BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Când a fost mai greu să creşti copii: acum sau pe timpul lui Ceauşescu?

    Pe Facebook, Lucian Lumezeanu a scris: „Daca acum, cand avem pampersi, creme, toate medicamentele, carucioare mai performante decat Trabanturile din anii 90 e greu sa cresti un copil (simt asta, dar mai ales simte nevasta-mea), imi dau seama cum era cand eram noi mici.
     
    Imi povestea mama ca nici detergent nu se prea gasea, plus multe alte chestii, cum ar fi ca tremurai de frig daca stateai la bloc, cu copil cu tot. Poate de asta sunt eu rezistent dar putin dereglat 
     
    Da’ voi dati poze tembele cu citate din Ceausescu, vorbiti despre cat de mare conducator era. Mai ales daca aveti 25-27 de ani”.

  • FMI anunţă sfârşitul petrecerii în România şi vine cu un AVERTISMENT extrem de grav. SOLUŢIA va lovi milioane de români

    Reza Baqir (foto), şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din PIB anul acesta şi avertizează guvernanţii că dacă continuă să reducă taxele şi să crească salariile şi pensiile, conform planului de guvernare asumat înainte de alegeri, datoria publică se va adânci în următorii ani.

  • În 2016, românii au plătit cu cardul taxele şi impozite de peste 360 de milioane de lei

    Românii au realizat în 2016 peste un milion de plăţi de taxe şi impozite cu cardul, la ghişeele primăriilor şi online. Valoarea taxelor şi impozitelor achitate cu cardul a crescut cu aproape 50% anul trecut, la peste 360 milioane lei, datorită dublării numărului de plăţi online şi extinderii reţelei de acceptare, arată datele obţinute de Visa de la băncile din România.

    „Valoarea impozitelor achitate cu cardul a crescut de aproape zece ori în ultimii şase ani, datorită avantajelor evidente ale acestei metode de plată: siguranţă, confort, rapiditate. Am asistat la o creştere spectaculoasă în special a plăţilor online, care scutesc contribuabilul de un drum la ghişeu şi îl ajută să economisească timp”, a declarat Cătălin Creţu, directorul general pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa.

    Anul trecut, una din trei tranzacţii de plată a taxelor şi impozitelor cu cardul a fost realizată online, un rezultat notabil, având în vedere că în urmă cu doar şase ani aceste plăţi erau aproape inexistente. Peste 370.000 de plăţi online s-au realizat în 2016, dublu faţă de anul anterior, valoarea acestora fiind de 78 milioane de lei, se arată într-un comunicat Visa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017
     

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017
     

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017
     

  • Telekom România a raportat venituri în uşoară creştere în 2016, de 985 de milioane de euro

    Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) al Telekom România a fost de 175 de milioane de euro, în scădere cu 14,6% faţă de anul precedent, când a raportat un profit EBITDA de 205 milioane de euro.

    Veniturile la 12 luni ale Telekom Romania Communications au fost de 602,5 milioane de euro, mai mari cu 0,14% faţă de anul 2015. La nivel de trimestru, veniturile au înregistrat o creştere de 4,89%, comparativ cu trimestrul patru din 2015, la 166,8 milioane de euro, şi cea mai importantă evoluţie faţă de celelalte trimestre, potrivit datelor transmise de compania din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul care se plânge că încasează prea mulţi bani de la populaţie. Cum profită oamenii de această situaţie

    Acest lucru se datorează faptului că dobânzile pe care le primesc în conturile fiscale sunt mai atractive decât cele bancare, care sunt negative.

    Datele oficiale arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.  Astfel guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari cetăţenilor şi companiilor care au plătit taxe prea mari anul trecut.

    Suedezii plătesc intenţionat taxe mai mari deoarece legislatia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile lor aduc o dobândă anuala de minimum 0,56% pe an. 

    De aceea mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
     

  • Guvernul care se plânge că încasează prea mulţi bani de la populaţie. Cum profită oamenii de această situaţie

    Acest lucru se datorează faptului că dobânzile pe care le primesc în conturile fiscale sunt mai atractive decât cele bancare, care sunt negative.

    Datele oficiale arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.  Astfel guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari cetăţenilor şi companiilor care au plătit taxe prea mari anul trecut.

    Suedezii plătesc intenţionat taxe mai mari deoarece legislatia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile lor aduc o dobândă anuala de minimum 0,56% pe an. 

    De aceea mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
     

  • Taxele şi impozitele pot fi plătite în rate, fără dobândă, cu cardul de credit

    Cardurile emise de mai multe bănci oferă posibilitatea de a achita în rate taxele şi impozitele, condiţia impusă fiind legată de suma minimă tranzacţionată.

    Credit Europe oferă posibilitatea clienţilor care deţin cardul de credit CardAvantaj să achite, până pe 31 martie, impozitele în două rate, fără dobândă. În cadrul aceleiaşi campanii intră şi plata facturilor de utilităţi la apă, gaz şi electricitate. Singura condiţie este ca tranzacţia să fie minimum 100 de lei. Campania este valabilă la tranzacţiile comerciale efectuate prin CardAvantaj direct la la ghişeele administraţiilor financiare sau la cele ale furnizorilor de utilităţi prin POS-urile instalate, fie online pe site-urile acestora.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro