BusinessMagazin

Tag: piata

  • Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au crescut în primul trimestru cu 4%, la 349 milioane euro

     “Exceptând piaţa de electrocasnice mari şi piaţa de electronice, toate sectoarele monitorizate de GfK TEMAX au înregistrat rate de creşteri pozitive în valoare. Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă, de 105 milioane de euro, după o creştere de 0,9% faţă de T1 2012. Cea mai mare creştere de valoare s-a înregistrat în sectorul Telecom (18,2%). Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Evoluţia sectorului telecom a fost impulsionată de vânzările de smartphone-uri.

    Astfel, valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru, la 88 de milioane de euro. Noile modele de smartphone-uri au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afaceri mai mari cu 19% pentru Rio Bucovina în 2012

    În timp ce anul 2012 a însemnat o consolidare a poziţiei în topul primelor trei companii îmbuteliatoare de apă din România, care a adus o creştere a cifrei de afaceri de 19% faţă de anul precedent, 2013 se anunţă cel mai important an din istoria companiei Rio Bucovina. Managementul a demarat în forţă, cu obiective de lansare a mai multor branduri proprii de lichide, food şi non food.

    De la preluarea mandatului de director general al companiei Rio Bucovina, Răzvan Iancău a început un amplu proces de reorganizare strategică, definirea viziunii, misiunii şi valorilor companiei. Realizarea unui audit intern şi extern, atât financiar cât şi de brand, a avut în vedere eficientizarea resurselor active, a structurii companiei şi a distribuţiei directe şi indirecte, precum şi extinderea portofoliului de produse.

    Tot în direcţia creşterii şi eficientizării resurselor, având ca obiectiv consolidarea poziţiei pe piaţă, se înscriu şi investiţiile în capacităţile de îmbuteliere care vor genera o serie de lansări de noi mărci, în segmentul băuturilor. Investiţiile totale din anul 2013 se vor ridica la valoarea de 5 milioane de euro în facilităţile de producţie şi îmbuteliere, acestea generând o creştere a locurilor de muncă şi a nivelului de trai în plan local.

    În 2013, compania Rio Bucovina va deţine trei mari fabrici: Vatra Dornei, Timişoara şi o nouă fabrică lângă Bucureşti. În Vatra Dornei sunt programate investiţii de circa 3,6 milioane de euro, care vor genera o creştere a capacităţii de îmbuteliere până la 180 – 200 milioane de litri anual. Fabrica Rio Bucovina din Timişoara cu circa 80 de milioane de litri anual împreună cu achiziţia, în perioada următoare, a unei fabrici de îmbuteliere de lângă Bucureşti, care înseamnă încă 100 de milioane de litri, vor livra obiectivul de creştere la nivel regional, compania putând deveni unul din principalii jucători din punct de vedere al capacităţii de îmbuteliere pentru apa minerală naturală, apa de masă şi apa de izvor. Extinderea ariei de acţiune a Rio Bucovina în zona de distribuţie susţine ritmul de creştere previzionat pentru 2013.

  • Bunurile de folosinţă îndelungată, o piaţă de 349 mil. euro în T1 2013

    Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă de 105 milioane de euro după o creştere de 0,9% faţă de primul trimestru din 2012. Cea mai mare creştere din punct de vedere valoric, de 18,2% a fost înregistrată în sectorul Telecom. Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut.

    Valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru al lui 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.  Noile modele de smartphone-uri lansate în ultimele perioade au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Piaţa foto a atins o valoare totală de 9 milioane de euro în T1 2013, o performanţă cu 11% mai bună faţă de primele trei luni din 2012. În timp ce camerele foto compacte au crescut cu 2% în valoare, segmentul de DSLR-uri a avut rate de creştere de două cifre şi a salvat sectorul. Aparatele compacte au înregistrat o apreciere a preţului de două cifre, deşi numărul de unităţi vândute a fost mai mic, preţul mai mare al produselor vândute a dus la creşterea în valoare a segmentului. Când vine vorba de camere cu caracteristici mai bune, există o cerere tot mai mare pentru DSLR-uri, în special cele entry level şi pentru compacte de top.

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale a înregistrat o uşoară creştere de 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 8 milioane de euro. Segmentul care a generat creşterea a fost acela al imprimantelor şi multifuncţionalelor laser care a depăşit nivelul echilibrat la care s-a aflat în ultimele trimestre. întregul segment al tehnologiei ink continuă trendul descendent.

    În primul trimestru al anului piaţa de IT a înregistrat o uşoară creştere de 0,9% faţă de T1 2012, ajungând la o valoare de 105 milioane de euro. Segmentul cu cea mai mare creştere a fost cel al tabletelor media, o piaţă tânără aflată în plină expansiune. în acest context, piaţa de computere portabile a înregistrat o uşoară descreştere. Perifericele (tastaturi, mouse-i) sunt de asemenea pe un trend crescător, dar calculatoarele desk şi monitoarele au scăzut mult şi continuă să piardă teren pe piaţa de IT.

    Din punct de vedere al valorii, piaţa de electrocasnice mici a crescut în T1 2013 cu 0,9% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Totuşi, comparând cele două trimestre, cererea de electrocasnice mici s-a redus. Consumatorii au ales produse mai scumpe, fapt ce a dus la creşterea în valoare a întregului sector.

    Cererea pentru aparate de îndepărtat părul a crescut în acest trimestru cu ocazia celor două sărbători: Valentine’s Day şi Ziua Femeii. Categorii de produse precum aparate de ras, trusele complete de îngrijire pentru îndepărtarea părului corporal şi facial, aparate pentru femei de îndepărtare a părului care folosesc tehnologia laser/IPL au înregistrat creşteri.

    Concentrarea pe produse mai scumpe precum expresoarele fullautomate şi roboţii de bucătărie cu motoare puternice au adus valoare adăugată pe piaţă. Totodată preferinţa consumatorilor pentru dispozitive cu caracteristici mai bune, precum blenderele de mână metalice, blenderele de mână cu accesorii incluse, aspiratoarele cu motoare mai puternice şi expresoarele fullautomate care au carcasă de metal au adus modelele cu preţuri mai mari în centrul atenţiei.

    Electrocasnice mari: Debut lent pentru piaţa de electrocasnice mari

    Sectorul de electrocasnice mari a înregistrat o scădere a valorii vânzărilor de -2,1% în primul trimestru al lui 2013 faţă de T1 2012, ajungând la o valoare totală de 58 milioane de euro. Acest început de an lent a fost cauzat în principal de continuarea trendului din 2012: pieţele de aragazuri, frigidere şi maşini de spălat rufe au scăzut uşor, în timp ce pieţele de cuptoare, plite şi hote au înregistrat creşteri importante.

    Piaţa de frigidere este marcată de o tendinţă clară spre frigiderele cu sistem No Frost incorporat care reprezintă 19% din totalul de unităţi vândute şi spre dispozitivele cu o eficienţă energetică mai mare. Totuşi această categorie se dezvoltă într-un ritm lent. în timp ce maşinile de spălat rufe cu încarcare frontală au suferit o scădere uşoară, vânzările din segmentul de semiautomate au scăzut puternic, fapt ce a dus la o scădere totală a pieţei de maşini de spălat rufe cu 3% în T1 2013 faţă de T1 2012.

    Privind la tendinţele din sectorul de electrocasnice mari, este vizibilă o preferinţă în creştere pentru aparatele incorporabile, ce au crescut cu 13% în T1 2013 faţă de acelaşi trimestru din 2012. Totodată în această categorie tot mai mulţi consumatori au ales produsele cu caracteristici mai bune precum plitele cu inducţie şi cuptoarele cu autocurăţare catalitică, produse ale căror vânzări au crescut cu mai mult de 20%.

    Primul trimestru al lui 2013 a adus o scădere de 2,3% pentru sectorul de electronice, valoarea totală a vânzărilor ajungând la 57 de milioane de euro. Majoritatea segmentelor din cadrul sectorului de electronice au înregistrat rate de creştere negative de două cifre, mai puţin piaţa de televizoare cu ecran plat care a încheiat primul trimestru la o valoare a vânzărilor foarte apropiată de cea din T1 2012. Scăderea cererii vine după un ultim trimestru foarte bun al lui 2012, susţinut de numeroase activităţi promoţionale care au impulsionat cererea şi au scăzut nevoia de achiziţii pentru următoarele luni.

    Faptul că performanţa de pe piaţa televizoarelor, una dintre cele mai mari pieţe din cadrul sectorului de electronice, a depins mult de diferite activităţi promoţionale, toate având în vedere reducerea preţurilor, a avut consecinţe atât pozitive cât şi negative asupra producătorilor şi retailerilor. Un rezultat pozitiv a fost acela că au influenţat dorinţa de a cumpăra într-o perioadă de criză, când tendinţa consumatorilor este de a amâna achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Părţile negative sunt eroziunea preţului, scăderea valorii adăugate şi a profitabilităţii promoţiilor şi apariţia unei rezistenţe a consumatorilor în faţa promoţiilor tradiţionale. Este de aşteptat ca în 2013 să crească cererea pentru televizoare cu ecrane mari şi pentru cele ce permit conexiune la internet, televizoarele „smart”.

     

  • O piaţă înfloritoare pentru gadgeturile portabile

    Deşi mai au multe luni până la lansare, ochelarii Google sunt contestaţi în diverse medii din Statele Unite. Ochelarii au fost interzişi deja, preventiv, într-un bar din Seattle, iar în multe cazinouri din Las Vegas nu vor fi bineveniţi. În plus, autorităţile legislative din Virginia de Vest au încercat să interzică folosirea Google Glass în timpul şofatului. Ochelarii computerizaţi ridică întrebarea dacă vor distrage atenţia şoferilor, vor afecta relaţiile între oameni şi îi vor priva de puţina intimitate pe care o mai au în public.

    Totuşi, compania britanică de cercetare IMS crede că piaţa dispozitivelor inteligente, formată din ceasurile la care lucrează Apple şi Samsung sau ochelarii Google, va ajunge până în 2016 la o valoare de 6 miliarde de dolari. Cei mai câştigaţi din această expansiune a dispozitivelor inteligente vor fi dezvoltatorii de programe software care vor obţine câştiguri considerabile. Pentru a intra pe această nouă piaţă printre primii, compania americană Evernote, o companie care se ocupă cu dezvoltarea de software pentru a lua notiţe şi pentru a arhiva documente, deja a început să lucreze la o serie de programe software pentru dispozitive inteligente de acest tip.

    Potrivit companiei de cercetare Juniper, în 2017 se vor vinde aproximativ 70 de milioane de gadgeturi portabile faţă de 15 milioane anul acesta, adică de aproximativ 5 ori mai mult. în timp ce în prezent majoritatea dispozitivelor sunt ceasuri de monitorizare a condiţiei fizice precum cele de la Nike sau Fitbit, Apple lucrează la un ceas inteligent care va avea funcţii similare unui smartphone, potrivit unor persoane apropiate situaţiei.

  • Cât şi cine mai joacă la “păcănele”?

    Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piaţă GfK România la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piaţa jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajaţi circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcţionate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

    Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locaţii de joc din ţară. Dacă includem şi piaţa neagră, vorbim despre o valoare a pieţei de circa 650 de milioane de euro – dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piaţă la 1, 3  miliarde de euro), depăşind chiar jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră.

    Totuşi, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărţi(poker şi black jack) şi 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

    .

    Conform aceluiaşi studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporţie de 92% bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanţilor la joc este de 3, 60% dintre aceştia lucrează full – time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

    În ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig. Jocurile de slot – machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea şi petrecerea timpului liber şi mai putin cu riscul şi adrenalina, în timp ce ruleta şi jocul de cărţi sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

    În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii ţări şi a inclus şi jucători de pe piaţa neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

    Cele aproximativ 10.000 de locaţii legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărţite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul – în proporţie de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor  şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.

    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanţă care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primeşte în schimbul acestei sume nişte puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătăţit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulţi bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câştigul jucătorilor. Situaţia este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câştigul unui jucător şi diferenţiat de asumarea unei pierderi şi retragerea banilor mai puţini decât avea când a intrat în sala de joc.

    Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

  • Posibilă manipulare a preţurilor pe piaţa petrolului. UE cercetează mai multe companii

     Royal Dutch Shell, BP, Statoil şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări în căutarea de dovezi, potrivit Bloomberg.

    Manipularea cotaţiilor pe piaţa energiei poate cauza creşteri ale costurilor de producţie şi preţurilor la consumatori pentru toate bunurile şi serviciile.

    Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, subliniază lipsa de transparenţă a pieţei petroliere, notează Bloomberg. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul Proprietatea vrea să vândă 1,77% din acţiunile OMV Petrom, pachet estimat la 445 milioane lei

     “Acţiunile vor fi vândute în cadrul unui plasament privat accelerat (accelerated book building) adresat exclusiv către investitori instituţionali internaţionali şi români calificaţi în conformitate cu prevederile legale aplicabile ale legislaţiei din România”, potrivit unui anunţ al Fondului transmis miercuri Bursei.

    Intenţia actuală este de a vinde aproximativ un miliard de titluri, însă Fondul îşi rezervă dreptul de a creşte volumul vânzării în funcţie de condiţiile de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de smartphone-uri au crescut în primul trimestru cu 43%

     Astfel, vânzările totale de telefoane mobile la nivel mondial au urcat cu 0,7% în primele trei luni din acest an faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, de la 422,9 milioane la 425,8 milioane de unităţi, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare Gartner.

