BusinessMagazin

Tag: piata

  • Terenurile cumpărate scump obligă dezvoltatorii să construiască

    CEI CARE AU ANUNŢAT PROIECTE POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, Adama, Tagor, Red Sea Group şi Shikun & Binui RED, dar companiile deţin împreună sute de mii de metri pătraţi de teren pentru dezvoltări rezidenţiale, cumpărate cu câţiva ani în urmă.
    „Momentul actual este unul bun pentru înce-perea unui proiect rezidenţial, iar acest fapt este datorat unui cumul de factori, unii negativi, alţii pozitivi. Cel mai important factor negativ, care se întâlneşte în cazul companiilor care au cumpărat terenuri pe vârf de preţ, este legat de valoarea terenului şi eventual de creditul acordat pentru achiziţia respectivului teren„, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Un astfel de teren nu produce nimic din punct de vedere al veniturilor, dar are costuri de finanţare, dobânzi şi, eventual, se bucură şi de atenţia băncii finanţatoare, care începe să pună presiune pe dezvoltator.

    Cei care au achiziţionat terenuri în perioada de dinaintea crizei economice iau deja în calcul o eventuală pierdere a terenului şi îşi calculează un nou randament. Unii dezvoltatori pot considera chiar că valoarea terenului este zero şi să înceapă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, adică să dezvolte.

    „Dacă ai un teren de 40.000 de metri pătraţi cu un credit pentru el, terenul respectiv nu aduce decât costuri. Ţinând cont de condiţiile actuale din piaţă, unii aleg să ia o parcelă mai mică din acest teren, 2.000 de metri pătraţi spre exemplu, şi să facă un bloc. Dacă îşi face calculele bine, poate vinde, există piaţă. Şi din întreaga parcelă a fost ruptă o mică parte care produce ceva„, explică Ilie.
    Astfel, per total, pierderea sau profitul înregistrat se vor calcula la final, dar până atunci este evident că dezvoltarea ar trebui să înceapă. În opinia lui Ilie, contează foarte mult preţul plătit pe teren, existând cazuri în care dezvoltarea poate fi o opţiune şi cazuri în care preţul plătit a fost pur şi simplu nerealist.

    „Poate fi un moment bun să dezvolţi ţinând cont şi de factorii pozitivi existenţi: chiar dacă tendinţa este în continuare de scădere, involuţia preţurilor este evident mult mai redusă decât în perioada 2008-2010, iar pe anumite segmente se pot observa chiar şi semne de stabilizare. Oricum, o scădere de aproximativ 3%-5% pe an, să spunem, poate fi obţinută în cele mai multe cazuri pe loc, prin negociere, fără să aştepţi un an – iar unii cumpărători au sesizat acest aspect, rezultând şi un număr tot mai ridicat de tranzacţii„, a arătat reprezentantul Coldwell Banker.

    PLANURILE DE MII DE LOCUINŢE S-AU TRANSFORMAT ÎN „PROIECTE DE BUZUNAR„. Adama a deschis seria anunţurilor privind începerea de noi proiecte. Compania, unul dintre cei mari mari proprietari de locuinţe din România, aflat sub umbrela grupului austriac Immofinanz, a început, în toamna anului trecut, construcţia celei de-a doua faze din proiectele Edenia şi Optima, ambele în cartierul Titan.

    „În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, e clar că există cerere. Trebuie însă să atacăm piaţa cu produsele potrivite ca preţ şi calitate, iar oferta de astfel de locuinţe este limitată. Noi reuşim să venim cu preţuri bune pe piaţă, pentru că avem costuri de construcţie mai reduse. Din acest motiv, cred că în următoarele 12 luni este cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuinţă, pentru cei care au bani„, a declarat recent Adreas Holler, membru al consiliului executiv al Adama.

  • Manifestaţii de amploare în Piaţa Roşie din Moscova pentru a sărbători victoria din 1945. Putin: Facem totul pentru ca nimeni să nu poată declanşa un război undeva

     Camioane militare care transportă lansatoare de rachetă strategice şi alte arme au defilat în centrul capitalei ruseşti pentru a marca sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial celebrat la 9 mai în fosta URSS, actul de capitulare fiind semnat seara târziu, la 8 mai la Berlin, respectiv 9 mai după ora Moscovei.

    La ora 10.00 (09.00 ora României), după orologiul Kremlinului, o linişte mormântală s-a lăsat peste Piaţa Roşie, plină de militari, şi peste tribuna oficială, unde se aflau Vladimir Putin şi numeroşi veterani şi invitaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Licitaţiile lunii mai la Artmark

    Începând de miercuri, 8 mai, iubitorii de artă din Bucureşti sunt invitaţi să treacă pragul Palatului Cesianu-Racoviţă, pentru Expoziţia lunii mai la Artmark. Cu ocazia noii serii de licitaţii, desfăşurate în zilele de marţi, 14 mai (Licitaţia de Orientalism & Licitaţia de Bijuterii şi Ceasuri de Colecţie) şi miercuri, 15 mai (Licitaţia Vechi Maeştri ai Artei Româneşti – inclusiv o secvenţă din colecţia compozitorului Aurel Stroe & Licitaţia de Opere în Argint), Artmark propune peste 300 de obiecte de artă şi de colecţie.

    Una dintre piesele centrale ale licitaţiei dedicate Vechilor Maeştri o reprezintă capodopera lui Ioan Andreescu, “Ulcică cu flori de câmp“ (valoare estimativă: 100.000 – 200.000 de euro). Tabloul a aparţinut impresionantei colecţii a lui Scarlat Yarka (1846 – 1915) – avocat, procuror la Curtea de Conturi din Bucureşti. Operele pictate de Andreescu aflate în colecţia Yarca compuneau cea mai însemnată colecţie de picturi ale artistului, în afara familiei Dobrescu (numele adevărat al lui Andreescu).

    Capodopera lui Andreescu a făcut ulterior parte din colecţia doctorului Gheorghe Stroe, medic al pictorului Ion Theodorescu-Sion, respectiv din colecţia compozitorului Aurel Stroe, laureat al premiului Herder.În ţară, expoziţia va ajunge la Sfântu Gheorghe, unde va putea fi admirată joi, 9 mai, la Muzeul Naţional Secuiesc (orele 10:00-21:00), iar la Focşani – sâmbătă, 11 mai (orele 10:00-21:00), în sediul Primăriei Municipale.
     

  • Clasa mijlocie se mută în zona Asia-Pacific

    Doar în Asia există deja 525 de milioane de persoane care pot considera că fac parte din clasa mijlocie – ceea ce reprezintă mai mult decât totalul populaţiei Uniunii Europene. Se estimează că, în următoarele două decenii, clasa de mijloc se va extinde cu alte 3 miliarde de persoane, provenind aproape exclusiv din zonele emergente. Este, de asemenea, de aşteptat ca o parte importantă din noua clasă mijlocie din Asia să urce către nivele superioare ale categoriei de venituri, ceea ce le va conferi o putere de cumpărare impresionantă. 

    Alexis Karklins Marchay, co-Leader al Centrului pentru Pieţe Emergente al Ernst & Young spune: “Până în 2030, pe măsură ce tot mai multe persoane intră în clasa mijlocie, e de sperat ca această armată de noi consumatori cu bani şi cereri noi să aducă pe linia de plutire economia globală”.

    China şi India vor deveni marile puteri ale consumerismului clasei de mijloc în următorii douăzeci de ani, cu toate că şi pieţele în creştere rapidă, cum ar fi Mexic sau Brazilia, vor avea un cuvânt greu de spus. Însă contribuţiile Chinei şi Indiei vor fi substanţiale. Astăzi există în China în jur de 150 de milioane de persoane care sunt considerate ca făcând parte din clasa de mijloc globală, care vor ajunge la 500 de milioane în următorii zece ani. Până în 2030, circa 1 miliard de persoane din China ar putea fi în clasa de mijloc, adică 70% din populaţia prognozată.  

    Clasa de mijloc globală din India este, totuşi, mult mai mică, cifrându-se la aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 5% din populaţia ţării. Se estimează că acest grup va creşte susţinut în următorii zece ani, ajungând la 200 de milioane de persoane până în 2020. După această dată, extinderea clasei de mijloc din India se va accelera, ajungând la 475 de milioane de persoane până în 2030, urmând să depăşească creşterea clasei de mijloc din China începând cu anul 2027.

