Indicii BET si BEt-NG au inceput ziua in crestere, castigand 0,11%, respectiv 0,66%.
SIF-urile, a caror evolutie este urmarita de indicele BET-FI, au scazut cu 0,50% pe o piata cu o lichiditate de 154.989,78 de lei (43.757,70 de euro).
Indicele compozit al pietei, BET-C s-a depreciat cu 0,04%.
SIF-urile au inregistrat cea mai mica scadere a sedintei, de 1,35%, iar BET-C-ul a pierdut 2,18%.
Atat companiile din sectorul energetic, cat si indicele BET au suferit deprecieri apreciabile de 2,58%, respectiv de 2,80%.
Cele mai lichide titluri ale zilei au fost Azomures, Banca Transilvania si SIF-urile. Valoarea transferurilor a urcat la suma de 21.388.757,21 de lei (6.013.145,13 de euro).
Indicele BET a pierdut 2,47%, inregistrand cea mai mare scadere a zilei. Indicele compozit al pietei, BET-C s-a depreciat cu 1,94%.
SIF-urile au scazut cu 2,16%, iar companiile din sectorul energetic, reunite sub indicele BET-NG, cu 2,18%.
Valoarea transferurilor a urcat pana la suma de 32.432.348,34 lei( 9.098.964,30 euro). Cele mai lichide titluri ale zilei au fost Flamingo International, Azomures, Banca Transilvania si SIF-urile.
BET-FI, indicele care urmareste evolutia SIF-urilor, a inregistrat cea mai mare crestere, de 0,24%, iar indicele compozit BET-C castiga 0,05% fata de ziua precedenta.
La polul opus se afla BET (indicele celor mai lichide 10 titluri) si BET-NG care scad cu 0,16%, respectiv cu 0,21%.
Valoarea transferurilor a fost de 1.507.170,90 de lei (422.840,00 de euro).
Indicele primelor 10 titluri in functie de lichiditate a crescut cu 0,68%, iar SIF-urile au castigat 0,72%.
Companiile din sectorul energetic au inregistrat cea mai mare crestere, de 1,38%.
Valoarea tranzactiilor a urcat la 20.747.663,43 de lei (5.927.734,47 de euro). Cele mai lichide titluri ale zilei au fost Petrom, Erste Bank, BRD, Banca Transilvania si SIF Transilvania.
In octombrie 2004, firma de consultanta PricewaterhouseCoopers evalua societatea care opereaza singura piata de actiuni din Romania la 16 milioane de euro, pentru ca la sfarsitul anului trecut, valoarea acesteia sa depaseasca 200 de milioane de euro. Pe acest fond, in ultimele doua luni, mai multe societati de brokeraj au scos la vanzare actiuni detinute la BVB.
Global Valori Mobiliare a scos la vanzare saptamana trecuta un pachet de 63.000 de actiuni ale BVB la pretul de 120 lei/actiune. Pachetul reprezinta 0,83% din capital si evalueaza societatea la circa 260 de milioane de euro. Tot saptamana trecuta, WBS Romania a lansat doua noi oferte de cate 5.000 de actiuni, la preturi de 60 si 65 de lei, care evalueaza principala bursa din Romania la aproximativ 130 mil. euro.
Ultimele tranzactii incheiate cu actiuni ale BVB s-au realizat in luna martie, cand tot WBS a vandut 1,21% din actiuni pentru 2,6 milioane de euro, evaluand societatea la circa 215 milioane de euro. Potrivit ultimei oferte a WBS, valoarea BVB a scazut in ultimele cinci luni cu pana la 40%, valoare comparabila cu evolutia indicilor bursieri de la inceputul anului. Celelalte oferte indica insa o crestere cu pana la 20%. Care este valoarea adevarata a Bursei de la Bucuresti si cat de relevante sunt tranzactiile cu actiuni ale BVB?
“Bursa de la Bucuresti nu este o bursa listata, iar, prin urmare, tranzactiile care se fac cu actiunile societatii au o relevanta limitata. Nu putem sa nu observam insa ca sunt si oferte care au tendinta de a arata o valoare scazuta a BVB”, spune Stere Farmache, presedintele si directorul general al operatorului bursier. Privind insa pe pietele externe, majoritatea operatorilor bursieri listati au inregistrat scaderi ale valorii de piata in acest an, in conditiile in care valoarea tranzactiilor s-a redus, odata cu scaderea actiunilor listate pe aceste piete.
In medie, principalele burse listate din lume au pierdut circa 50% din capitalizare de la inceputul anului. De exemplu, actiunile operatorului bursier german Deutsche Börse au scazut de la inceputul anului cu circa 47%, de la 135 la 72 de euro. In aceste conditii, capitalizarea bursei germane, una dintre cele mai mari din Europa, a scazut la 14,4 miliarde de euro, adica de circa 16 ori profitul net inregistrat in 2007, de 911 milioane de euro.
Actiunile Bursei din Madrid au scazut in aceeasi perioada la jumatate, de la 46 la 23 de euro, capitalizarea acesteia ajungand la 1,96 miliarde de euro, adica de circa 10 ori profitul net din 2007. Bursa de la Bucuresti a inregistrat anul trecut un profit record de 8,68 milioane de euro. Daca am aplica la acest profit un multiplu de 15 ca in cazul bursei germane, valoarea BVB ar fi in prezent de circa 130 de milioane de euro.
Aceasta in conditiile in care BVB si-a bugetat pentru acest an un profit brut de 14 milioane de lei (3,9 milioane de euro), cu aproape 60% mai mic decat cel de anul trecut, din cauza scaderii semnificative a valorii tranzactiilor de pe piata de actiuni in primele luni ale anului. Valoarea medie a tranzactiilor zilnice realizate de la inceputul anului este de circa 11 milioane de euro, incluzand in calcul si piata RASDAQ.
In comparatie, anul trecut se transferau zilnic 21,7 mil. euro. Valoarea companiilor romanesti listate s-a redus de la circa 31,5 mld. euro la sfarsitul lui 2007, la 23,7 mld. euro in prezent. Incercarile Bursei de la Bucuresti de a-si diversifica gama de instrumente oferite investitorilor nu au adus deocamdata rezultatele sperate. BVB a lansat in urma cu aproape un an primele instrumente futures pe indici bursieri, iar de la inceputul anului sunt disponibile si derivate pe actiuni.
Cu toate acestea, lichiditatea acestor instrumente este extrem de redusa, investitorii locali preferand inca piata de derivate de la Sibiu (Sibex), in timp ce investitorii straini nu sunt foarte activi pe piata in aceasta perioada. Saptamana trecuta au fost listate la Bursa si primele titluri de stat, dupa cativa ani de asteptare, insa intr-o saptamana s-a realizat o singura tranzactie cu titluri de stat.
Piata obligatiunilor municipale si corporatiste este, de asemenea, putin lichida, oferind putine alternative investitorilor la caderile de pe piata actiunilor. In aceste conditii, Bursa nu are prea multe optiuni pentru pastrarea investitorilor. Numarul de investitori activi la Bursa, dat de numarul conturilor active de cumparare, a scazut in iulie la circa 7.500, in conditiile in care in ianuarie, de exemplu, erau circa 14.000.
O parte dintre cei aproape 7.000 de investitori care nu au mai cumparat in ultimele luni actiuni s-ar putea intoarce in momentul in care piata isi va reveni, dar nu exista inca un consens in privinta revenirii Bursei. In aceste conditii, atat BVB, dar mai ales societatile de brokeraj se confrunta cu scaderi ale veniturilor. De altfel, unele dintre societatile de brokeraj au ajuns sa se confrunte cu o lipsa acuta de lichiditati, acesta fiind si motivul inmultirii ofertelor de vanzare de actiuni ale BVB in ultima perioada.
Cele mai multe dintre cele 75 de societati de brokeraj de la Bursa au primit actiuni in 2005, cand BVB a fost transformata din institutie de interes public in societate de actiuni. Ulterior, unele societati de brokeraj si-au vandut actiunile, oferind si persoanelor fizice, majoritatea brokeri, posibilitatea de a intra in actionariatul BVB. Bursa de la Bucuresti a devenit in ultimii ani si o tinta atractiva de preluare pentru operatori bursieri mai mari din Europa.
In pole position se afla Bursa din Viena, cu care Bursa de la Bucuresti are relatii stranse de colaborare. In plus, reprezentantii Bursei din Viena si-au exprimat interesul pentru piata de la Bucuresti, care ar putea deveni un pol regional pentru austrieci. Principalul cumparator de actiuni ale BVB a fost in ultimul an banca americana de investitii Morgan Stanley, care a ajuns sa detina, direct si indirect, circa 5,4% din capitalul operatorului bursier, devenind unul dintre principalii actionari.
O preluare a BVB este insa destul de dificila in acest moment, din cauza legislatiei care prevede ca niciun actionar nu poate detine mai mult de 5% din capitalul cu drept de vot al operatorului bursier. In plus, actionariatul Bursei este foarte dispersat, fiind alcatuit din 70 de persoane juridice si 130 de persoane fizice, doar doua societati de brokeraj detinand pachete de peste 2%.
Reprezentantii Bursei de la Bucuresti iau in calcul si o listare, insa aceasta initiativa a ramas deocamdata la stadiul de intentie. Mult mai hotarata pare sa fie Bursa din Sibiu (Sibex), operatorul principalei pietei de derivate din Romania, care a anuntat ca s-ar putea lista pe propria platforma anul viitor. Bursa din Sibiu nu a renuntat insa nici la ideea unui parteneriat cu un operator strain, dupa ce Bursa din Varsovia a cumparat anul trecut actiuni in cadrul Sibex. Ultimele tranzactii realizate cu actiunile Bursei din Sibiu evalueaza societatea la circa 20 mil. euro, in conditiile in care aceasta a obtinut anul trecut un profit de circa 0,39 mil. euro.
Albalact Alba Iulia (ALBZ) sau Prospectiuni Bucuresti (PRSN), companii percepute in ultimul an ca vedete ale Bursei de Valori Bucuresti, fiind cautate inclusiv de catre investitorii straini, vor fi transferate potrivit deciziei CNVM pe un sistem de tranzactionare ale carui reguli si model de functionare nu sunt inca foarte clare. Cu alte cuvinte, decizia aduce un plus de incertitudine pe o piata de capital care nu reuseste sa iasa din criza care o macina de aproape un an.
“Aceasta retrogradare aduce grave prejudicii investitorilor, Bursei de Valori Bucuresti, brokerilor, fondurilor de investitii si in general pietei de capital din Romania”, sustine Asociatia Brokerilor. O pozitie similara a fost exprimata si de Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital, care considera ca “transformarea RASDAQ intr-un sistem alternativ de tranzactionare ar afecta puternic imaginea intregii piete de capital din Romania, fapt cu atat mai grav cu cat el s-ar produce in contextul crizei financiare mondiale”.
Reprezentantii CNVM sustin insa ca decizia Comisiei nu schimba cu nimic situatia de pana acum. “Nu se intampla nimic in ceea ce priveste conditiile de transparenta sau cu regulile de delistare, care raman aceleasi ca si pana acum”, spune Radu Toia, director general al directiei de autorizare si reglementare din cadrul CNVM. Brokerii spun insa ca aceasta transformare ar crea confuzie, intrucat cei care au investit in actiuni “pe o piata organizata si reglementata” s-ar regasi in postura de actionari la societati de pe o piata nereglementata, ceea ce ar conduce la pierderea increderii in piata de capital romaneasca.
“Nu exista prevederi in legea pietei de capital pentru sistemele alternative de tranzactionare in ceea ce priveste ofertele publice, obligatiile emitentilor (rapoarte periodice, rapoarte curente), obligatiile de raportare ale persoanelor ce detin anumite pozitii in cadrul societatii, alegerea membrilor consiliului de adminstratie prin metoda votului cumulativ sau raportari ale tranzactiilor realizate de persoane initiate”, sustin reprezentantii Asociatiei Brokerilor. In plus, organismele de plasament colectiv care detin actiuni ale societatilor de pe RASDAQ s-ar afla in situatia de a fi incalcat prevederile legii care restrictioneaza investitiile fondurilor exclusiv in valori mobiliare admise pe o piata reglementata, iar decizia acestora de a vinde actiunile ar exercita o mare presiune asupra preturilor de piata, conducand la prabusirea acestora, afectand emitentii si pe ceilalti actionari.
Perceptia asupra acestei piete a fost inca de la inceput neclara, nefiind cert daca este vorba de o piata reglementata sau nu. Cu toate acestea, in primii ani de functionare, Bursa RASDAQ a fost chiar mai mare decat Bursa de Valori Bucuresti din punctul de vedere al valorii tranzactiilor, pe aceasta piata fiind listate companii importante la nivel national, cum ar fi combinatul siderurgic Sidex Galati (actualmenle Arcelor Mittal Galati) sau producatorii de ciment Lafarge Romcim si Romcif Fieni.
Piata RASDAQ a fost lansata la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitatii unui cadru institutional si tehnic pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Piata a fost creata dupa modelul celebrei Burse Electronice NASDAQ de la New York, in urma unui Memorandum semnat in 1994 de catre guvernele Romaniei si SUA. Acronimul RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation.
La inceput, Bursa Electronica RASDAQ nu a functionat ca o piata reglementata, cel putin dupa modul in care este defi nita in prezent o piata reglementata, fiind un sistem unde erau tranzactionate actiunile catorva mii de companii in cadrul carora Guvernul distribuise actiuni in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Cea mai mare parte a acestor companii nu intrunesc nici acum criteriile de listare pe o piata reglementata. Pe parcurs, insa, Bursa RASDAQ si-a creat propriile reguli, iar companiile listate pe aceasta piata au inceput sa fie diferentiate, unele dintre ele ajungand sa respecte aceleasi reguli care se aplica si in cazul companiilor listate la Bursa de Valori.
De exemplu, in octombrie 2002, au fost create primele categorii de excelenta (Categoria I si Categoria a II-a), unde companiile erau admise pe baza unor criterii legate de capital social, cifra de afaceri, profit si dispersia actionariatului. Cu toate acestea, statutul RASDAQ a ramas multa vreme neclar, unii numind-o piata extrabursiera, spre nemultumirea brokerilor si a reprezentantilor pietei. RASDAQ a ajuns chiar subiect de gluma dupa ce cantareata de muzica populara Irina Loghin, pe atunci deputat, intrebata ce parere are de fraudele de pe aceasta piata, a raspuns: “Daca a furat, sa mearga si RASDAQ la puscarie”.
La 1 decembrie 2005, Bursa Electronica RASDAQ a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti, devenind o componenta a BVB. Procesul de restructurare a pietei RASDAQ a continuat, companiile fiind impartite pe doua segmente: primul cuprinde companiile lichide, care au fost introduse la tranzactionare pe sistemul Bursei de Valori Bucuresti (RGBS) si care trebuie sa respecte reguli de raportare similare celor de pe Bursa, iar al doilea segment, similar unei piete nereglementate, cuprinde companiile nelichide, care se tranzactioneaza pe un sistem alternativ (XMBS).
In momentul realizarii acestei delimitari, in 2006, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti sustineau ca acesta este un prim pas pentru promovarea celor mai importante companii de pe RASDAQ intr-o categorie a BVB, urmand ca restul de companii sa fie tranzactionate pe un sistem alternativ de tranzactionare (ATS) operat de BVB. In noiembrie 2007, Consiliul Bursei a inaintat catre CNVM un proiect prin care propunea aducerea la cota Bursei a circa 400 de companii listate pe RASDAQ.
CNVM a ignorat insa propunerea BVB, hotarand ca toate companiile de pe RASDAQ sa fie transferate pe sistemul alternativ de tranzactionare. Din punct de vedere practic, insa, multe companii de pe RASDAQ au fost percepute in ultimii ani ca apartinand unei piete reglementate, respectand cerinte de raportare similare celor de la Bursa. In schimb, aceste companii s-au bucurat de o atentie ridicata din partea investitorilor, reusind sa atraga in actionariat fonduri de investitii puternice si sa obtina finatari importante prin intermediul majorarilor de capital.
Retrogradarea lor in acest moment, chiar si formal, pe o piata nereglementata ar fi o lovitura de imagine. Cat de receptivi vor fi reprezentantii CNVM la protestele tuturor jucatorilor din piata pe care o supravegheaza ramane de vazut. Un lucru este cert: Comisia a reusit prin aceasta decizie controversata sa starneasca inca un scandal pe o piata care are nevoie de liniste si stiri pozitive ca sa iasa din criza.
Indicele BET-XT, care cuprinde cele mai lichide 25 de companii de pe Bursa de Valori Bucuresti, inregistra ieri o scadere cu 57% fata de maximul calculat in iulie 2007. BET-XT, lansat la inceputul lunii iulie, este in prezent cel mai reprezentativ indice al Bursei, cuprinzand atat companiile mari din indicele BET (top 10 companii), cat si SIF-urile, care sunt cele mai tranzactionate actiuni din piata.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Si ultima sedinta a saptamanii a avut o evolutie oscilanta. Principalii indici bursieri au deschis in crestere, pentru ca la scurt timp sa inregistreze valori negative fata de ziua precedenta. Cea mai semnificativa scadere din prima parte a zilei o inregistrase BET-FI (determinat pe baza evolutiei SIF cotate la bursa), care pierderea aproape 1,7%.
In a doua parte a sedintei, indicii au trecut pe plus, cu exceptia BET-FI, care a inchis la putin peste 37.000 de puncte, in scadere cu 2,30% fata de ziua precedenta. Indicatorul cu cea mai mare crestere (peste 1,8%) era BET (reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 10 actiuni).
Cele mai lichide companii ale zilei au fost SNP Petrom, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia [i SIF Banat Crisana. Liciditatea din ultima sedinta de tranzactionare a depasit 6 milioane de euro.
Bursa de Valori Bucuresti este cvasimuribunda pentru ca pana acum a trait doar din iluzii, bazandu-se pe o clientela locala formata mai ales din speculatori care nu urmareau decat castiguri obtinute foarte repede, care asteptau ca piata sa creasca in fiecare zi – ceea ce nu merge la nesfarsit, si nu din investitori profesionisti, afirma Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen, a doua mare banca de pe piata dupa active.
Cititi mai multe pe www.zf.ro