    Cu vânzări de 210 milioane de unităţi, smartphone-urile au reprezentat 49,3% din piaţă, faţă de 34,8% cu un an în urmă. Vânzările de telefoane mobile cu funcţii de bază au scăzut cu 21,8% în perioada analizată.

    “Utilizatorii de telefoane clasice ori sunt mulţumiţi de ceea ce deţin, ori aşteaptă scăderea preţurilor la smartphone-uri”, comentează analistul Anshul Gupta de la Gartner.

    Pe piaţa telefoanelor mobile în ansamblu, comania sud-coreeană Samsung Electronics şi-a menţinut poziţia de lider, cu peste 100 de milioane de unităţi vândute în primul trimestru, care îi conferă o cotă de piaţă de 23,6%, faţă de 21,2% în ianuarie-martie 2012.

    Pe locul secund se plasează producătorul finlandez Nokia, cu 63,2 milioane de unităţi şi o cotă de piaţă de 14,8%, comprativ cu aproape 20% în urmă cu un an.

    Grupul american Apple se găseşte pe locul al treilea, cu 38,3 milioane de iPhone-uri şi o cotă de 9%.

    Compania coreeană LG este pe poziţia a patra, cu 3,7% din piaţă, urmată de mărcile chineze ZTE (3,4%) şi Huawei (2,6%).

     

  • Vodka şi whiskey-ul, băuturile preferate pe piaţa autohtonă

    Volumul total vândut în 2012 a crescut la 1,94 milioane de litri, o creştere de peste 7% comparativ cu 2011.

    Rezultatele obţinute de PPD România în anul 2012 au fost influenţate de lansarea brandului propriu de vodkă, Tazovski Vodka, precum şi de performanţa brandurilor de renume la nivel mondial din portofoliul său, cum ar fi Johnnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys şi altele.

    “Odată cu evoluţia si diversificarea preferinţelor românilor pentru băuturi alcoolice de calitate, piaţa băuturilor alcoolice importate va fi în continuă expansiune. Acesta este motivul pentru care intenţionăm să diversificăm portofoliul nostru de branduri, dar şi să le susţinem în continuare pe cele deja existente. De asemenea, vom pune în continuare accent pe dezvoltarea relaţiilor cu partenerii şi clienţii noştri, astfel încât să ne putem creşte cota de piaţă”, a declarat Nikolas Xystouris, Director General PPD România.

    Whiskey-ul J&B a rămas în topul preferinţelor românilor şi reprezintă 50% din vânzările totale de whiskey ale PPD România. În timp ce vodka şi whiskey-ul rămân băuturile alcoolice preferate ale românilor, reprezentanţii PPD România consideră că cererea pentru băuturi precum romul şi tequila va creşte începând cu acest an, urmând tendinţele la nivel european.

    Prezentă pe piaţa din România din 2007 şi parte a companiei Photos Photiades Distributors, PPD România este cel mai mare distribuitor de produse de alcool premium si super-premium de pe piaţa locală şi partener al producătorului de băuturi spirtoase, Diageo, lider mondial pe segmentul de băuturi premium. Alături de Diageo şi de alţi parteneri strategici la nivel local, compania deţine cel mai mare portofoliu de branduri premium şi super-premium precum Johnnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys, şampania Lanson, precum şi propriul brand de vodkă, Tazovsky Vodka.

    PPG este prezentă în România, Grecia, Cipru, Croaţia şi Slovenia.

     

  • Ambasadorul Marii Britanii la ZF Live: IT-ul este viitorul României, iar firmele britanice fac parte din această viziune

    Situaţia economică dificilă europeană şi globală determină companiile din Marea Britanie să renunţe tot mai mult la pieţele tradiţionale şi să „descopere” noi pieţe în Europa, consideră Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii, invitat la ZF Live, în ediţia de joi, 9 mai.

    „Firmele şi organizaţiile britanice au creat la Cluj, în domeniul de soft, câteva sute de locuri de muncă. IT-ul este viitorul României, iar firmele britanice fac parte din această viziune”, a spus Martin Harris.

    Într-un interviu acordat în 2010 ZF la preluarea funcţiei de ambasador, Martin Harris a declarat că oraşul Cluj are potenţialul de a deveni un Silicon Valley românesc.

    Un alt oraş care prezintă interes pentru investitorii britanici în domeniul IT este şi Iaşi, unde există 4.000 de angajaţi în această industrie.

    Investitorii britanici sunt tot mai atraşi de piaţa din România mai ales datorită forţei de muncă calificate, „mai interesantă” decât cea din Europa de Vest, consideră ambasadorul.

    Toate stirile sunt pe zf.ro