Tag: acces

  • MediaCafé devine ChargeAds

    Rebranding-ul sub umbrela ChargeAds, furnizor global de tehnologie pentru publicitatea digitală automatizată, vine ca o consecinţă firească a migrării tranzacţiilor de media digitale înspre programatic, şi finalizează un proces de consolidare început în urma cu 2 ani.

    Mihai Fanache, fondator al MediaCafé, vede această consolidare şi rebranding ca o reafirmare a angajamentului faţă de partenerii de business locali şi de misiunea companiei de a oferi cele mai eficiente şi scalabile soluţii pentru nevoile strategice şi de media buying digital.

    ChargeAds a demonstrat pe plan internaţional leadership în industria tranzacţionării automatizate, prin soluţiile tehnologice şi accesul global la inventar display, video, mobile şi nativ, asigurat de parteneri ca Rubicon Project, Pubmatic, Appnexus, Google sau Yahoo – aducând scalabilitatea şi nivelul de automatizare cerute de noul context al pieţei.

    ChargeAds preia de la MediaCafé o experienţă de 8 ani de parteneriate inovatoare şi consecvente în livrarea pe piaţa locală de soluţii digitale integrate şi inventar premium, posibile prin parteneriatele exclusive cu publisheri internaţionali ca Yahoo! si Shazam, şi care au permis MediaCafé să atragă anual cele mai importante volume din totalul pieţei locale de media digitală.

    ChargeAds va beneficia de experienţa celor peste 20 de specialisti MediaCafé şi de relaţiile existente din piaţă, completând oferta către parteneri. “România se aliniază astăzi tendinţelor globale prin adoptarea platformelor de Programmatic Trading ca şi soluţii eficiente, transparente şi scalabile de cumpărare şi vânzare de media digitală. Este o consolidare naturală, care va facilita accesul rapid şi sustenabil al partenerilor noştri către cele mai puternice soluţii de trading din lume”, a declarat Mihai Fanache, CEO-ul companiei rezultate din consolidarea celor două entităţi.
     

  • Ţara cu cei mai fericiţi copii şi cei mai trişti adulţi – GALERIE FOTO

    Copiii din România, cel puţin cei din grupa de vârstă 10 – 12 ani, sunt cei mai mulţumiţi din lume de viaţa lor, relevă un studiu despre viaţa şi satisfacţiile copiilor, realizat pentru Jacobs Foundation, la care au participat 53.000 de copii din 15 ţări ale lumii.

    Optimismul specific copiilor este prezent în rezultatele studiului – cei din Norvegia sunt doar cu foarte puţin mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor decât cei din Etiopia, deşi norvegienii au acces la haine de calitate, computere, internet, cărţi, televizor, player mp3 sau maşină, în timp ce copiilor din Etiopia le lipsesc cea mai mare parte din respectivele bunuri.

    Oricum, este de remarcat lipsa de corelaţie între numărul bunurilor deţinute sau la care au acces şi gradul de satisfacţie, cel puţin la acest nivel al vârstei. Copiii din România sunt pe primele două locuri, de regula pe primul loc, la mai toate chestionarele – de la viitorul ţării la casa în care locuiesc, de la oamenii cu care vin în contact la viaţa de familie şi de la bunurile pe care le deţin la calitatea prietenilor.

    Paradoxal este că tinerii români sunt cei mai fericiţi, în timp ce adulţii se situează pe locul 12 din 15 la acelaşi grad de satisfacţie. Oricum, chiar şi realizatorii studiului spun că gradul de fericire al copiilor români este un mister; Janathan Bradshaw de la Universitatea York spune că în grupa de vârstă 13 – 15 ani copiii din România nu mai au o viziune la fel de optimistă şi crede că pe măsură ce se maturizează gradul de satisfacţie scade.

    La celălalt capăt al firului se află copiii din Coreea de Sud, care, în ciuda faptului că au acces la cea mai mare parte a bunurilor materiale, sunt mai nefericiţi decât adulţii. Totul face parte dintr-un scenariu în care nivelul general de satisfacţie al copiilor din ţările dezvoltate este relativ mai scăzut decât cel din ţările mai sărace; la fel este şi nivelul de încredere în forţele proprii.

  • Trei ardeleni fac revoluţia tehnologiei. Ideea lor a luat prin surprindere Google şi Facebook, proiectul Pangea face valuri în domeniul IT din SUA

    Trei IT-işti clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas şi Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce şi-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluţie prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere şi pe cei de la Google şi Facebook, care îşi doresc acelaşi lucru, dar nu s-au gândit la această soluţie inedită.

    La conferinţa TechCrunch Disrupt din New York, IT-iştii clujeni au urcat pe scenă şi au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

        Vreau să vă gândiţi la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiţi. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicaţie care ar putea să le îmbunătăţească viaţa. Asta pentru că nu sunt conectaţi la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populaţie, nu au acces la internet, la conţinut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

    Acesta a precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puţini oameni îşi permit să aibă acces la internet.

    Clujeanul a dat exemplele Google şi Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult şi costă la fel.

    Citit mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Trei ardeleni fac revoluţia tehnologiei. Ideea lor a luat prin surprindere Google şi Facebook, proiectul Pangea face valuri în domeniul IT din SUA

    Trei IT-işti clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas şi Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce şi-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluţie prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere şi pe cei de la Google şi Facebook, care îşi doresc acelaşi lucru, dar nu s-au gândit la această soluţie inedită.

    La conferinţa TechCrunch Disrupt din New York, IT-iştii clujeni au urcat pe scenă şi au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

        Vreau să vă gândiţi la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiţi. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicaţie care ar putea să le îmbunătăţească viaţa. Asta pentru că nu sunt conectaţi la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populaţie, nu au acces la internet, la conţinut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

    Acesta a precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puţini oameni îşi permit să aibă acces la internet.

    Clujeanul a dat exemplele Google şi Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult şi costă la fel.

    Citit mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un braşovean a devenit antreprenor după ce i-a venit ideea să-i înveţe pe corporatişti să redescopere lectura

    „O idee unică în lume“ – aşa descrie Bogdan Georgescu start-up-ul Bookster, pe care l-a fondat în urmă cu trei ani, cu menirea de a oferi accesul la cărţi unui număr cât mai mare de angajaţi. Succesul de la noi şi feedback-ul primit l-au încurajat pe Georgescu să ţintească şi pieţe din afara României.

    Bookster este o bibliotecă pentru angajaţii din companii. Este o definiţie concisă a proiectului fondat de Bogdan Geor-gescu, care oferă corporatiştilor, pe baza unui abonament lunar, accesul la zeci de mii de cărţi. „Ideea s-a construit în timp, am avut un mic incubator de afaceri în care am testat diverse idei de afaceri mai ales cu tentă socială, orientate spre educaţie. Bookster a venit de la ideea că este păcat ca oamenii să cumpere cărţi atunci când sunt reduceri. Eu cred că ar trebui să citim cărţi pentru că ne plac sau pentru că sunt de interes şi nu pentru că sunt ieftine. Sunt destul de mulţi oameni care nu îşi permit, din cauza preţului, să cumpere cărţi.“

    Bogdan Georgescu a ales zona corporate din mai multe considerente, unul dintre acestea fiind şi lipsa serviciilor din zona de educaţie destinate acestei categorii. „Am plecat de la ideea de a construi o afacere sustenabilă, care să crească în timp. Ne-am gândit la companii, pentru că pe zona aceasta de educaţie nu erau foarte multe proiecte.“ Succesul, spune antreprenorul, a venit destul de repede, iar feedback-ul a fost unul mai mult decât pozitiv. „Am construit un program prin care responsabilii de resurse umane antrenează angajaţii în diferite proiecte, în special cu scopul de a-i încuraja să citească. Practic, se creează o dinamică în fiecare companie, este un concept nou numit «learning organization».“

    Luând în calcul numărul de companii din străinătate care oferă contra cost accesul la cărţi electronice, l-am întrebat pe fondatorul Bookster de ce nu a ales această variantă. „Iniţial am vrut să oferim închirierea de cărţi electronice, aceasta a fost prima noastră idee. Din păcate, am aflat repede că această digitalizare agresivă este doar o poveste. În presă dă bine, se vorbeşte tot timpul despre gadgeturi, dar în realitate piaţa nu răspunde acestei tendinţe. În România, doar 3% din cota de piaţă a cărţii este reprezentată de cartea electronică. În Germania este vorba de 4%, în Spania şi Italia tot 4%. Cea mai mare digitalizare din acest punct de vedere este în Marea Britanie, cu 14%.“

    Fondat în 2012, start-up-ul Bookster a fost mai întâi testat pe un grup mic de companii, pentru ca ulterior să ajungă pe birourile a zeci de corporaţii. „Am început să dezvoltăm Bookster şi să testăm în octombrie 2012, am lansat apoi un pro-gram pilot în martie 2013, iar primul contract l-am semnat în septembrie 2013. Bookster este o idee inovatoare, nu mai există nicăieri în lume, şi din această cauză a avut un proces de învăţare destul de lung. Investiţia a fost mult mai mare decât mi-aş fi dorit, în jur de un milion de euro, şi mai avem de investit până să ajungem pe zero. Anul trecut cifra de afaceri a fost de un milion de lei, iar anul acesta ar trebui să ajungem la 2,5 milioane de lei. Nu suntem încă pe profit, anul acesta ar trebui să ajungem pe zero. După aceea, mă aştept la o marjă de profit de 20-25% atunci când ne vom apropia, ca cifră de afaceri, de 1 milion de euro pe an.“

    Aceste predicţii l-au încurajat pe Bogdan Georgescu să se gândească la extinderea pe alte pieţe, dar ieşirea în afara graniţelor necesită o analiză în profunzime. „Planul nostru este ca de la anul să ieşim pe câteva pieţe din jur, avem drept clienţi corporaţii mari cu sedii în toată lumea care deja ne-au adresat întrebarea dacă putem oferi Bookster şi în alte state. Ne uităm la câteva pieţe precum cele din Polonia, Turcia sau Austria. Trebuie însă să înţelegem mai bine modelul de business, nu cred că este sănătos să ieşi imediat din ţară.“

    Între 30.000 şi 35.000 de angajaţi din România au acces la Bookster. Abonamentul costă între 3 şi 5 euro pe lună pen-tru un cont activ, iar sistemul este flexibil, în sensul în care o companie plăteşte doar pentru cei care folosesc efectiv ser-viciul. „Faţă de alte servicii unde plăteşti pentru toată lumea la grămadă, noi am preferat să se plătească doar pentru cei care activează contul şi chiar îl folosesc. Pe de altă parte, şi livrarea e scumpă, astfel încât ne orientăm spre companii cu un număr mai mare de angajaţi.“

    „În acest moment avem peste 30.000 de cărţi, dar am început cu 1.000. Am observat comportamentul cititorilor noştri şi astfel am crescut colecţia. Am observat că avem cititori de toate felurile şi am încercat să aducem din fiecare domeniu cărţi care au o poveste frumoasă în spate: cărţi premiate, scrise de autori celebri sau de formatori de opinie – nu neapărat cărţi ştiinţifice sau tehnice“, spune Georgescu. „Abonaţii citesc în jur de 6-9 cărţi pe an, iar oamenii ţin o carte, în medie, timp de 39 de zile. Media este de aproximativ 15 materiale pe an, incluzând şi articole sau cărţi electronice. 87% dintre abonaţi citesc mai mult de trei cărţi pe an, iar rata de loialitate este de peste 97% (cei care rămân activi după prima lună). Cam 30% dintre angajaţii companiilor care au contract cu Bookster sunt utilizatori activi. Este mai mult decât ceea ce am estimat noi iniţial, dar mai puţin decât mi-aş dori eu, adică două treimi. Cu toate acestea, se activează în fiecare săp-tămână câteva sute de conturi noi, fără să depunem efort în această direcţie.“

    Bogdan Georgescu spune că atitudinea oamenilor faţă de ideea de antreprenoriat s-a schimbat în ultimii ani, iar acest lucru va încuraja tot mai mulţi tineri să pornească un business pe cont propriu. „Astăzi există o deschidere mult mai mare către zona de antreprenoriat decât în urmă cu 5-6 ani. Atunci ţi-era şi ruşine să te prezinţi ca antreprenor, lumea te vedea ca pe un bişniţar. Astăzi afacerea proprie nu mai e văzută ca ceva rău, dar educaţia în acest domeniu nu prea există. Oamenii nu ştiu ce presupune, nu ştiu cum să obţină finanţare. Există reale probleme de educaţie, de înţelegere a mecan-ismului unui start-up care încetinesc progresul. Creşterea este însă evidentă, avem permanent idei noi.“

  • Zitec a intrat pe piaţa tehnologiilor de automatizare a casei

    Posibilităţile oferite de o casă inteligentă sunt numeroase, iar sistemele de automatizare de ultimă generaţie şi-au făcut loc pe piaţa din România. În condiţiile nu există o cultură a responsabilizării consumului, confortul pare să fie principalul motiv pentru care tot mai mulţi aleg soluţii care să le permită gestionarea casei de pe ecranul unui smartphone. Încrederea companiilor care au intrat pe această piaţă pare, la prima vedere, nejustificată. Însă pe măsură ce echipamentele se vor ieftini, ele ar putea deveni produse de consum, la fel ca telefoanele mobile sau tabletele. 

    “Prin termenul de casă inteligentă se înţeleg de multe ori anumite automatizări şi funcţii care par desprinse din filmele science-fiction. Dar, dacă ne uităm la exemple de succes din domeniu (spre exemplu, Nest), vedem că este mai important să acoperim funcţii de bază, care aduc o valoare deosebită utilizatorilor sau elimină anumite riscuri”, crede Alexandru Lăpuşan, CEO şi co-fondator al Zitec. “Putem spune că o casă inteligentă face viaţa mai uşoară. De exemplu, oferă posibilitatea de a aprinde automat lămpile în grădină dacă este noapte şi se detectează mişcare sau de a activa cu un singur click o „scenă” prestabilită: pornirea televizorului şi amplificatorului, selectarea intrărilor corecte, reducerea intensităţii luminilor, închiderea. În concluzie, o casă inteligenta poate să ofere confortul dorit, să optimizeze consumul anumitor aparate sau să prevină riscuri majore, cum ar fi, de exemplu, inundaţiile.”

    Referitor la piaţa din România, cei de la Zitec se arată optimişti: “Cu siguranţă există cerere de astfel de soluţii, suntem chiar şi noi în discuţii cu potenţiali clienţi, însă din păcate ne este dificil să estimăm în acest moment dimensiunea pieţei locale”, subliniază Alexandru Lăpuşan.

    Luând în calcul şi sumele cheltuite de români pe electrocasnice şi produse hi-tech, care au ajuns în 2014 la peste 2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008, putem trage concluzia că piaţa sistemelor de automatizare a casei va creşte în anii ce urmează.

  • Tarom: Niciun membru al echipajului nu rămâne singur în cabina de pilotaj

    Manualul de Operaţiuni al companiei prevede instrucţiuni cu privire la accesul şi ieşirea din cabina de pilotaj în timpul zborului. Conform acestor instrucţiuni, politica TAROM este că niciodată nu rămâne o singură personă în cabina de pilotaj.

    Daca un membru al echipajului de zbor părăseşte cabina în timpul zborului, acesta trebuie să solicite unui membru al echipajului de cabină să-l înlocuiască în cabină până la întoarcere, precizează comunicatul.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sudul Franţei. Potrivit procurorului din Marsilia, copilotul a refuzat să-i deschidă uşa pilotului şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei, ceea ce poate fi interpretat drept o intenţie de a distruge acest avion.

     

     

                                                                                         

     

  • Tarom: Niciun membru al echipajului nu rămâne singur în cabina de pilotaj

    Manualul de Operaţiuni al companiei prevede instrucţiuni cu privire la accesul şi ieşirea din cabina de pilotaj în timpul zborului. Conform acestor instrucţiuni, politica TAROM este că niciodată nu rămâne o singură personă în cabina de pilotaj.

    Daca un membru al echipajului de zbor părăseşte cabina în timpul zborului, acesta trebuie să solicite unui membru al echipajului de cabină să-l înlocuiască în cabină până la întoarcere, precizează comunicatul.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sudul Franţei. Potrivit procurorului din Marsilia, copilotul a refuzat să-i deschidă uşa pilotului şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei, ceea ce poate fi interpretat drept o intenţie de a distruge acest avion.

     

     

                                                                                         

     

  • Vodafone România îşi extinde acoperirea serviciilor de roaming 4G la 40 de ţări

    “Oferim şi utilizatorilor din străinatate care călătoresc în România acces la reţeaua avansată 4G a Vodafone România, certificată în multiple rânduri”, a spus Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    Vodafone este primul operator din România care a lansat serviciile de roaming 4G, în noiembrie 2013. Lista completă a ţărilor în care serviciile de roaming 4G sunt active este disponibilă pe site-ul companiei.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 438 de milioane de clienţi, la 30 septembrie 2014. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.
     

  • Doi foşti corporatişti au devenit antreprenori şi au ajuns la venituri de un milion de euro din banii colegilor

    Benefit Seven, compania axată pe oferirea unui program de acces la mai multe săli de sport din ţară în baza unui abonament lunar, fondată de doi foşti consultanţi, a ajuns anul trecut la venituri de circa un milion de euro.

    Pentru cei cărora le place dansul, dar şi squash-ul, tenisul sau orice alte sporturi, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC, au venit cu soluţia, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Prin intermediul companiei Benefit Seven şi a cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 120 şi 150 de lei, clienţii lor au acces la circa 140 de săli de sport din Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca şi Braşov, în care pot să practice de la fitness la escaladă.

    Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cei care doresc utilizarea cardurilor este să fie angajaţi ai companiilor cu care Benefit Seven a încheiat parteneriate de colaborare.

    La finalul lui 2014, reţeaua număra peste 6.000 de abonaţi activi, în creştere cu 150% faţă de 2013, şi un număr de 142 săli, în creştere cu 180% faţă de 2013. În 2014, 7card a facilitat accesul şi la centre de sport din afara Bucureştiului, pentru anul în curs fiind vizate alte patru oraşe importante din ţară. Cifra de afaceri a ajuns astfel la aproximativ un milion de euro în 2014, iar pentru 2015 se prognozează dublarea acesteia. ”Anul acesta intenţionăm să depăşim 10.000 abonaţi, peste 200 de de săli şi să încheiem parteneriate cu operatori din alte oraşe importante ale ţării”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin, domeniile din care vin cei mai mulţi clienţi sunt bancar, telecom şi consultanţă.

    Numărul abonamentelor din România la cluburile sportive a crescut în 2014 cu 12% faţă de anul precedent, iar pentru 2015, procentul estimat de creştere este de 10-13%, potrivit estimărilor 7card. Creşterea estimată pentru 2015 se datorează deschiderii unor noi cluburi moderne de fitness în marile oraşe ale ţării sau extinderea celor existente în afara Bucureştiului, potrivit reprezentanţilor 7Card.

    ”Se constată că, din ce în ce mai mulţi anagajatori aleg să ofere abonamente la sală angajaţilor pentru a-i motiva şi a-i fideliza. Un procent de peste 30% dintre abonamentele 7card sunt oferite ca bonus salarial angajaţilor”, spune Andrei Creţu.

    La nivelul pietei de fitness din Romania, bugetul mediu lunar pentru un abonament la o sală de sport este de 170 lei, iar abonamentul 7card est este cu aproximativ 35% mai mic. Din totalul abonamentelor făcute, 58% sunt pentru femei. Peste 55% dintre abonaţi aleg intrările la clasele de fitness şi aerobic, 15% aleg activităţi speciale precum dans, escaladă, arte marţiale sau antrenamente multifuncţionale şi 30% dintre abonaţii 7card optează pentru sălile cu piscină.

    ”Se poate constata în 2014 o cerere crescută pentru cluburile sportive care oferă posibilitatea practicării tenisului, squash-ului, escladei. Un mare accent se pune pe antrenamentele multifuncţionale (ex. Crossfit)”, observă şi Iulian Cîrciumaru, cofondator 7card.