    Până în 2030, vom asista la o distribuire mult mai largă a veniturilor în lume. Milioane de oameni au fost scoşi din sărăcie în ultimele decenii, iar mai nou începe să se vadă impactul clasei de mijloc în dezvoltarea pieţelor emergente. în pofida acestui fapt, raportul sugerează că, deşi creşterea cheltuielilor din pieţele emergente a ajuns să depăşească în ultimii ani cheltuielile din pieţele dezvoltate, mai e încă o cale lungă de parcurs până la atingerea parităţii la nivelul contribuţiilor. Deşi consumul din pieţele emergente nu este încă îndeajuns de puternic să readucă rata globală de creştere la nivelul de dinainte de 2008, se poate dovedi suficient pentru a preîntâmpina revenirea la recesiunea globală în următorii câţiva ani (în condiţiile în care consumul din pieţele dezvoltate nu intră în declin).

    Alexis Karklins Marchay conchide: “Apariţia noii clase de mijloc, cu o putere de cumpărare comparabilă cu cea din statele dezvoltate, va atrage după sine imense oportunităţi de afaceri. Aceste oportunităţi pot să apară foarte repede iar multinaţionalele trebuie să fie pregătite să răspundă. Iar aceste oportunităţi de business nu se vor limita doar la bunurile de consum. Apariţia unei clase de mijloc înstărite va deschide pieţe în noile teritorii şi pentru servicii financiare sau pentru sectorul de sănătate, de pildă.”
    Care ar putea fi implicaţiile pentru România?

    Această transformare demografică la nivel global reprezintă o oportunitate majoră pentru companiile exportatoare din România. Clasa de mijloc din întreaga lume, dar mai ales cea care se configurează acum la nivelul pieţelor emergente, consumă bunuri care pot fi produse şi livrate în mod competitiv de companiile româneşti. Este important ca exportatorii locali să analizeze tendinţele demografice care se conturează pentru următoarele decenii şi să se înscrie deja în cursa recalibrării ofertei pentru noii consumatori.
     

  • Active Watch: Anul 2012 a însemnat politizarea cronică a pieţei de media. Raportul FreeEx privind libertatea presei în România în 2012

     “Raportul privind libertatea presei în România în 2012” a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) şi a fost lansat miercuri dimineaţă, în faţa sediului din Bucureşti al Serviciului Român de Informaţii (SRI).

    În 2012, România s-a situat pe locul 42 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere, după Spania (36), Franţa (37), Letonia (39) şi înaintea altor membri ai Uniunii Europene, precum Ungaria (56), Italia (57), Grecia (84) şi Bulgaria (87). Totodată, potrivit raportului global privind independenţa presei realizat de Freedom House, mass-media din România sunt “parţial libere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berarii se joacă cu gustul verii

    IN MAI PUŢIN DE O LUNĂ, BERARII AU SCOS LA RAMPĂ TREI NOI PRODUSE. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier a prezentat Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, iar URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. URBB nu are însă în portofoliu beri cu arome şi nici Romaqua Group, cele două companii neintrând, încă, în această horă.

    AVÂND ÎN VEDERE INTENSITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN ACEST DOMENIU, n-aş fi surprins dacă segmentul berilor cu arome s-ar dubla anul acesta„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries. Astfel, la final de an berile cu arome ar putea ajunge la o cotă de 5% din piaţă; pentru comparaţie, în alte pieţe mature, berile cu arome au înghiţit deja 10% din piaţă – nu imediat după lansare, ci timp de câţiva ani. În 2012, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii a ajuns la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Recordul absolut al pieţei berii s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor.

    MIHAI BÂRSAN ADAUGĂ CĂ NOUTATEA LANSĂRII URSUS COOLER ESTE COMPLETATĂ DE FAPTUL CĂ ACEASTA ESTE ŞI PRIMA MARCĂ ROMÂNEASCĂ DIN SEGMENTUL MIXURILOR DE BERE CU LIMONADĂ CE ARE ŞI VARIANTA FĂRĂ ALCOOL. Produsul este disponibil la sticle şi doze de 0,5 litri atât în reţelele marilor retaileri, cât şi în spaţiile horeca. În urmă cu numai câţiva ani peste o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, dar în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

     Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

     Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori

     Cele mai puternice femei din România: Violeta Moraru, Azuga Waters

     Băuturile preferate ale lui James Bond – GALERIE FOTO

     Saint Patrick’s Day: 20 de ani de Irish pub dâmboviţean

     Cât de tare îngraşă berea?

    Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a „meciului„ care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor.

    Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sau relansare de beri cu arome; de fapt, 2012 poate fi numit, pentru berari, „anul radler sau al berilor cu arome„. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins. În ringul berilor cu arome a intrat în iunie şi Redd’s Cranberry, o bere cu aromă de merişoare şi 4% conţinut de alcool.

    Al treilea plasat în piaţa berii, producătorul Bergenbier a relansat în iulie Bergenbier Fresh, pus pe piaţă anul anterior sub numele Bergenbier Fresh Lemon. Compania mai are în portofoliu şi Beck’s Green Lemon, pe care l-a lansat în 2008.

    DAR DACĂ MULTINAŢIONALELE ŞI-AU ÎNDREPTAT ABIA ANUL TRECUT ATENŢIA (ŞI BUGETELE) ASUPRA BERILOR CU AROME, trebuie spus că acest tip de băuturi exista deja pe piaţă de ani buni prin intermediul importatorilor. Stuff Distribution, de pildă, este o companie care a ales de la bun început să nu se lupte pe terenul acaparat de multinaţionale şi şi-a alcătuit portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă.

    Importatorul are în portofoliu berea radler Oettinger de mai bine de şase ani. Iar anul trecut, tocmai din pricina promovării agresive pe care au făcut-o multinaţionalele berilor cu arome, Oettinger şi-a crescut vânzările cu 500%. Ovidiu Negrea, director comercial al Stuff Distribution, insistă asupra faptului că „mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler: Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5% cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu 2,5% tărie„.

    `Una peste alta, berarii s-au prins într-un nou meci, ediţia 2013. Vremea caldă e de partea lor – cel puţin până acum – şi rămâne de văzut dacă portofelele nu vor „fluiera„ încheierea partidei înainte ca băutorii de bere să consume o halbă în plus faţă de anul trecut.

     

  • Uniunea Europeană: Motorola Mobility abuzează de poziţia pe piaţă cu cereri de interzicere a produselor Apple

     Executivul UE a trimis Motorola Mobility o plângere antitrust în acest sens, relatează Bloomberg.

    “Companiile ar trebui să îşi folosească timpul inovând şi concurând în baza meritelor produselor oferite, nu folosind incorect drepturile de proprietate intelectuală în scopul de a ţine în loc concurenţa, în detrimentul inovaţiei şi al dreptului de a alege al cumpărătorului”, a declarat luni comisarul pentru Concurenţă Joaquin Almunia.

    UE încearcă să elimine abuzurile legate de drepturile de proprietate intelectuală, în condiţiile în care Motorola Mobility, Microsoft, Apple şi Samsung Electronics obţin victorii comerciale prin hotărâri judecătoreşti divergente, în întreaga lume.

    Anul trecut, Almunia a trimis Samsung o plângere oficială, legată de maniera în care compania se foloseşte de patente, şi are în vedere stabilirea unor reguli care să împiedice companiile să se folosească incorect de invenţii, în detrimentul concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 220 de tone de VIN FALSIFICAT, distribuite pe piaţă. Băutura se vindea în en-gros-uri

     Suspectul a fost prins în urma unui control efectuat de ofiţerii Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi poliţişti de la serviciile de investigarea fraudelor de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău şi (IPJ) Prahova, împreună cu inspectori din cadrul Ministerului Agriculturii.

    Potrivit poliţiştilor, administratorul societăţii comerciale este suspectat că, în perioada ianuarie – aprilie 2013, a furnizat, cu ajutorul a zece distribuitori, în vederea comercializării, băuturi falsificate la pet-uri de doi litri, în mai multe en-gros-uri din Argeş, Brăila, Buzău, Ialomiţa şi Prahova.

    Cu ocazia cercetărilor, a reieşit că bărbatul a distribuit aproximativ 222.000 de litri de vin falsificat, în valoare de 770.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Profitul Gazprom a scăzut anul trecut pentru prima dată în mai mult de un deceniu, cu aproape 10%

     Grupul Gazprom a raportat ultima dată o scădere a profitului net în 2001, potrivit Bloomberg.

    Profitul net a coborât la 1.180 miliarde de ruble (38 miliarde de dolari), de la 1.300 miliarde de ruble în 2011, a aunţat grupul.

    În schimb, veniturile au avansat cu 2,7%, la 4.760 miliarde de ruble (153,4 miliarde de dolari), după ce declinul exporturilor a fost compensat prin preţurile mai mari.

    Gazprom a redus cu 3,6% livrările către ţările europene, piaţa tradiţional mai profitabilă pentru producătoul rus, unde acoperă circa un sfert din cerere. Volumul vânzărilor a scăzut, de asemenea, pe piaţa din Rusia şi în fostele state sovietice

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro