BusinessMagazin

Tag: piata

  • ZF Bankers Summit 2013 – Preşedinte executiv UniCredit Ţiriac: Nu favorizăm creditarea în valută, dar ecartul referinţelor este mare şi clienţii nu-l pot duce

     “Nu favorizăm creditarea în valută, venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Ecartul este mare şi sunt clienţi care nu pot suporta acel cost”, a spus Radu la ZF Bankers Summit 2013.

    Oficialul UniCredit a explicat că nu se referă la ecartul dintre dobânzile pasive şi active pe cele două valute, sau la marja aplicată de bănci, ci la ecartul între referinţa la euro şi referinţa la lei.

    România are cea mai înaltă dobândă de referinţă din Uniunea Europeană, de 5,25% pe an, în timp ce rata de referinţă a Băncii Centrale Europene (autoritatea monetară din zona euro) se situează la 0,5% pe an.

    Răsvan Radu spune că creditarea nu este oprită şi trebuie anallizat de la bancă la bancă, întrucât există bănci care nu mai pot credita şi atrag resurse pentru acoperirea creditelor din sold, bănci care stau bine şi nu vor să se expună şi bănci care vor să crească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI:Turcia – Turcia – Ultimele confruntări în Piaţa Taksim

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Grecia a pierdut statutul de economie dezvoltată. Nu se mai încadrează în criteriile privind obligaţiunile şi facilităţile de creditare

     Astfel, Grecia nu se mai încadrează în criteriile privind obligaţiunile şi facilităţile de creditare, vânzările în lipsă şi transferabilitatea, a anunţat MSCI, cel mai mare furnizor de indici bursieri din lume, a cărui bază de clienţi cuprinde investitori cu active în valoare totală de 7.000 miliarde de dolari, transmite Bloomberg.

    Qatar şi Emiratele Arabe Unite au fost avansate la statutul de pieţe emergente, în timp ce Marocul a fost retrogradat de la piaţă emergentă la piaţă de frontieră.

    Coreea de Sud şi Taiwanul au fost menţinute la nivelul de pieţe emergente, iar acţiunile chineze listate pe aceste burse ar putea fi incluse în scurt timp în categoria emergentelor, potrivit unui comunicat al MSCI.

    Guvernul elen nu a mai fost prezent pe piaţa obligaţiunilor din luna aprilie a anului 2010. De atunci, Grecia a intrat în două acorduri de finanţare externă cu UE şi FMI în valoare totală de 240 miliarde de euro, însoţite de măsuri dure de austeritate, iar implementarea reformelor structurale a fost întârziară de tensiunile politice şi de protestele populaţiei faţă de reducerea pensiilor şi salariilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile noului şef al Romtelecom şi Cosmote

    Pe o piaţă a telecomunicaţiilor în curs de dezvoltare cum este cea din România, noile tehnologii sau servicii precum MyWallet nu numai că sunt necesare, dar au un potenţial imens de creştere„, spunea săptămâna trecută Nikolai Beckers, în cadrul primei discuţii informale cu presa din România de la preluarea recentă a poziţiei de director executiv al Romtelecom şi Cosmote, ocupată anterior de Stefanos Theocharopoulos. „Utilizatorii sunt deschişi la plăţile mobile, dar ca să aibă succes, este nevoie să fie creat un întreg ecosistem pentru acest tip de plăţi şi trebuie atinsă o masă critică„, este de părere executivul.

    Declaraţia lui a venit în contextul în care Deutsche Telekom, grupul german care controlează pe plan local Romtelecom şi Cosmote prin intermediul OTE, a anunţat şi prezentat recent la Varşovia, în Polonia, soluţia MyWallet. Sunt planuri concrete de lansare şi în România în 2014, potrivit declaraţiei făcute de Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile companiei din Europa. „În mod clar vom lansa anul viitor aplicaţia MyWallet şi în România, cu toate că o dată exactă nu a fost încă stabilită„, a spus Nemat.

    Aplicaţia MyWallet a fost deja lansată în Polonia de divizia de telefonie mobilă a Deutsche Telecom şi este folosită de 13.000 de utilizatori pentru plăţi cu cardul bancar direct de pe telefonul mobil în peste 100.000 de puncte din întreaga ţară, între care diverse magazine, cafenele sau restaurante şi pe viitor şi în reţeaua de transport public din Varşovia, de pildă, ca parte a unor proiecte-pilot de extindere a sistemului. Pe lista ţărilor unde urmează să mai fie lansat portofelul din telefon mai sunt, pe lângă România, şi Ungaria, Slovacia sau Cehia.

