Tag: Turcia

  • Vicepremier turc: Un serviciu străin probabil a organizat atentatul comis de Revelion în Istanbul

    Un serviciu secret străin probabil a organizat atentatul comis de Revelion într-un club de noapte din Istanbul, soldat cu 39 de morţi, acuză vicepremierul Turciei, Numan Kurtulmus, în timp ce un deputat turc, Şamil Tayyar, atribuie vina Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA

    “Părerea mea este că nu este posibil ca atacatorul să fi putut comite aşa ceva fără a beneficia de susţinere. Pare a fi opera unui serviciu secret. Analizăm toate posibilităţile”, a declarat vicepremierul Numan Kurtulmus într-un interviu acordat cotidianului Hurriyet.

    Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atentatul comis de Revelion în clubul de noapte din Istanbul, soldat cu 39 de morţi şi zeci de răniţi. Conform autotirtăţilor turce, autorul atentatului, aflat încă în libertate, este un etnic uigur.

    Numan Kurtulmus a atras atenţia că servicii secrete străine pot orchestra atentate pe care autorităţile turce le pot dejuca cu greu: “Dacă teroriştii sunt susţinuţi de organizaţii de informaţii străine, pot comite atentate la care noi nici nu ne-am gândi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turcia s-ar putea confrunta cu scăderi dramatice ale turiştilor în urma atacurilor teroriste

    Turcia ocupă poziţia a şasea în clasamentul celor mai populare destinaţii turistice, în urma Italiei, cu aproape 40 de milioane de vizitatori pe an.

    Numărul vizitelor a scăzut drastic în urma eşuării loviturii de stat şi a atacurilor militanţilor kurzi şi a organizaţiei ISIS. Potrivit companiei de travel intelligence ForwardKeys, numărul turiştilor care au ajuns în Turcia şi au aterizat pe aeroporturi a scăzut cu 21% în 2016.

    Chiar şi înaintea atacului din Instanbul, numărul vizitatorilor era aşteptat să scadă cu 22% în primele luni din 2017.

    „Din nefericire pentru Turcia, atacul de la clubul de noapte de Anul Nou va continua, cel mai probabil, să stârnească îngrijorări în legătură cu siguranţa destinaţiei”, a declarat directorul executiv al ForwardKeys, Oliver Jager.

    Datele analizate de ForwardKeys evidenţiază că rezervările turiştilor în Instanbul au scăzut cu 69% în săptămâna care a urmat bombardării aeroportului din Istanbul în luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VIDEO Atentatul de Revelion de la Istanbul: Erdogan a condamnat dur atacul comis în clubul de noapte/ Bilanţul victimelor: cel puţin 39 de morţi şi 69 de răniţi

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat dur atacul petrecut într-un club de noapte din Istanbul, spunând că Turcia va lupta până la capăt împotriva tuturor formelor de atac ale grupărilor teroriste şi susţinătorilor acestora, notează Reuters.

    “Ca naţiune, vom lupta până la capăt nu doar împotriva atacurilor armate ale grupurilor teroriste şi forţelor ce le susţin, dar şi împotriva atacurilor economice, politice şi sociale”, a declarat Erdogan, potrivit unui comunicat.

    “Ei încearcă să creeze haos, să demoralizeze poporul nostru şi să destabilizeze ţara prin aceste atacuri abominabile ce vizează civilii … Ne vom păstra calmul ca naţiune, rămănând uniţi şi niciodată nu vom ceda în faţa unor astfel de jocuri murdare”, a completat preşedintele.

    Poliţia continuă operaţiunile de căutare a autorului atacului armat de la un club de noapte din Istanbul, soldat cu cel puţin 39 de morţi şi aproape 70 de răniţi, scrie The Associated Press.

    Ministrul turc de Interne, Suleiman Soylu, a declarat că autorul nu a fost încă identificat, adăugând că acesta ar fi intrat în club îmbrăcat într-un costum de Moş Crăciun, însă ar fi părăsit clubul purtând alte haine. Oficialul a mai adăugat că primele informaţii indică faptul că este vorba de un singur atacator.

    Atacul a fost comis de un individ care avea o armă automată de tip Kalaşnikov,  în Clubul de noapte Reina, situat în zona Ortakoy din Istanbul.

    În momentul atacului armat, duminică la ora 1.30, în club erau sute de persoane care celebrau Revelionul.

    Multe persoane au sărit în Canalul Bosfor pentru a scăpa de focurile de armă, iar poliţia a întreprins operaţiuni de salvare din apă.

    Cel mai probabil, atacul terorist este opera organizaţiei teroriste Stat Islamic sau a insurgenţilor separatişti din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

     

  • Erdogan: Asasinul ambasadorului rus era membru al mişcării lui Gülen

    Asasinul ambasadorului Rusiei era membru al mişcării clericului musulman disident Fethullah Gülen, acuză preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

    “Criminalul era membru al organizaţiei lui Fethullah Gullen, nu este nevoie să ascundem acest lucru”, a declarat Recep Erdogan miercuri seară.

    Administraţia Recep Tayyip Erdogan îl acuză pe clericul musulman Fethullah Gullen, un fost aliat mutat în SUA după ce a căzut în dizgraţie, că a organizat tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Fethullah Gullen a respins acuzaţiile.

  • Cum s-a schimbat lumea în 2016 sau “anul regizat de Tarantino”

    Titlul este, de fapt, unul pe care l-am folosit în vara acestui an şi pentru un material de copertă: „Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino”, spuneam în urmă cu câteva luni. 2016 este unul pe care cei mai mulţi dintre noi am vrea să-l uităm cât mai repede: conflicte externe, terorism, intrarea construcţiei europene într-o zonă de risc major, alegerea extremiştilor în funcţii de conducere – toate acestea păreau de neînchipuit în urmă cu 12 luni. 2016 s-a dovedit însă anul surprizelor – majoritatea dintre ele, neplăcute.

    Marea Britanie, primul stat care părăseşte Uniunea europeană

    24 iunie este o zi care va rămâne în istoria Europei: primele rezultate oficiale răsturnau toate sondajele prezentate înainte de ziua votului, arătând o victorie la limită a taberei pro-Brexit. Reacţiile au fost imediate: bursele din toată lumea s-au prăbuşit, iar prim-ministrul David Cameron şi-a înaintat demisia, ducând Marea Britanie într-o şi mai mare stare de incertitudine.

    71,8% dintre britanici (peste 30 milioane de oameni) au votat, cea mai mare prezenţă din 1992 încoace. Liderul Ukip, Nigel Farage, care a militat pentru părăsirea zonei euro de peste 20 de ani, a declarat că este o victorie a oamenilor simpli, a oamenilor decenţi şi că ziua de azi va intra în istorie ca fiind „ziua noastră a independenţei”. Consecinţele Brexit nu sunt evidente nici în ziua de azi, în condiţiile în care negociatorii Marii Britanii şi cei ai UE nu par a găsi un numitor comun pentru determinarea modului în care vor arăta relaţiile din britanici şi restul Uniunii.

    Câteva lucruri sunt însă deja evidente: numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit unui raport al Credit Suisse. Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari, în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat recent de banca elveţiană. După ce a înregistrat un „val fără precedent” în uz, termenul „Brexit” este considerat de lexicografi „cea mai importantă contribuţie politică în limbaj de 40 de ani, după scandalul Watergate”, spun reprezentaţii Dicţionarului Collins, informează Reuters. Editorul Dicţionarului Collins a declarat că Brexit a fost folosit pentru prima dată în 2013, dar utilizarea termenului a crescut cu un procent de mai mult de 3.400% în acest an, în apropierea referendumului din luna iunie.

    Celelalte state şi-au arătat şi îşi arată în continuare îngrijorarea faţă de viitorul construcţiei europene; o declaraţie recentă a unui oficial italian sintetizează destul de bine modul în care restul statelor se raportează la situaţie: „Depinde de celelalte 27 de guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a spus Sandro Gozi, ministrul italian al afacerilor europene. „Cred că începutul dezintegăririi UE s-a declanşat odată cu Brexitul.”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia

    În seara zilei de 16 iulie, armata turcă anunţa că a preluat controlul asupra ţării pentru a „reda libertatea şi democraţia”, promiţând că toate acordurile internaţionale vor fi respectate. Serviciile reţelelor de socializare online Facebook şi Twitter, precum şi site-urile ziarelor turce erau blocate; cu toate acestea, preşedintele Ercep Erdogan şi apropiaţii săi au strâns rândurile, iar câteva ore mai târziu criza părea a fi rezolvată.

    Cel puţin 104 indivizi implicaţi în tentativa de lovitură de stat militară au murit în confruntări cu forţele de ordine, declara în ziua următoare Ümit Dundar, noul şef al Statului Major al armatei turce, adăugând că alte 90 de persoane au murit, bilanţul total fiind de 194 de morţi.

    Ce a urmat însă a fost o adevărată „campanie de epurare” dusă de Erdogan şi grupul condus de acesta: aproximativ 60.000 de persoane au fost suspendate din funcţii sau arestate după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în contextul în care administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său, clericul musulman Fehtullah Gulen. Din iulie şi până în prezent, peste 100 de instituţii media au fost suspendate sau închise.

    Alegerea lui Donald Trump

    Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi. A stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: „Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

    Iar cuvintele sale au răsunat mai puternic decât oricând pe 8 noiembrie, atunci când o lume întreagă privea cum americanii produc una dintre cele mai mari surprize electorale din istoria modernă. Donald Trump, un om fără experienţă politică, implicat în zeci de scandaluri şi procese, acuzat de rasism şi misoginism, devenea cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Cum va arăta America sub Donald Trump este încă un mister – mulţi se îndoiesc că el va pune în practică ceea ce a promis în campanie. Dar pericolul există.

  • Cum s-a schimbat lumea în 2016 sau “anul regizat de Tarantino”

    Titlul este, de fapt, unul pe care l-am folosit în vara acestui an şi pentru un material de copertă: „Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino”, spuneam în urmă cu câteva luni. 2016 este unul pe care cei mai mulţi dintre noi am vrea să-l uităm cât mai repede: conflicte externe, terorism, intrarea construcţiei europene într-o zonă de risc major, alegerea extremiştilor în funcţii de conducere – toate acestea păreau de neînchipuit în urmă cu 12 luni. 2016 s-a dovedit însă anul surprizelor – majoritatea dintre ele, neplăcute.

    Marea Britanie, primul stat care părăseşte Uniunea europeană

    24 iunie este o zi care va rămâne în istoria Europei: primele rezultate oficiale răsturnau toate sondajele prezentate înainte de ziua votului, arătând o victorie la limită a taberei pro-Brexit. Reacţiile au fost imediate: bursele din toată lumea s-au prăbuşit, iar prim-ministrul David Cameron şi-a înaintat demisia, ducând Marea Britanie într-o şi mai mare stare de incertitudine.

    71,8% dintre britanici (peste 30 milioane de oameni) au votat, cea mai mare prezenţă din 1992 încoace. Liderul Ukip, Nigel Farage, care a militat pentru părăsirea zonei euro de peste 20 de ani, a declarat că este o victorie a oamenilor simpli, a oamenilor decenţi şi că ziua de azi va intra în istorie ca fiind „ziua noastră a independenţei”. Consecinţele Brexit nu sunt evidente nici în ziua de azi, în condiţiile în care negociatorii Marii Britanii şi cei ai UE nu par a găsi un numitor comun pentru determinarea modului în care vor arăta relaţiile din britanici şi restul Uniunii.

    Câteva lucruri sunt însă deja evidente: numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit unui raport al Credit Suisse. Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari, în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat recent de banca elveţiană. După ce a înregistrat un „val fără precedent” în uz, termenul „Brexit” este considerat de lexicografi „cea mai importantă contribuţie politică în limbaj de 40 de ani, după scandalul Watergate”, spun reprezentaţii Dicţionarului Collins, informează Reuters. Editorul Dicţionarului Collins a declarat că Brexit a fost folosit pentru prima dată în 2013, dar utilizarea termenului a crescut cu un procent de mai mult de 3.400% în acest an, în apropierea referendumului din luna iunie.

    Celelalte state şi-au arătat şi îşi arată în continuare îngrijorarea faţă de viitorul construcţiei europene; o declaraţie recentă a unui oficial italian sintetizează destul de bine modul în care restul statelor se raportează la situaţie: „Depinde de celelalte 27 de guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a spus Sandro Gozi, ministrul italian al afacerilor europene. „Cred că începutul dezintegăririi UE s-a declanşat odată cu Brexitul.”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia

    În seara zilei de 16 iulie, armata turcă anunţa că a preluat controlul asupra ţării pentru a „reda libertatea şi democraţia”, promiţând că toate acordurile internaţionale vor fi respectate. Serviciile reţelelor de socializare online Facebook şi Twitter, precum şi site-urile ziarelor turce erau blocate; cu toate acestea, preşedintele Ercep Erdogan şi apropiaţii săi au strâns rândurile, iar câteva ore mai târziu criza părea a fi rezolvată.

    Cel puţin 104 indivizi implicaţi în tentativa de lovitură de stat militară au murit în confruntări cu forţele de ordine, declara în ziua următoare Ümit Dundar, noul şef al Statului Major al armatei turce, adăugând că alte 90 de persoane au murit, bilanţul total fiind de 194 de morţi.

    Ce a urmat însă a fost o adevărată „campanie de epurare” dusă de Erdogan şi grupul condus de acesta: aproximativ 60.000 de persoane au fost suspendate din funcţii sau arestate după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în contextul în care administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său, clericul musulman Fehtullah Gulen. Din iulie şi până în prezent, peste 100 de instituţii media au fost suspendate sau închise.

    Alegerea lui Donald Trump

    Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi. A stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: „Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

    Iar cuvintele sale au răsunat mai puternic decât oricând pe 8 noiembrie, atunci când o lume întreagă privea cum americanii produc una dintre cele mai mari surprize electorale din istoria modernă. Donald Trump, un om fără experienţă politică, implicat în zeci de scandaluri şi procese, acuzat de rasism şi misoginism, devenea cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Cum va arăta America sub Donald Trump este încă un mister – mulţi se îndoiesc că el va pune în practică ceea ce a promis în campanie. Dar pericolul există.

  • Ambasadorul Rusiei în Turcia a fost împuşcat la Ankara, diplomatul este în stare critică

    Andrei Karlov a fost împuşcat în timp ce participa la o expoziţie în cadrul Galeriei de Artă Contemporană din Ankara, a transmis Ambasada Rusiei, citată de site-ul agenţiei Tass.

    Conform postului CNN Türk, Andrei Karlov este în stare critică. În atac au fost rănite alte trei persoane, relatează postul NTV.

    Există suspiciuni că atacul are caracter terorist islamist, relatează ziarul Hurriyet.

    Conform postului CNN Türk, Andrei Karlov este în stare critică. În atac au fost rănite alte trei persoane, relatează postul NTV.

    Potrivit unor surse, imediat după atacul de la Galeria de Artă Contemporană, au izbucnit schimburi de focuri între presupuşi terorişti şi serviciile de securitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2016: Korhan Maldar, Legal entities credit management director Garanti Bank România

    35 DE ANI / LEGAL ENTITIES CREDIT MANAGEMENT DIRECTOR / GARANTI BANK ROMÂNIA

    Korhan Maldar s-a alăturat echipei Garanti Bank România în 2012. A absolvit în 2004 Universitatea Marmara (Istanbul, Turcia), cu o diplomă de licenţă în economie, şi a activat de la bun început în industria financiară. În 2008, Korhan Maldar s-a alăturat Turkiye Garanti Bankasi A.S., cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere. Până în 2012 a lucrat ca loan evaluation supervisor, la Turkiye Garanti Bankasi.

    În această funcţie, el a gestionat un portofoliu constând într-un volum total de active de 8 miliarde de dolari, reprezentând credite în valoare de 2,5 miliarde de dolari şi 500 de clienţi. În acelaşi timp, el a coordonat activitatea TGB în cinci regiuni din Turcia şi peste 200 de sucursale. În ultimii patru ani, de când s-a alăturat echipei Garanti Bank România, a coordonat activitatea a trei divizii diferite: Corporate Credit Management, SME Credit Management, Legal Entities Monitoring & Reporting. În prezent, conduce o echipă de 25 de persoane. „Lucrând într-o industrie atât de dinamică, este esenţial să îţi aminteşti constant că unul dintre cele mai importante elemente ale activităţii noastre este relaţia pe care o construim cu clienţii. Există o metaforă binecunoscută care poate rezuma această relaţie: clienţii sunt precum o grădină.

    Rolul nostru în calitate de bancheri este de a îngriji grădina, de a o ajuta să crească şi apoi, în timp, să se dezvolte pe cont propriu. În domeniul nostru de activitate, acesta este un proces în derulare care a dat formă carierei mele de la bun început. Am învăţat, de asemenea, şi că investind dedicaţie, integritate, pasiune şi ambiţie, poţi să ajuţi grădina să crească frumoasă şi puternică.“

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici