BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Dezvoltatorul proiectului Silver Mountain, în insolvenţă. Administrator judiciar este Euro Insol

     “Avem o experienţă mai mult decât relevantă în administrarea unor proiecte imobilare de mari dimensiuni. Rezultatele obţinute la Asmita Gardens, Ibiza Sol, Citadella, Verdi Park ne-au recomandat pentru acest mandat. Împreună cu actualii acţionari şi cu principalul creditor, BCR, vom încerca să găsim sursele de finanţare pentru a finaliza proiectul astfel cum a fost imaginat de Dan Fisher (fost acţionar principalul acţionar, decedat anul trecut, n.r.)”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, practicianul coodonator al Euro Insol.

    Firma menţionează că societatea a făcut obiectul mai multor încercări de executare silită din partea creditorilor BCR şi DITL Braşov.

    INR Management Real Estate a lansat în 2008 construcţia celui mai mare proiect imobiliar din România, estimat la peste 300 de milioane de euro. Firma intenţiona să construiască o mini-staţiune, cu apartamente şi vile, un hotel cu 184 de camere afiliat lanţului Raddison SAS, două săli de cinematograf, un heliport, un club de tenis şi un teren de golf cu 18 găuri amenajat pe un teren de 440.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă licitaţie organizată de CFR pentru închirierea liniilor de cale ferată

     Contractele vor avea o durată de patru ani şi vor fi atribuite firmelor care oferă cel mai mare preţ.

    Printre secţiile de cale ferată licitate se numără Ploieşti Vest – Târgovişte Nord – Fieni – Pietroşiţa, Câmpina – Câmpiniţa – Telega, Ploieşti Nord – Măneciu, Oraviţa – Anina, Câmpia Turzii – Turda şi Făurei – Tecuci.

    Câştigătorii licitaţiei vor prelua şi personalul CFR existent sau care îşi desfăşoară activitatea pe secţia sau grupul de secţii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se introduc restricţii de circulaţie pe Valea Prahovei

    Astfel, în zilele de 13 şi 14 august, în intervalul orar 1.00 – 5.00, se va închide circulaţia rutieră pentru autovehicule cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone. Această categorie de vehicule va circula pe traseul ocolitor D.N. 1 km. 53+950 (Ploieşti) – D.N.1A (Ploieşti – Braşov) – D.N. 1 km. 160+715 (Braşov).

    Totodată, pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone, traficul rutier va fi deviat local pe următoarele rute ocolitoare:

    În localitatea Comarnic:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta str. Şcolii – str. Secăriei – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Secăriei – str. Şcolii;

    În localitatea Buşteni:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta DN1 – str. Piatra Arsă – pasaj CFR – str. Crinei – str. Panduri – str. Zamora Nouă – str. Griviţei – DN1 – str. Fântânii – str. Erou Moldoveanu – str. Valea Albă – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Valea Albă – str. Erou Moldoveanu – str. Fântânii – DN1 – str. Griviţei – str. Zamora Nouă – str. Panduri – str. Crinei – pasaj CFR – str. Piatra Arsă – DN1;

    În localitatea Azuga:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta DN1 – str. Prahovei – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Prahovei – DN1.

    Rutele ocolitoare vor fi semnalizate corespunzător prin indicatoare rutiere, dirijarea traficului rutier pe traseele menţionate fiind realizată de către poliţişti rutieri.

    De asemenea, de la data de 14 august a.c. se vor da în exploatare două pasarele pietonale ce vor fi realizate la km. 13+100 (intersecţie DN 1- strada Paltinului – Piaţă) şi km. 131+400 (zona Gării Buşteni). Ca atare, se vor institui restricţii privind efectuarea virajului la stânga din DN 1, sensul Bucureşti – Braşov, pe străzile adiacente.

    Măsura va fi realizată prin amplasarea unor separatori fizici (parapet lestabil) care vor despărţi cele două sensuri de circulaţie şi vor împiedica efectuarea acestei manevre, în zona intersecţiei DN 1 – strada Paltinului – Piaţă şi intersecţiei DN 1 – strada Fântânii. În acest sens, pentru accesarea străzilor menţionate, conducătorii de autovehicule vor utiliza punctul de întoarcere situat în faţa Gării Buşteni, conform schemelor anexate.

    Poliţiştii recomandă conducătorilor auto să nu parcheze autovehiculele în apropierea zonelor restricţionate pentru circulaţie, să respecte semnalele agenţilor de poliţie rutieră, precum şi semnificaţia indicatoarelor rutiere instalate temporar în zona de desfăşurare a acestor lucrări.

    De asemenea, pietonilor li se recomandă să circule cu atenţie şi să traverseze strada numai prin locurile special amenajate.

  • Mega Image are în plan nouă magazine noi în august. Primul a fost deschis la Braşov

     Mega Image Zizin din Braşov are o suprafaţă de 361 metri pătraţi şi trei case de marcat.

    În luna iulie, Mega Image a deschis şase magazine, din care două supermarketuri Mega Image şi patru magazine de proximitate Shop&Go.

    Parte a grupului belgian Delhaize, Mega Image este cea mai mare reţea de supermarketuri din România, care cuprinde 239 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (145) şi Shop&Go (94).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa către jurnalişti: Citiţi legea, să nu mai vorbiţi prostii. Comentariile cu OZN-uri nu-şi au locul

     Întrebat de jurnalişti despre survolările neautorizate ale spaţiului aerian românesc, ministrul s-a arătat deranjat de întrebare.

    “Aveţi dumneavoastră o problemă?”, a întrebat-o ministrul pe jurnalista care i-a adresat întrebarea, apoi le-a recomandat ziariştilor să citească Legea 256/2001, ca să nu mai vorbească “prostii”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Dacă vă întoarceţi la lege şi o studiaţi, ca să nu mai vorbiţi prostii, o să vedeţi că este o anumită procedură de identificare a navelor. În momentul în care o navă se apropie de spaţiul aerian al NATO sau al UE, este contactată prin sisteme radio, dacă nu se răspunde, automat se ridică avioanele de vânătoare care au misiunea de a identifica nava, de a o sprijini dacă are o defecţiune şi este atenţionată şi se însoţeşte până iese din spaţiul nostru aerian”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Cei din Garda Financiară au locuri unde să se angajeze, dar trebuie să dea nişte concursuri

     Victor Ponta a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, cum a gândit reorganizarea Direcţiei Finanţelor Publice Sibiu şi mutarea sediului regional la Braşov, el spunând că s-a vrut o repartizare corectă.

    “Direcţia Regională a Finanţelor Publice este la Braşov şi cea Antifraudă este la Sibiu. Acum s-ar putea să se supere şi Braşovul şi Sibiul. Eu mă gândeam să fie repartizat corect. Braşovul are structura deja existentă, iar Sibiul este oraşul cu dezvoltare economică pozitivă şi trebuie să aibă structura de combatere antifraudă” a declarat premierul.

    Întrebat dacă vor exista disponibilizări la ANAF, Vamă şi Garda Financiară în urma reorganizării, premierul a spus că “numărul de posturi este acelaşi, dar nu neapărat va fi angajată toată lumea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Care sunt oraşele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare

     Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat joi, la Ploieşti, la finalul unei dezbateri ce a avut ca temă regionalizarea şi descentralizarea, că un sondaj de opinie realizat la nivelul tuturor viitoarelor regiuni de dezvoltare arată care sunt oraşele pe care locuitorii din diverse zone ale ţării le preferă pentru a deveni reşedinţe de regiuni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform rezultatelor acestui sondaj, opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare, aşa cum au fost acestea creionate până în prezent, arată drept favorite municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

    Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firma-fantomă din Braşov cu afaceri de 4 mld. euro/an are dosar de insolvenţă deschis de Finanţe

    Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Braşov a cerut intrarea în insolvenţă a companiei American European Marketing and Enterprises S.A din comuna Hoghiz (judeţul Bra­şov) – firma care a apărut pentru prima dată în atenţia presei în anul 2009 când a raportat afaceri de 3,6 mld. euro şi un profit egal cu cifra de afaceri, figurând în unele statistici drept cea mai mare companie locală după cifra de afaceri.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Carrefour va integra în reţeaua proprie 20 de magazine deţinute de doi retaileri români

     “Magazinele ce urmează a fi integrate în reţea vor fi operate în regim de franciză şi reprezintă primul pas al grupului Carrefour de a extinde acest format în afara Capitalei. Rost Com, reţea cu tradiţie în Braşov, gestionează un total de 15 magazine, iar Traditional Ecologic operează 5 unităţi situate în Bucureşt şi Ilfov. În perioada următoare, Carrefour va elabora, împreună cu noii săi parteneri, un plan de integrare a magazinelor în reţeaua Express”, se arată într-un comunicat al companiei franceze.

    Carrefour operează în România trei formate de magazine, cu un total de 119 magazine – 24 de hipermarketuri Carrefour, 68 de supermarketuri Market şi 27 de magazine de proximitate Express.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lactatele făcute la Braşov se vând mai mult afară decât în România

    CONTEXTUL: Olympus a intrat pe piaţa românească în 1999, iar la finalul lui 2011 a inaugurat o fabrică la Hălchiu, lângă Braşov, în care a investit 55 de milioane de euro. Doar mică parte din producţie era destinată pieţei interne, cea mai mare pondere fiind exportată.

    DECIZIA: Deşi efectele crizei erau deja vizibile asupra pieţei lactatelor, grecii de la Olympus au ales anul trecut să continue investiţiile pentru creşterea capacităţii de producţie. Au semnat în prima parte a anului 2012 un acord de împrumut cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 30 de milioane de euro.

    EFECTELE: În primele cinci luni ale acestui an cifra de afaceri a companiei a înregistrat un avans de 20-25% faţă de perioada similară a anului anterior, iar previziunile pentru întregul an vizează un ritm de creştere chiar mai alert. Oficialii companiei şi-au bugetat o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, în condiţiile în care rulajul de anul trecut s-a plasat la 38 de milioane de euro.

    DOAR 40% DIN CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A FABRICII BRAŞOVENE ESTE FOLOSITĂ ÎN ACEST MOMENT, iar în trei ani volumele procesate s-ar putea dubla, conform lui Ilias Pliatsikas, directorul general al Olympus România, care se află în ţară de circa cinci ani. Fabrica braşoveană are o importanţă strategică pentru grupul elen: a atras cea mai mare investiţie de până acum din afara graniţelor Greciei, iar oficialii companiei spuneau anterior că România este calea lor de acces către alte pieţe europene. Fapt deja dovedit. Chiar dacă afacerile companiei au sporit rapid pe parcursul ultimilor ani, de la 20 de milioane de euro în 2010 la aproape dublu în 2012 (38 de milioane  de euro), tot activităţile de export deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 80%. Ba mai mult, Pliatsikas spune că deschiderea unei pieţe de export nu este o problemă pentru companie; mai degrabă întâmpină dificultăţi în creşterea cantităţilor de lapte colectat.

    PE POARTA FABRICII BRAŞOVENE IES LACTATE SUB UMBRELA A DOUĂ MĂRCI – OLY (IAURT NATURAL, LAPTE DE CONSUM, LAPTE UHT, SMÂNTÂNĂ) ŞI OLYMPUS (TELEMEA, IAURT GRECESC, IAURT BIO); 10% din producţie reprezintă mărci proprii pentru reţele de retail. Recent, compania a marcat şi o premieră pe piaţa românească, lansând primul iaurt bio produs local; noul produs se află deja pe rafturile magazinelor în două variante – 0% şi 3,5% grăsime. Deşi valoarea vânzărilor de lactate bio nu poate fi estimată, reprezentanţii Olympus se aşteaptă ca acest segment să crească în următorii ani. În Grecia, de pildă, iaurturile bio sunt produse din 2006, iar nişa reprezintă 4-5% din volumul pieţei de lactate. Iaurtul bio Olympus va fi mai ieftin cu 10-15% faţă de produsele de import, dar mai scump cu 30-40% faţă de competiţia „clasică„. Argumentul stă chiar în preţul de producţie mai ridicat, pentru că materia primă este mai greu şi mai costisitor de produs. De pildă, antibioticele nu pot fi folosite pentru tratarea vacilor din fermele bio. „Noi am deschis un segment, cel al iaurturilor bio produse în România, în care credem foarte mult„, spune Ilias Pliatsikas. Tot el adaugă că Olympus are în plan mărirea portofoliului de produse bio, în funcţie de evoluţia segmentului.

    În ciuda faptului că nu există date certe care să indice acest lucru, Pliatsikas crede că „creşterea consumului de produse bio în general pe piaţa autohtonă este evidentă, însă există încă un decalaj important faţă de producţie„. Şi evoluţia exportului, dar şi creşterea cotei de piaţă pe plan local contribuie la creionarea previziunilor pentru anul în curs, grecii aşteptându-se la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro în 2013. Pliatsikas spune că evoluţia cifrei de afaceri Olympus România se datorează creşterii consumului de lactate produse la Hălchiu. „Într-o piaţă care stagnează în ansamblu, noi suntem, de la deschiderea fabricii din judeţul Braşov, în 2011, în creştere – o evoluţie firească pentru noi.” Reprezentantul companiei mai spune că Olympus România urmează îndeaproape planul de afaceri elaborat iniţial şi „suntem în grafic cu rezultatele”, procesatorul de lactate bazându-se exclusiv pe creştere organică.

    DIN 1999 GRECII ŞI-AU PREPARAT REŢETELE DE IAURTURI PE PLAN LOCAL, după ce au preluat o linie de procesare în Baraolt, Covasna. Pe piaţa din România Olympus are 180 de angajaţi, de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

    Piaţa lactatelor, care are o valoare anuală estimată la circa un miliard de euro, este puternic concurenţială. Cea mai consistentă felie a pieţei este ocupată de companii mari, ca Danone, FrieslandCampina, Albalact şi Hochland. Companii de dimensiuni medii au o prezenţă parţială la nivelul ţării, dar sunt şi firme de dimensiuni mai mici care mizează chiar şi numai pe cumpărătorii dintr-un singur judeţ. Cum lupta la raft este aprigă, mai cu seamă în ultimii ani au existat şi victime. Cel mai sonor eşec a fost investiţia israelienilor de la Tnuva, care au pompat nu mai puţin de 55 de milioane de euro în investiţiile de pe plan local, dar au intrat în faliment şi s-au retras de pe piaţă. Grecii de la Olympus în schimb au preferat o politică mai sigură, cu paşi mai mărunţi pe piaţa locală, iar investiţia de la Hălchiu este bazată pe apetitul vest-europenilor pentru lactatele greceşti made in Romania.