    APLICAŢIA PERMITE PRACTIC CONSUMATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ DIVERSE CUMPĂRĂTURI CU CARDUL BANCAR FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE PLASTICUL ÎN SINE ŞI CHIAR FĂRĂ SĂ MAI SCOATĂ PORTOFELUL DIN BUZUNAR, prin atingerea telefonului timp de câteva secunde de un terminal de plăţi de tip POS compatibil cu tehnologia aflată la baza aplicaţiei. MyWallet, o aplicaţie ce poate fi descărcată prin internet pe telefon, conţine deja datele cardurilor bancare şi, câtă vreme telefonul are baterie, cu toate că nu este neapărat nevoie să fie pornit, plata poate fi realizată în urma acestui contact dintre cele două terminale.

    INTREG PROCESUL FUNCŢIONEAZĂ PRIN TEHNOLOGIA DE COMUNICAŢII FĂRĂ FIR NEAR FIELD COMMUNICATION (NFC), ceea ce presupune implicit o serie de limitări, dincolo de faptul că este necesar să existe parteneriate cu cât mai multe bănci, aşa încât majoritatea cardurilor bancare să poată fi acceptate în sistem. În Polonia, de pildă, compatibile acum sunt doar cardurile MasterCard emise de câteva instituţii bancare, însă există planuri de extindere atât pe partea băncilor, cât şi integrarea în sistem a cardurilor Visa. O limitare evidentă este aceea că pentru plată pot fi folosite doar telefoanele mobile inteligente dotate cu această tehnologie, adică majoritatea smartphone-urilor lansate recent de producători, deţinute însă deocamdată de un număr relativ restrâns de consumatori. Apoi, comercianţii trebuie să facă şi ei investiţii într-un terminal de plăţi compatibil NFC.

  • Licitaţia de vară la Artmark

    Prima dintre operele lui Tonitza prezente în licitaţie, intitulată “Noapte bună!“, provine dintr-o colecţie privată din SUA. Opera a aparţinut unei familii de evrei din industria textilă, apropiaţi şi protectori ai lui Tonitza, nevoiţi să părăsească ţara din cauza mişcărilor antisemite şi a comunismului. Familia ajunge mai întâi în Argentina, apoi în Statele Unite, fără a se despărţi însă de averea cea mai de preţ luată din ţara natală: colecţia de tablouri. Deşi colecţionarii nu au mai reuşit să se întoarcă în ţară, acest lucru este posibil pentru capodopera lui Tonitza.

    Cel mai cunoscut tablou semnat de Tonitza, având ca tematică lumea copilăriei, tranzacţionat pe piaţa de artă în primăvara anului trecut, “Trei fraţi”, a fost adjudecat la Artmark cu 170.000 de euro.

    Cea de-a doua pictură a lui Tonitza prezentă în cadrul Licitaţiei de Vară, “Bretonă”, aflată la poziţia 144 din catalogul expoziţiei Grupului celor Patru din 1933, sub titlul modest de “Cap de femee – studiu”, ne oferă măsura calităţilor picturale pe care le poartă creaţia lui Tonitza. Era un an extrem de important în cariera artistului – moment al revenirii pe scena artistică, după o perioadă relativ nefastă a carierei. Anii petrecuţi în Constanţa, unde în final va eşua în a finaliza pictura catedralei Sf. Gheorghe, aveau să fie recompensaţi prin expoziţia Grupului celor Patru (martie 1933), unde Nicolae Tonitza, cu 70 de lucrări expuse, printre care şi opera “Bretonă”, a fost foarte bine primit de critica vremii.

    Din Licitaţia de Vară nu lipsesc operele lui Pallady (“Narcise şi lalele” – valoare estimativă: € 35.000 – 55.000), Petraşcu (“Interior la Târgovişte” – valoare estimativă: € 14.000 – 24.000), Baba (“Pieta” – valoare estimativă: € 20.000 – 30.000), Ressu (“Turnul Negru spre şcheii Braşovului” – valoare estimativă: € 9.000 – 16.000), Iser (“Nud în grădină la Toulon” – valoare estimativă: € 14.000 – 24.000), şirato (“Tătăroaice la Mangalia” – valoare estimativă: € 20.000 – 30.000) sau Dărăscu (“Natură statică tradiţională” – valoare estimativă: € 10.000 – 18.000).

     

  • Justificarea pentru intervenţia cu gaze lacromogene din Turcia: Manifestanţii din Piaţa Taksim pătează imaginea ţării

     “Spectacolul (oferit de aceşti manifestanţi) a contrariat populaţia (…) şi pătează imagina ţării în ochii lumii”, a declarat Mutlu într-o conferinţă de presă, atribuind responsabilitatea confruntărilor care au urmat operaţiunii forţelor de ordine unor “marginali”.

    Pe de altă parte, barajele ridicate în jurul Pieţei Taksim din Istanbul au fost înlăturate cu buldozere, iar poliţia a preluat controlul asupra acesteia.

    Forţele de ordine au reuşit marţi dimineaţa, cu ajutorul gazelor lacrimogene şi tunurilor cu apă, să disloce din piaţă sute de tineri manifestanţi, care îşi protejau faţa cu măşti şi care s-au opus intervenţiei aruncând cu pietre şi cocteiluri Molotov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce poţi face cu 20 de angajaţi: un trader de energie din Bulgaria ţinteşte afaceri de 100 mil. € pe piaţa românească

    OET – Obedineni Energiini Targovtsi OOD, un furnizor de energie din Bulgaria cu activităţi în România şi în celelalte state balcanice, intenţionează anul acesta să treacă pragul de 100 milioane de euro cifră de afaceri pe piaţa locală, după ce a încheiat 2012 cu un rulaj de 51 milioane de euro.
     
    Compania a intrat în România în 2009 şi a reuşit după un an să ruleze afaceri de 25 milioane de euro cu doar opt angajaţi. În prezent, sucursala locală are circa 20 de salariaţi şi a ajuns să le furnizeze clienţilor în jur de 50.000 MWh pe lună, având o cotă de 1,63% din piaţa concurenţială, potrivit raportului anual al ANRE. Pentru anul acesta, obiectivul OET este dublarea cifrei de afaceri, iar planul de investiţii prin care firma speră să-şi atingă ţinta vizează extinderea capacităţii de tranzacţionare a energiei.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Burse, Retail, Agricultură, Energie şi altele). Detalii despre abonarea la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care  solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • Nir Refuah, MRM: Digitalul ar putea ajunge la 20% din toată piaţa de publicitate în câţiva ani

    Piaţa de digital din România ar putea ajunge în câţiva ani să însemne 20% din întreaga piaţă de publicitate, estimează Nir Refuah (foto), directorul general al MRM România, agenţia de digital marketing membră a grupului de comunicare McCann WorldGroup România.  „În prezent industria locală de digital este la nivelul la care se afla cea din Israel în urmă cu patru ani”, spune israelianul în vârstă de 34 de ani care a preluat conducerea MRM România după ce a ocupat din ianuarie 2008 poziţia de VP Creative în cadrul McCann Digital Tel Aviv. 

     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Burse, Retail, Agricultură, Energie şi altele). Detalii despre abonarea la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care  solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

    “AŞEZAREA HUB-ULUI LA TIMIŞOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva.

    Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.

    Regulile din aviaţia românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu şi jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piaţa transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafic erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din Bucureşti existau atunci, preponderent către capitalele economice şi politice europene. Piaţa de nişă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timişoara, orientându-se pe oferirea unor zboruri pe destinaţii de nişă din piaţa românească şi cea europeană.

    „Conceptul a fost unul de succes şi a dus la revigorarea multor aeroporturi din România„, spune Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Timişoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii şi frecvenţe de zbor. În 2008, Timişoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina şi una în Republica Moldova. Numărul pasagerilor transportaţi prin aeroportul Timişoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un milion în 2008.

    Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

    CITEŞTE ŞI cum a devenit low-cost-ul scump

    Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Piteşti de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situaţii este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air şi aeroportul din Timişoara îndeplinesc principiul investitorului de piaţă şi au adus beneficii substanţiale şi creşteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport”, spunea la începutul anului Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air.

  • Orange anunţă decizia care vizează milioane de clienţi din România

    Principalele ţări vizate sunt România şi Belgia, unde compania vrea să poată lansa pachete complete fără să fie necesare achiziţii scumpe.

    Pe plan local, întrebarea se pune însă dacă Orange are într-adevăr mai multe opţiuni sau compania nu are altă variantă decât să încerce din nou o colaborare cu compania de cablu UPC, la fel ca în perioada 2008-2009, sperând însă că de această dată parteneriatul va fi un succes, în condiţiile în care şi aşteptările clienţilor şi piaţa s-au schimbat.

    Orange va transmite prin intermediul platformei 99 de posturi, din care 29 în format HD, conform documentelor depuse la Consiliul Naţional al Audiovizualului, din care reiese că operatorul estimează un număr mic de abonaţi, de aproximativ 50.000. Piaţa de servicii TV numără şase milioane
    de abonaţi şi se ridică la circa 370 de milioane de euro pe an.