BusinessMagazin

Tag: piata

  • Planurile Daimler pentru maşina cu cea mai mare cotă de piaţă la nivel mondial dintre toate modelele Mercedes

    Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    În ce priveşte piaţa vehiculelor comerciale, diferenţele la nivel global sunt tot mai mari de la o regiune la alta la capitolul cerinţelor consumatorului, al legislaţiei şi al evoluţiei vânzărilor. Rezultatele din primele trei luni ale anului curent sunt elocvente: în Europa de Vest, unul dintre sectoarele cheie ale industriei auto, piaţa dubiţelor comerciale de dimensiuni medii şi mari a coborât cu 16%, în timp ce grupul Daimler a raportat în primul trimestru un declin de cinci procente.

    Per total, producătorul german şi-a crescut vânzările cu 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut – motoarele creşterii fiind Europa de Est, Statele Unite ale Americii şi America Latină. Cu toate acestea, profitabilitatea a scăzut, iar strategia grupului are în vedere o perspectivă geografică tot mai largă pentru a lua la ţintă pieţele ferite de problemele aduse de criza economică. Sprinter s-a vândut în ultimii 18 ani în 130 de ţări. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România.

    „Fie că aştepţi un colet livrat de DHL în Mexic, în Vietnam sau Australia, există o bună şansă să fie adus în faţa porţii de un Sprinter„, mai spune Bernd Stegmann. De aceea, modelul va fi produs tocmai în locurile în care se vinde cel mai bine. În prezent, autovehiculul este asamblat, în afara fabricii de la Düsseldorf, în Argentina, China şi SUA. Daimler va demara până la finele anului producţia Sprinter şi la Nijni Novgorod, în Rusia, în colaborare cu GAZ. Oficialii au punctat că proiectul din munţii Urali nu va însemna închiderea sau mutarea fabricii din Germania. „Vom compensa volatilitatea de pe piaţa europeană cu veştile bune de peste Ocean. Pieţele emergente sunt focusul în prezent„, spune şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    Pentru atragerea de noi clienţi şi reînnoirea flotelor celor deja existenţi, noul model mizează pe o diferenţă de circa o mie de euro la preţ, un design interior similar, mici modificări la designul exterior, dar mai multe opţiuni care să reducă pe termen lung costul total al autovehiculului. Sprinter aduce nou un consum de 6,3 litri la suta de kilometri, ceea ce înseamnă o economie de 6.000 de euro în zece ani, la o distanţă medie de 40.000 de km parcursă anual. Un alt segment unde companiile pierd bani este cel al accidentelor în care sunt implicate vehiculele comerciale. Un sfert dintre accidente au drept cauză coliziunea din spate a maşinii, unul din cinci accidente se întâmplă în viraje, iar unul din şase pentru că şoferul pierde controlul volanului.

    Caracteriscticile noului model includ sistemul automat de frânare la apropierea prea mare de un alt vehicul, atenţionarea şoferului la schimbarea sau părăsirea benzii de circulaţie şi o mai bună stabilitate în caz de rafale de vânt – principalele atuuri în reducerea costului de utilizare pe termen lung a maşinii.

    Miza pe vehicule comerciale nu e o noutate la Daimler. Anul trecut, grupul a intrat pe segmentul vehiculelor comerciale de dimensiuni mici, de pe care a fost absent până în 2012, cu un obiectiv clar: în 2015 unul din 20 de autovehicule comerciale mici ar trebui să aibă steaua cu trei colţuri. Dacă supremaţia Sprinter este recunoscută la nivel mondial, povestea noului Citan, pariul nemţilor construit în colaborare cu grupul Renault pe segmentul de clasă mică, va fi mai dificil de transformat într-una de real succes: „Partenerul nostru nu este oricine. Este inventatorul acestei clase de maşini, nimeni nu a fost mai de succes până acum în acest sector şi e o companie cu multă experienţă„.

    Pe segmentul de vehicule comerciale, Mercedes a vândut, în 2012,120.000 de unităţi, în linie cu rezultatele din 2011, a crescut veniturile cu 7%, până la 4,5 miliarde de euro, cu un profit de 365 milioane de euro. Iar în tabloul nefericit al zonei euro, vehiculele comerciale sunt printre puţinele veşti bune, industria prognozând o creştere anuală de patru procente la nivel global între 2010 şi 2020.

  • Comisia Europeană analizează dacă Apple foloseşte tactici neloiale pe piaţa smartphone-urilor din Europa

     Apple se confruntă cu presiune în creştere din partea autorităţilor, după ce săptămâna trecută senatorii americani l-au audiat pe directorul general, Tim Cook, privind practicile companiei de a-şi reduce taxele folosind paradisuri fiscale.

    Potrivit unor chestionare transmise săptămâna trecută de CE mai multor operatori de telefonie mobilă din UE şi văzute de FT, ancheta se concentrează pe termeni de distribuţie care ar putea favoriza Apple prin prevederea că niciun rival nu poate obţine condiţii mai bune de vânzare.

    Investigaţia a fost declanşată în urma plângerilor unor operatori de telefonie mobilă şi se află încă într-o fază preliminară. Înainte de deschiderea unei anchete formale de abuz, Comisia trebuie să ajungă la concluzia că Apple are o poziţie dominantă pe piaţa smartphone din UE. Succesul Samsung în ultimii ani pe piaţa smartphone ar putea face, însă, dificilă o astfel de concluzie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GOOGLE vrea să construiască propria reţea wireless, la care să aibă acces un miliard de oameni

     Operatorul celui mai mare motor de căutare pe Internet la nivel mondial a dezvoltat o tehnologie wireless pe care speră să o folosească în colaborare cu companii locale din Asia de Sud-Est şi Africa Sub-Sahariană, potrivit publicaţiei Wall Street Journal, citată de Business Insider.

    Google intenţionează să folosească pentru această reţea frecvenţe rezervate companiilor de televiziune. Totodată, compania a dezvoltat baloane şi alte dispozitive aeriene care pot transmite semnale pe suprafeţe de sute de kilometri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii externi ai Greciei cer băncilor elene să-şi vândă subsidiarele din Europa de Sud-Est

     În România sunt prezente mai multe bănci elene. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

    Troica, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, vrea vânzarea imediată a activităţilor nebancare, în baza unui calendar precis, şi exercită presiuni pentru vânzarea subsidiarelor din Balcani, relatează Kathimerini.

    Directorul general adjunct pentru ajutor de stat al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, se află la Atena de mai multe zile şi se întâlneşte cu managerii băncilor elene privind planurile de afaceri pe care instituţiile de credit trebuie să le depună în cotextul recapitalizării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul de milioane de dolari, câştigător. Cloud-ul cucereşte tot mai multe companii

    Când subsidiara locală a companiei americane IBM semna în anul 2010 un contract cu Petrom pentru a prelua pentru 10 ani administrarea abia construitului centru de date al companiei petroliere, aproape orice referire la termenul „cloud„ încă trebuia să fie urmată de paragrafe întregi de explicaţii ale conceptului, iar pentru multe companii mari scenariul în care ele urmau să renunţe la serverele proprii părea greu realizabil.

    La aproape trei ani de la acel moment, economia a depăşit recesiunea, însă a rămas încă în zodia creşterilor mici, forţând multe companii nu doar să-şi adauge în vocabular termenul cloud, ci şi să-i încerce puterile, dacă nu din convingere, măcar pentru a testa cum va arăta bilanţul contabil la finele anului cu alocări mai mici la capitolul cheltuieli de capital.

    „Piaţa din România este foarte dinamică pe partea de IT. Pe lângă efortul companiilor furnizoare de soluţii în cloud, clienţii au început să se autoeduce şi să îmbrăţişeze din ce în ce mai mult acest model de livrare a soluţiilor către utilizatorii finali„, spune Viorel Delinschi, business development executive în cadrul IBM pentru Europa de Sud-Est. Foarte mulţi clienţi, explică el, se arată interesaţi de cloud din mai multe motive – pe de-o parte este lipsa bugetelor pentru investiţii IT sau încercarea de a găsi o modalitate pentru rotunjirea profiturilor companiei într-un an fiscal, iar pe de altă parte este dorinţa de a îmbunătăţi cash-flow-ul şi restul indicatorilor financiari ai companiei.

    Schimbarea de atitudine a mediului de afaceri, până nu demult în totalitate reticent faţă de cloud computing, vine şi din faptul că există acum, inclusiv la nivelul celor câteva milioane de utilizatori de smartphone-uri şi tablete plus internet mobil din România, numeroase soluţii de cloud dedicate segmentului rezidenţial, de la cele de tipul Dropbox sau Microsoft Skydrive şi până la cele oferite pentru un abonament lunar de operatorii locali de telecom. Mai mult, nume mari de pe piaţa locală din alte industrii decât cea de IT&C, aşa cum este cazul Petrom, au făcut deja acest pas şi s-au mutat în cloud.

    La jumătatea anului trecut lista de clienţi a IBM, compania care a pariat cele câteva milioane de dolari în 2010 pentru construirea unui centru de date de unde să ofere altor companii servicii de cloud computing, număra deja câteva nume sonore, printre care Allianz, Axa, Bitdefender sau eMag. De ce au făcut toate aceste companii pasul spre soluţiile din centrul de date al IBM? Varianta scurtă a răspunsului: „Livrăm IT ca o utilitate – ca apa caldă„, explică Bogdan Popescu, global technology services manager al IBM România. Varianta mai lungă a răspunsului vine de la acelaşi executiv: „IBM pune la dispoziţie toată infrastructura necesară găzduirii aplicaţiilor de business: spaţiu securizat în centrul de date, echipamente hardware şi mentenanţa lor, infrastructura de comunicaţii, sistemele de virtualizare şi sistemele de operare – totul pentru o taxă lunară constantă„.

    În perspectivă, este clar că piaţa va creşte per ansamblu, spune oficialul IBM. Creşterea continuă a pieţei serviciilor de cloud va rezulta din adoptarea de servicii de acest gen pentru sistemele de producţie, în plus faţă de scenariile de dezvoltare şi testare, care au condus, în cele mai frecvente cazuri de utilizare, la serviciile publice de cloud din prezent. Dinamica pieţei variază considerabil atunci când se analizează dimensiunea pieţei de cloud şi creşterea domeniului în diferite regiuni ale lumii. Deşi previziunile de creştere sunt în general ridicate peste tot la nivel mondial, adoptarea serviciilor cloud variază în mod semnificativ în funcţie de ţară, mai punctează Delinschi.

    Pe plan local, IBM furnizează două soluţii de cloud computing – IBM SmartCloud Enterprise (destinată în primul rând întreprinderilor mici şi mijlocii) şi IBM SmartCloud Enterprise Plus (SCEă), care vine în completarea portofoliului de servicii administrate oferite în Centrul de Date operat de IBM România din Bucureşti. „Aceste soluţii SmartCloud sunt disponibile prin accesarea unui portal online, afirmă Viorel Delinschi, business development executivul IBM pentru Europa de Sud-Est, despre platforma care oferă acces rapid la serverele virtuale şi aplicaţiile IBM, ajutând companiile să reducă cheltuielile şi să îmbunătăţească vizibil flexibilitatea proceselor IT. România este printre primele ţări din Europa Centrală unde IBM a lansat un astfel de portal online. Semn că miza pariului de acum trei ani a fost cea corectă.

  • Samsung a vândut 10 milioane de Galaxy S4 în prima lună

    Samsung Electronics a anunţat că vânzările la nivel global pentru Galaxy S4, au depăşit pragul de 10 milioane de unităţi comercializate în mai puţin de o lună de când sunt disponibile pe piaţă. Telefonul lansat la nivel global pe 27 aprilie are o rată estimată de vânzare de 4 unităţi în fiecare secundă.

    Galaxy S4 stabileşte un nou record pentru Samsung, generând vânzări mai rapide decât oricare dintre predecesorii săi. Vânzările de Galaxy S III, de pildă, au atins pragul de 10 milioane de unităţi după 50 de zile de la lansare, în 2012, în timp ce pentru Galaxy SII au fost necesare cinci luni, iar în cazul Galaxy S, şapte luni pentru a atinge acelaşi record.  

    Samsung Galaxy S4 este disponibil în peste 110 ţări şi în curând va fi comercializat în 155 de tări prin intermediul a 327 de parteneri.

  • 150 de ani de activitate pentru liderul pieţei de uşi automate

    Compania a fost fondată cu 150 de ani ca afacere independentă de familie cu activitatea concentrată pe producţia de sisteme de acţionare a uşilor şi ferestrelor.

    Geze a atins, după 150 de ani de existenţă, o cifră de afaceri de 326 milioane de euro în anul financiar 2011-2012 prin activitatea celor peste 2.500 de angajati ai companiei din Leonberg şi a celor 27 de subsidiare la nivel mondial.

    În România, sistemele Geze sunt disponibile din anul 2002. În urma rezultatelor înregistrate, în anul 2007 s-a înfiinţat o reprezentanţă locală, care s-a transformat în anul 2010 în subsidiara GEZE România. Geze este liderul pieţei de uşi automate.  Geze România, cu o cifră de afaceri de aproximativ două milioane euro anual, se axează pe asigurarea solidităţii financiare, pe dezvoltarea departamentelor de service şi mentenanţă şi pe consultanţa dedicată arhitecţilor.

    Ca reper în piaţa construcţiilor din România şi prin consultanţa furnizată în toate fazele dezvoltării proiectelor, Geze a reuşit să îşi dezvolte portofoliul printr-o gamă largă de proiecte de referinţă din diverse domenii precum: birouri (Petrom City, Modatim Timiţoara, Swan Offices, Nusco Tower, BVO), comercial(Sun Plaza, Palas Iasi, Maritimo Constanţa, reţelele de supermarket-uri: Lidl, Penny Market, Dedeman), industrial(Emerson Cluj, Artifex Focsani, ELBA Timişoara).

    Înfiinţată în 1863, compania GEZE GmbH se numără printre cei mai prolifici dezvoltatori şi producători de sisteme de acţionare a uşilor şi ferestrelor şi de tehnologie de siguranţă la nivel mondial. În prezent, grupul deţine 27 de subsidiare la nivel mondial, peste 2.500 de angajati şi o cifră de afaceri de 326 milioane de euro în anul financiar 2011-2012.

  • eMAG: Afaceri de 165 mil. euro în 2012 şi planuri de creştere până la 200 mil. euro în 2013

    eMAG a raportat afaceri de 165 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 14%comparativ cu nivelul de 145 de milioane de euro înregistrat în 2011 şi de trei ori mai mare faţă de întreaga piaţă de electroIT estimată la 1,25 de miliarde de euro anul trecut şi 1,3 miliarde de euro în acest an.

    “Dacă la începutul anului ne aşteptam la o creştere de 10% a pieţei electroIT, aceasta nu a depăşit 4,5%, chiar cu ajutorul evenimentului de shopping Black Friday, care a generat 78% din creşterea întregului an”, a declarat Iulian Stanciu, directorul executiv al eMAG. Pentru reailerul online, Black Friday a însemnat 120.000 de produse vândute, stoc epuizat în primele patru ore, şi încasări de 12 milioane de euro în ziua de vineri, în timp ce întreg weekendul a însemnat vânzări de peste 25 de milioane de euro.

    “Din perspectiva retailului online stăm însă mai bine decât multe alte ţări. Dacă media pieţei europene este de 16,8% în ceea ce priveşte comerţul online pe acest segment, anul trecut în România 20,3% din vânzările de produse electroIT au fost vândute pe internet”, a mai spus Iulian Stanciu. Aproximativ 20,2% au fost vânzări în domeniu prin retailerii independenţi, 20,8% din vânzări au revenit hypermarketurilor şi magazinelor cash&carry, iar restul de 38,7% din vânzările electroIT s-au realizat în 2012 prin magazinele specializate. În acest an, ponderea online-ului este estimată să crească la 23,7%, cea a comercianţilor independenţi va stagna la 20,3%, retailerii specializaţi vor atrage 38,5% din vânzări, iar lanţurile mari de hypermarketuri vor avea o cotă mai redusă, de 17,5%, potrivit oficialilor eMAG.

    Prin comparaţie, ponderea vânzărilor de asemenea produse pe internet este de 18,4% în Elveţia, de 15,8% în Franţa, dar de numai 5% în Italia sau 2,5% în Portugalia. În Cehia, în schimb, online-ul deţine 33% din vânzările de electroIT, iar în Germania, de pildă, procentul este de aproximativ 21%.

    România este însă codaşă la cheltuiala pe cap de locuitor pentru electronice, electrocasnice şi IT, cu 66 de euro pe an, devansată de Bulgaria cu 86 de euro şi Ucraina (90 de euro). La polul opus al clasamentului se află Germania, cu 630 de euro cheltuiţi anual pe cap de locuitor pentru asemenea achiziţii, urmată de Austria cu 508 euro, Franţa (449 de euro), Slovacia (417 euro), Italia (294 euro), Spania (277 euro), Cehia (234 de euro) şi Grecia (164 de euro).

    La nivelul întregii industrii de retail, comerţul online de orice tip de produse înseamnă aproximativ 2% sau un miliard de euro, potrivit estimărilor companiei, în timp ce în Marea Britanie ponderea vânzărilor pe internet este de 13%, în SUA este de 8%, în Germania 7%, iar în Franţa retailul online înseamnă 5% din totalul industriei de retail, conform companiei de cercetare Forrester.

    În 2012, eMAG a vândut un produs la fiecare 10 secunde, iar durata medie de pregătire pentru livrare a unui produs a fost de 150 de secunde. eMAG a livrat anul trecut 12 milioane de tone de colete. De asemenea, retailerul a realizat investiţii totale de 5,5 milioane de euro, echivalentul a 3,3% din vânzări, din care 3 milioane de euro pentru infrastructură IT, 2 milioane de euro pentru logistică şi jumătate de milion de euro în traininguri pentru angajaţi, iar în plus a fost realizată şi extinderea în Bulgaria.

    Site-ul magazinului online a fost vizitat anul trecut de 74,5 de milioane de ori, în creştere faţă de nivelul de 53,9 de milioane din 2011 sau 31,7 de milioane din anul anterior. În fiecare lună, 3,3 de milioane de utilizatori trec pragul magazinului virtual unde sunt disponibile 180.000 de produse diferite.

    Cea mai mare comandă efectuată de o persoană fizică în 2012 a fost de 33.000 de euro, în timp ce achiziţia cea mai valoroasă a unui singur produs a fost cea a plottterului Eplson Stylus Pro GS6000 în valoare de 18.000 de euro. Totodată, cea mai dificilă livrare, realizată parţial cu bacul, a fost pentru o combină frigorifică şi un televizor, la Mila 23.

    Din depozitul eMAG, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 13.500 de metri pătraţi, au plecat anul trecut 2.028 camioane cu marfă. Coletele livrate, în total 12 milioane de tone, au parcurs 200 de milioane de kilometri. În data de 24 noiembrie 2012 au fost livrate 18.900 de comenzi, cel mai mare număr înregistrat în depozitul companiei până în prezent.

    Pentru anul acesta, eMAG are în plan extinderea pe noi game de produse precum cele pentru copii, parfumuri şi cosmetice, precum şi mâncare şi accesorii pentru animale, ca parte a strategiei de dezvoltare al Marketplace, platformă care reprezintă în prezent aproximativ 10% din vânzările companiei. În plan sunt şi alte câteva showroom-uri, compania refuzând să ofere însă mai multe detalii. De asemenea, comenzile efectuate până în ora 15:00 vor putea fi livrate în aceeaşi zi oriunde în ţară, iar oficialii companiei spun că “vom oferi şi posibilitatea verificării coletului de către client şi avem în plan şi lansarea unui credit de consum”.

    Anul acesta, eMAG are în plan investiţii totale de aproximativ 6 milioane de euro şi, în termen de doi ani, şi-a propus să inaugureze un depozit de până la nouă ori mai spaţios decât cel folosit în prezent.

     

     

  • IPHONE pierde teren în faţa Samsung şi Motorola

     Aparatul fabricat de Apple deţine încă poziţia de lider, în percepţia utilizatorilor, dar Samsung şi Motorola au redus diferenţa, conform American Customer Satisfaction Index, relatează Bloomberg.

    Ratingul acordat iPhone a scăzut cu 2,4% faţă de sondajul din 2012, la un scor de 81 de puncte, Samsung a urcat cu 7%, la 76 de puncte, iar Motorola cu 5,5%, la 77 de puncte.

    Vânzările de aparate iPhone au crescut cu 7% în trimestrul trecut, acesta fiind cel mai lent avans de la lansarea pe piaţă a acestora, în 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange România a primit aprobarea CNA să se lanseze efectiv pe piaţa de retransmisie TV

     Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA, SC Orange România SA a cerut aprobarea de a retransmite prin satelit (DTH) un număr de 99 de televiziuni, dintre care 29 sunt HD.

    Iniţial, Orange ceruse CNA aprobarea de a retransmite doar 13 programe, însă în ultimele două săptămâni compania a completat dosarul depus la Consiliu cu alte acorduri primite de la televiziuni, ajungând la 99.

    Între acestea se numără televiziunile operate de Pro TV S.A., televiziuni româneşti precum Realitatea TV, România TV, Trinitas TV, Naţional TV, Naţional 24 Plus, Look TV, Transilvania Live, Taraf TV, Etno TV, B1 TV, Prima Tv, Kiss TV, Kanal D, televiziunile operate de Societatea Română de Televiziune (inclusiv TVR HD), posturile trustului Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia, Gsp TV), posturi din portofoliul Discovery (Discovery, Discovery HD Showcase, TLC, Discovery Science, ID Investigation Discovery, ID Investigation Discovery, Animal Planet HD), posturi din portofoliul Chello Central Europe (MGM, TV Paprika, Sport 1, Megamax, Outdoor HD etc.), National Geographic, National Geographic Wild HD, Style, E! Entertainment, Style, Sundance Channel, Film Box, The Museum Channel, PV TV HD, Fashion One HD, Viasat Explorer, Viasat History HD, BBC World News, BBC World News, BBC Knowledge şi BBC Entertainment, Comedy Central, Eurosport, Eurosport 2, History HD, Travel Channel HD, Mezzo, Mezzo live HD, France 24, euronews, Dorcel XXX HD, Hustler HD/3D.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro