi informative. Emisiunile informative din campania electorală sunt cele “în care activităţile de campanie ale candidaţilor sunt prezentate cu respectarea principiilor de echitate, echilibru, imparţialitate şi informare corectă a publicului; radiodifuzorii pot prezenta în cadrul emisiunilor informative şi intervenţii făcute în direct de către candidaţi”.

    De asemenea, reprezentanţii TVR au informat, într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 2 octombrie, că Televiziunea Română va difuza peste 2.000 de minute dedicate alegerilor prezidenţiale, pe TVR 1, TVR Internaţional şi pe canalele sale regionale, sub genericul “Preşedinte pentru România”, emisiunile electorale fiind moderate de Radu Rădulescu, Monica Ghiurco şi Sorin Avram. Astfel, TVR 1 a difuzat 17 ediţii ale emisiunilor de promovare electorală şi 21 de ediţii ale emisiunilor de dezbatere. Totodată, fiecare dintre studiourile teritoriale ale TVR a difuzat aproximativ 120 de minute de emisiuni proprii de promovare şi dezbatere electorală, săptămânal, iar TVR Internaţional a preluat emisiunile difuzate de TVR 1 de la ora 21.00, conform planului prezentat de TVR în respectivul comunicat.

    Pe de altă parte, în şedinţa CNA de marţi, Valentin Jucan s-a referit şi la faptul că televiziunea de ştiri România TV a difuzat în campania electorală 22.000 de secunde de promovare a lui Victor Ponta, candidatul PSD la prezidenţiale, şi 0 secunde de promovare pentru Klaus Iohannis, candidatul ACL la preşedinţie.

    “Nu am o problemă cu 22.000 de secunde, dar 0 secunde (la Klaus Iohannis, n.r.)?”, a întrebat-o Valentin Jucan pe reprezentanta România TV la CNA, Roxana Niculescu.

    Aceasta a precizat că nu ştie cum a contabilizat direcţia de monitorizare a CNA apariţiile lui Klaus Iohannis la România TV. “Cine s-a uitat la România TV l-a văzut şi pe domnul Klaus Iohannis. L-am transmis pe domnul Klaus Iohannis ori de câte ori a avut declaraţii”, a spus Roxana Niculescu, precizând că România TV a transmis inclusiv lansarea candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Până la momentul difuzării acestei ştiri, CNA nu a luat o decizie în privinţa unei eventuale sancţionări a vreunei televiziuni pentru abateri de la legislaţia audiovizualului în campania pentru prezidenţiale.

  • Un tânăr român de 28 de ani şi-a construit o firmă de 50 de milioane de lire sterline. Nu are maşină şi stă cu chirie

    Emi Gal are 28 de ani şi este CEO al Brainient, o afacere online prezentă pe mai multe continente. Televiziuni din ţări precum Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma produsă de Brainient pentru a face publicitate pe tablete şi telefoane, scriu cei de la stirileprotv.ro.

    Concret, Brainient este o soluţie de integrare a anunţurilor publicitare în cadrul conţinutului vizionat pe dispozitive mobile.

    “Avem clienţi care rulează campanii pe mai multe pieţe, precum Brazilia sau Singapore”, a declarat Emi Gal în cadrul unui interviu acordat celor de la The Guardian. “Coordonăm toate aceste campanii de la sediul din Londra, având de asemenea oameni de vânzări în multe alte locaţii.”

    Deşi are o situaţie financiară foarte bună, tânărul nu are maşină şi locuieşte cu chirie într-unul dintre cele mai active cartiere din Londra, Soho. Emi Gal împarte apartamentul cu un amic, şi el antreprenor de succes.

    Emi Gal a fost pasionat de informatică de când era copil. La 10 ani s-a apucat să creeze cărţi de vizită pentru profesorii din şcoala sa; ulterior a învăţat să programeze şi a făcut site-uri. La 19 ani a pornit prima sa firmă, iar câteva luni mai târziu a închiriat un birou pe Calea Dorobanţi, notează sursa citată.

    Compania lui Emi Gal, Brainient, este în prezent evaluată la 50 de milioane de lire sterline.

  • Consiliul Concurenţei din Bulgaria a amendat eMAG cu 388.000 euro pentru concurenţă neloială

    Potrivit autorităţii de reglementare bulgare, campania de Black Friday desfăşurată de eMAG a încălcat practicile comerciale loiale în raport cu preţurile stabilite pentru produsele din ofertă şi cu reducerile aplicate, potrivit Mediafax.

    De asemenea, CPC a catalogat drept înşelătoare reclamele folosite de eMAG în timpul campaniei prin care retailerul promitea cele mai multe şi mai mari reduceri de preţ de anul acesta.

    Proprietarul eMAG a primit o amendă de 551.550 leva, echivalentul a 4% din veniturile din vânzări înregistrate în 2013, pentru nerespectarea practicilor comerciale loiale în timpul campaniei de Black Friday, conform sursei citate.

    De asemenea, compania a fost sancţionată cu încă 206.380 leva (1,5% din vânzările de anul trecut) pentru campania “Tassimo 1+1 gratis”, prin care eMAG oferea consumatorilor care cumpărau un expresor automat de cafea Tassimo un al doilea aparat gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Black Friday 2014: Oktal.ro, comenzi de 1 mil. euro până la ora 09:00

    “Black Friday 2014 se dovedeşte a fi un real succes, întrucât, până la ora 09:00, am avut comenzi în valoare de un milion de euro. În total, Black Friday va aduce, în acest an, vânzări de două milioane de euro”, a declarat Dan Dumitrescu, general manager Oktal.ro.

    Cele mai căutate produse de către clienţii Oktal.ro până la ora 09:00 au fost telefoanele, televizoarele şi laptopurile. Astfel, în intervalul 00:00 – 09:00, magazinul online a vândut 1.500 de telefoane mobile, 800 de televizoare şi 1.000 de laptopuri.

    Clienţii Oktal au ales şi produse cu un preţ mai ridicat, dar incluse în campania de reduceri, precum telefoane iPhone 6 la 2.999 lei, televizoare Samsung UE48H6400 la 2.799 lei sau laptopuri Dell în configuraţii de top, de la 2.799 lei, notează un comunicat de presă.