Tag: amenda

  • Răspunsul eMAG referitor la amenda primită de la Consiliul Concurenţei din Bulgaria

    Iulian Stanciu, directorul general al Dante International, proprietarul magazinului online eMAG susţine că decizia autorităţilor bulgare de a amenda compania Dante International este abuzivă şi a fost comunicată astăzi, în ziua în care se derulează în Bulgaria campania de Black Friday, ca răspuns al presiunii pe care ofertele eMAG le generează asupra competitorilor locali. 

    “Decizia autoritătilor bulgare de control este abuzivă şi injustă. Vom contesta şi, conform opiniei avocaţilor, vom avea câstig de cauză fără discuţie, nu vom plăti nimic. Nu este o coincidenta faptul că această comunicare a fost făcută în această dimineaţă, pe data de  28 noiembrie, dată la care noi derulăm în Bulgaria campania de Black Friday, eMAG fiind singura companie care deruleaza acest eveniment în online.

    Noi interpretăm acest fapt ca răspuns la ofertele şi preturile bune pentru cumpăratorii din Bulgaria şi care a pus mare presiune pe competitorii locali. Spre exemplificare a interpretării abuzive, în campania în care am luat o amendă de 105.000 euro am vândut şase espressoare cu o valoare toatala de 1.000 de euro.”, a declarat Iulian Stanciu.

    Potrivit autorităţii de reglementare bulgare, campania de Black Friday desfăşurată de eMAG a încălcat practicile comerciale loiale în raport cu preţurile stabilite pentru produsele din ofertă şi cu reducerile aplicate, potrivit Mediafax.

    De asemenea, CPC a catalogat drept înşelătoare reclamele folosite de eMAG în timpul campaniei prin care retailerul promitea cele mai multe şi mai mari reduceri de preţ de anul acesta. Proprietarul eMAG a primit o amendă de 551.550 leva, echivalentul a 4% din veniturile din vânzări înregistrate în 2013, pentru nerespectarea practicilor comerciale loiale în timpul campaniei de Black Friday, conform sursei citate.

    Compania a fost sancţionată cu încă 206.380 leva (1,5% din vânzările de anul trecut) pentru campania “Tassimo 1+1 gratis”, prin care eMAG oferea consumatorilor care cumpărau un expresor automat de cafea Tassimo un al doilea aparat gratuit.

     

     

  • Consiliul Concurenţei din Bulgaria a amendat eMAG cu 388.000 euro pentru concurenţă neloială

    Potrivit autorităţii de reglementare bulgare, campania de Black Friday desfăşurată de eMAG a încălcat practicile comerciale loiale în raport cu preţurile stabilite pentru produsele din ofertă şi cu reducerile aplicate, potrivit Mediafax.

    De asemenea, CPC a catalogat drept înşelătoare reclamele folosite de eMAG în timpul campaniei prin care retailerul promitea cele mai multe şi mai mari reduceri de preţ de anul acesta.

    Proprietarul eMAG a primit o amendă de 551.550 leva, echivalentul a 4% din veniturile din vânzări înregistrate în 2013, pentru nerespectarea practicilor comerciale loiale în timpul campaniei de Black Friday, conform sursei citate.

    De asemenea, compania a fost sancţionată cu încă 206.380 leva (1,5% din vânzările de anul trecut) pentru campania “Tassimo 1+1 gratis”, prin care eMAG oferea consumatorilor care cumpărau un expresor automat de cafea Tassimo un al doilea aparat gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci bănci mari din SUA, Marea Britanie şi Elveţia au fost amendate cu 3,3 miliarde de dolari

    Cele cinci bănci care au fost amendate miercuri sunt HSBC şi Royal Bank of Scotland din Marea Britanie, UBS din Elveţia şi Citigroup şi J.P. Morgan Chase din SUA, relatează  The Wall Street Journal.

    Băncile vor plăti 1,4 miliarde de dolari către autorităţile americane şi 1,1 miliarde de lire sterline (1,75 miliarde de dolari) către Autoritatea de Conduită Financiară (FCA) din Marea Britanie.

    De asemenea, UBS a fost amendată separat şi de autorităţile de reglementare din Elveţia cu 134 milioane de franci elveţieni (139 milioane de dolari).

    Autorităţile analizează de mai bine de un şi jumătate acuzaţii potrivit cărora mai multe bănci nu au supravegheat corespunzător activitatea traderilor săi şi nu au condus suficient de multe controale interne, în aceste condiţii mai mulţi angajaţi făcând schimb de informaţii referitoare la poziţiile adoptate pe piaţă şi la ordinele clienţilor, pentru a manipula piaţa valutară.

    La începutul lunii noiembrie, RBS a anunţat că a pus deoparte 400 de milioane de lire sterline (639 milioane de dolari) pentru rezolvarea unor litigii, iar Citigroup 600 de milioane de dolari, dintre care 300-400 milioane de dolari pentru investigaţia din Marea Britanie, potrivit Bloomberg.

    De asemenea, JPMorgan a constituit în trimestrul al treilea un provizion de 1 miliard de dolari, pentru costurile litigiilor legate în mare parte de investigaţiile privind piaţa valutară.

    La rândul său, banca elveţiană UBS a pus deoparte 1,94 miliarde de dolari pentru litigii şi a confirmat că se află în negocieri cu Departamentul de Justiţie din Statele Unite.

  • Cinci bănci mari din SUA, Marea Britanie şi Elveţia au fost amendate cu 3,3 miliarde de dolari

    Cele cinci bănci care au fost amendate miercuri sunt HSBC şi Royal Bank of Scotland din Marea Britanie, UBS din Elveţia şi Citigroup şi J.P. Morgan Chase din SUA, relatează  The Wall Street Journal.

    Băncile vor plăti 1,4 miliarde de dolari către autorităţile americane şi 1,1 miliarde de lire sterline (1,75 miliarde de dolari) către Autoritatea de Conduită Financiară (FCA) din Marea Britanie.

    De asemenea, UBS a fost amendată separat şi de autorităţile de reglementare din Elveţia cu 134 milioane de franci elveţieni (139 milioane de dolari).

    Autorităţile analizează de mai bine de un şi jumătate acuzaţii potrivit cărora mai multe bănci nu au supravegheat corespunzător activitatea traderilor săi şi nu au condus suficient de multe controale interne, în aceste condiţii mai mulţi angajaţi făcând schimb de informaţii referitoare la poziţiile adoptate pe piaţă şi la ordinele clienţilor, pentru a manipula piaţa valutară.

    La începutul lunii noiembrie, RBS a anunţat că a pus deoparte 400 de milioane de lire sterline (639 milioane de dolari) pentru rezolvarea unor litigii, iar Citigroup 600 de milioane de dolari, dintre care 300-400 milioane de dolari pentru investigaţia din Marea Britanie, potrivit Bloomberg.

    De asemenea, JPMorgan a constituit în trimestrul al treilea un provizion de 1 miliard de dolari, pentru costurile litigiilor legate în mare parte de investigaţiile privind piaţa valutară.

    La rândul său, banca elveţiană UBS a pus deoparte 1,94 miliarde de dolari pentru litigii şi a confirmat că se află în negocieri cu Departamentul de Justiţie din Statele Unite.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele (VIDEO)

    Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

    Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

    Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Vezi aici care sunt contravenţiile şi infracţiunile electorale, cine le constată şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege: http://www.mai.gov.ro/popup/Contraventii%20si%20Infractiuni%20-%20Alegeri.pdf

    Dacă aţi sesizat o încălcare a legislaţiei electorale, sunaţi la numărul unic 112.

    Pentru motive temeinice, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

    Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.

  • Guvernul ar putea interzice autostopul. Amenzi de până la 5.000 de lei pentru transport în regim de taxi fără autorizaţie

    Autostopul poate deveni pasibil de amendă, în lumina unei modificări a legii 38/2003 pusă din nou în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor.

     Persoanele fizice sau juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără a avea autorizaţie de transport în regim de taxi emisă de autoritatea administraţiei publice locale, pot fi pasibile de amenzi între 1.000 şi 5.000 de lei, conform unei modificări aduse Legii 38/2003 (legea taximetriei) pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor, anunţă Mediafax.

    Transportul public de persoane vizat este, evident, cel realizat contra cost, iar nu cel gratuit. Totuşi, spre deosebire de Europa de Vest, unde autostopul presupune în mod obişnuit luarea unei persoane în maşină fără a-i pretinde vreun ban, în România este ceva absolut obişnuit să „răsplăteşti” cu o sumă de bani şoferul care te ia cu maşina. Acest obicei riscă să te facă pasibil de amendă contravenţională, dacă noua prevedere a Legii 38/2003 este pusă în aplicare aşa cum a fost elaborată în acest moment.

    Este foarte greu de dovedit, pe de altă parte, că unui autostopist nu i s-au cerut bani – fie şi pentru că totul este „la mica înţelegere” între şofer şi autostopist. Tocmai din acest motiv, normele de aplicare a acestei noi prevederi ar trebui să distingă foarte clar între taximetriştii „la negru”, care vin cu maşini marcate în mod fals ca taxiuri (maşini galbene, de multe ori cu însemne care seamnănă cu cele ale taximetrelor autorizate), şi şoferii care iau „la ocazie” autostopiştii, altminteri legea ar lăsa loc unor abuzuri – în special în zonele rurale, unde foarte mulţi practică autostopul pentru a se deplasa între sate sau spre oraşe.

    De asemenea, tot normele de aplicare ar trebui să facă distincţia clară între autoturisme şi autovehicule de transport călători, fie şi pentru calificarea faptei şi stabilirea cuantumului amenzii. Pentru că una este să iei o persoană într-un autoturism, şi alta este să efectuezi transporturi „la negru” cu călători într-un microbuz.

    Pentru că legea este pusă în dezbatere, vă întrebăm şi pe voi: cum consideraţi că ar trebui să se intervină pentru a preveni fenomenul deplorabil al taximetrelor „pirat”, fără a afecta totuşi autostopul obişnuit?

  • Germania a amendat marii producători de mezeluri cu 338 milioane de euro, pentru fixarea preţurilor

     Amenzile au fost aplicate unor 21 de companii, între care se află cei mai populari producători de cârnaţi, şi 33 de persoane, relatează Wall Street Journal.

    Reprezentanţii companiilor respective s-au întâlnit în mod regulat pentru a discuta preţurile, începând din 2003, potrivit concluziilor investigaţiilor care au fost declanşate în urma unor informaţii anonime, a precizat instituţia.

    Discuţiile despre fixarea preţurilor au avut loc ani de zile, mai ales prin telefon, uneori între două părţi, iar alteori prin runde comune de discuţii.

    Un număr de 11 companii au optat să colaboreze cu autorităţile şi au recunoscut practicile incorecte, în timp ce altele, între care subsidiara Herta a grupului Nestle, au negat că ar fi implicate şi intenţionează să conteste amenda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nori americani peste băncile europene

    Commerzbank, a doua bancă a ţării, unde statul german deţine 17% din acţiuni, este acuzată că a transferat bani prin filialele sale din SUA în numele unor companii din Iran şi Sudan, aflate pe lista ţărilor sancţionate de SUA, iar rezultatul ar putea fi o amendă de cel puţin 500 mil. dolari.

    Prima bancă europeană amendată a fost cea mai mare bancă din Franţa, BNP Paribas, care a acceptat să plătească daune de 8,97 mld. dolari pentru încălcarea legislaţiei americane contra spălărilor de bani, prin faptul că a ajutat în perioada 2004-2012 o serie de clienşi să eludeză sancţiunile impuse de SUA unor ţări ca Sudan, Iran sau Cuba. Jean-Laurent Bonnafe, CEO al BNP Paribas, a declarat că “regretă profund” comportamentul incorect al unor funcţionari din bancă şi a promis că va aplica un plan de întărire a sistemelor de control intern.

    Suma imputată băncii franceze depăşeşte de departe amenda de 1,9 mld. dolari plătită de HSBC într-un caz similar din 2012. Presa americană a scris că investigaţiile derulate de SUA ar viza şi alte bănci europene, care şi-au declarat deja disponibilitatea deplină de a coopera cu autorităţile americane: Credit Agricole, Societe Generale, UniCredit.

    Amenda aplicată BNP Paribas a stârnit proteste la Bruxelles, în rândul bancherilor europeni, dar şi la Moscova, unde Vladimir Putin nu a ratat ocazia să explice că amenda este o răfuială a SUA pentru că Franţa nu a renunţat la contractul de livrare de nave de război Mistral către Rusia.

  • Amendă de 2.700 de lei pentru un vitezoman care mergea la mare

    Şoferul a fost sancţionat contravenţional pentru fiecare depăşire a vitezei legale cu amendă în valoare de 900 lei, sancţiunea totală fiind de 2.700 de lei. Totodată, poliţiştii i-au reţinut permisul de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă totală de 270 de zile.

    Depăşirea limitelor legale de viteză şi viteza neadaptată la condiţiile de trafic reprezintă unele dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice, reaminteşte Poliţia. Viteza determină creşterea distanţei de frânare necesară opririi autovehiculului în siguranţă şudetermină agravarea consecinţelor accidentelor rutiere indiferent de cauză.

    Poliţia Română recomandă conducătorilor auto să circule cu prudenţă.

    Peste 460 de infracţiuni au fost constatate de poliţişti, în patru zile, în urma acţiunilor desfăşurate pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, a comunicat Poliţia Română. Poliţiştii au aplicat aproape 13.200 de sancţiuni contravenţionale, dintre care aproximativ 11.100 la regimul rutier.

    În perioada 7-10 iulie, aproximativ 6.000 de poliţişti de ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de la investigarea fraudelor, transporturi, din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase ori de la alte formaţiuni şi luptători de intervenţie rapidă au acţionat pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică.

    Astfel, 96 de percheziţii, 1.610 controale, 297 de filtre şi 2 razii au fost efectuate de poliţişti în aceste zile. Au fost constatate 463 de infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 232 în flagrant.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 10.892, dintre care 60 pentru consum de alcool şi 3.100 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Poliţiştii au prins 281 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 39 au fost reţinute şi 25 arestate. Au fost depistate 4 autoturisme semnalate ca fiind furate.

    De asemenea, au fost aplicate 13.192 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 2.600.000 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 600.000 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.366 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 408 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 28 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 602 permise de conducere şi au retras 284 de certificate de înmatriculare.
     

  • PROIECT: Persoanele care nu îşi plătesc amenzile, date în judecată de autorităţile locale

     Proiectul de lege urmăreşte modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, în sensul că persoanele care nu îşi achită amenzile şi care nici nu pot fi executate silit să fie date în judecată chiar de către autorităţile locale, pentru a fi astfel obligate la zile de muncă în folosul comunităţii.

    “În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organele de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică vor sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată”, se arată în proiectul supus dezbaterii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro