Din totalul acestei sume, 149 milioane euro vor fi folosite pentru achitarea în avans a plăţilor pe suprafaţă pentru aproximativ 400.000 fermieri, dintr-un total de circa un milion agricultori beneficiari. Contractarea împrumutului a fost avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Tag: Agricultura
-
Ministerul Agriculturii se împrumută cu peste 300 milioane euro de la Trezorerie, pentru subvenţii
Din totalul acestei sume, 149 milioane euro vor fi folosite pentru achitarea în avans a plăţilor pe suprafaţă pentru aproximativ 400.000 fermieri, dintr-un total de circa un milion agricultori beneficiari. Contractarea împrumutului a fost avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului.
-
Guvernul taie bugetele la Muncă, Agricultură, Educaţie şi creşte la Sănătate, Transport şi Dezvoltare
Cele mai mari fonduri vor fi tăiate de la Ministerul Finanţelor (aproximativ 1,1 miliarde lei) şi Ministerul Muncii (755 milioane lei), urmate de ministerele Agriculturii (145 milioane lei), Mediului (80,4 milioane lei) şi Educaţie (50 milioane lei), au declarat surse guvernamentale.
Vor fi reduse şi fondurile Secretariatului General al Guvernului, cu 15,4 milioane lei, şi ale Academiei Române, cu 10,4 milioane lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
CEC Bank a lansat creditul pentru achizitia de teren pentru productia agricola
Valoarea creditului este de maximum 75% din valoarea totala a investitiei, iar perioada de gratie este de pana la 12 luni, in functie de perioada de creditare.
Costurile practicate de CEC Bank pentru acest tip de credit sunt dobanda (intre 9,15% si 12,40%, in functie de clasa de risc in care se incadreaza clientul), comision de analiza de 1%, aplicabil la valoarea creditului si comision de gestiune de 0,08 %, aplicabil lunar la valoarea creditului.
“Clientii beneficiaza de garantii flexibile, prin acordarea unei garantii prin FNGCIMM si de modalitati de rambursare adaptabile in functie de fluxul incasarilor curente si prognozate de catre solicitant”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.
Sunt eligibili pentru aceste finantari producatorii agricoli sub diverse forme de organizare: persoane fizice autorizate, asociatii agricole familiale, asociatii de producatori agricoli, grupuri de producatori, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, societati agricole private, societati comerciale si cooperative agricole etc.
Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditului.
-
Seceta ameninţă recolta din 2012
“Pe fondul regimului termic din aer si sol mai scazut decat in mod normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamna vor inregistra o incetinire a ritmurilor de vegetatie, mergand pana la stagnarea temporara a proceselor vegetative, indeosebi in nordul si centrul tarii”, se arata in raportul de prognoza pentru perioada 10-16 noiembrie. “Pe ansamblu, uniformitatea si vigurozitatea plantelor va fi medie si buna in cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele cu deficite de apa in sol.”
Conform prognozei pe trei luni a Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in luna noiembrie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Cerna, Jiu, Olt inferior, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80% din normalele lunare) in bazinele superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, pe Arges, Ialomita, Buzau, pe Siretul mijlociu si inferior si pe unii afluenti ai sai (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus).
In luna ianuarie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Crisuri, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Arges, Rm. Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
In cursul lunii noiembrie este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunilor decembrie 2011 si ianuarie 2012 formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor.
-
Idee de marketing pentru produsele tradiţionale: ministână amenajată în aer liber
Târgul ECOAGRIS, ediţia a XIV-a, este structurat pe trei secţiuni: produse de apicultură, agricultură (seminţe, articole gospodăreşti şi de grădinărit, tratamente ecologice pentru mediu), respectiv produse ecologice, naturale şi tradiţionale (preparate din carne de porc, oaie sau pui, brânzeturi, ouă ecologice, dulceţuri şi prăjituri de casă, paste ecologice, pălincă, vin natural sau ecologic, plante medicinale).
Târgul are loc în perioadele 11-13 noiembrie, 25-27 noiembrie, 9-11 decembrie, la care se adaugă şi o ediţie specială de Crăciun programată în perioada 21-23 decembrie. Organizatorul este compania Bioma Agro Ecology, care distribuie în România produsele agricole ecologice furnizate de firma omonimă din Elveţia.
Expoziţia cu vânzare a târgului se deschide vineri, 11 noiembrie.
-
Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat
“În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.
Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.
În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.
Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.
Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.
Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.
La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.
-
Zece principii pentru Guvern: repetaţi după noi
~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, IOANA MIHAI, ANA RĂDUŢĂ, RĂZVAN MUREŞAN ~
Prin măsurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din “ţări cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme”, spunea în decembrie trecut premierul Emil Boc, într-una dintre numeroasele sale declaraţii despre cât de bine stă România în raport cu diverse alte ţări europene, graţie restricţiilor bugetare adoptate de guvernul lui. “Uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia”, susţinea premierul.
Aproape toţi oamenii de afaceri şi analiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin menţionează, într-adevăr, fixarea unor ţinte de disciplină bugetară prin acordul cu FMI şi reducerea cheltuielilor în sectorul public (mai puţini apreciază şi majorarea TVA) ca măsuri pozitive luate de actualul guvern, alături de programul Prima Casă, modificarea Codului Muncii şi menţinerea nivelului cotei unice de impozitare.
Toţi se grăbesc să adauge însă o listă mult mai lungă de măsuri considerate neinspirate sau nocive, de la mărirea salariilor şi a pensiilor înainte de alegeri şi până la impozitul forfetar, seria prea mare de investiţii nefinalizate sau inutile, permiterea creşterii arieratelor şi chiar aplicarea în mare grabă şi nediferenţiat a unor măsuri (tăierea uniformă a salariilor cu 25% în sectorul bugetar, fără criterii de performanţă, şi majorarea uniformă a TVA, reclamate de pildă ca atare de Sorin Popescu, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – ARPIM). Şi nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de întârzierea cu care statul în general înţelege momentul şi ciclurile economice. “De investiţii era nevoie din prima zi de când România a intrat în criză”, afirmă economistul Florin Cîţu. “Relaxarea fiscală ar fi trebuit să vină la începutul crizei, pentru a stimula economia şi a sprijini IMM-urile foarte fragile şi puternic îndatorate. Acum nu înseamnă altceva decât a face duşuri scoţiene cu un bolnav cardiac”, consideră Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.
Pentru următorul an, situaţia se prezintă şi mai dificilă decât până acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât şi pe cei care trebuie să construiască politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare în Europa şi perspectiva unei perioade delicate pentru băncile străine care au investiţii în România şi pentru economiile zonei euro ne periclitează direct şansele de relansare; pe de altă parte, ţara intră într-un an electoral cu o economie nerefăcută după criză şi susţinută de motoare aflate majoritar în afara controlului său (industria depinde de investitorii străini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).
Este adevărat că, faţă de anii trecuţi, România are în ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o ţară în ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relevă acum mai multă încredere în capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dacă ţintele de deficit negociate cu FMI ar putea fi uşor depăşite: “actualul acord cu FMI şi UE va rămâne în grafic, fiindcă guvernul şi-a demonstrat deja hotărârea de a consolida finanţele publice, iar deficitul structural al bugetului se va menţine sub 3% din PIB”, estimează analiştii BCR, care mizează pe un deficit al bugetului general de 4,2% în 2012, calculat după standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi însă eclipsat cu uşurinţă de faptul că reticenţa faţă de risc, mărită de criză, îi face pe investitori să ocolească Europa de Est în bloc, cel puţin deocamdată: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pildă, recomandă investitorilor să-şi crească expunerea pe Asia, dar s-o reducă pe America Latină şi încă mai mult pe Europa Centrală şi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabilă faţă de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi aşteaptă o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei undeva în a doua parte a anului viitor.
Ce poate face şi ce nu ar trebui să facă statul în aceste condiţii?
-
Prognoza hidrologica: o sa fie sau nu seceta?
In luna octombrie, pe baza elementelor statistice de lunga durata si avand in vedere situatia debitelor scazute de la sfarsitul lunii septembrie, INHGA estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad, Jijia si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din normalele lunare, mai mici (30-50% din normalele lunare) pe Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea.
In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Crasna, Crisuri, Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
In a doua jumatate a lunii noiembrie, precizeaza INHGA, este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunii decembrie, formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor, pe unele rauri din zona de munte din nordul, estul si centrul tarii.
La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie apreciaza ca ploile si ninsorile din ultima perioada, in special din intervalul 11-17 octombrie, vor determina imbunatatirea continutului de umiditate din sol, in conditiile in care la inceputul lunii se mentineau valori scăzute si deosebit de scazute ale rezervei de apa din sol (seceta pedologica) pe areale agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, local in vestul Maramuresului, estul Moldovei si sud-estul Olteniei.