BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Şeful CFR SA vrea sprijin american şi israelian pentru stoparea furturilor din reţeaua feroviară

     Şeful companiei care administrează infrastructura ferovia ră a afirmat că există un proiect pentru asigurarea pazei care prevede cheltuieli anuale de 22,5 milioane lei , bani care ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne.

    Pe de altă parte, el a adăugat că nu ştie cât va dura implementarea acestei proceduri, iar din această cauză trebuie să existe un plan B.

    “Eu văd că există o problemă. Nu sunt specialist, oamenii noştri nu sunt specialişti”, a spus el.

    Astfel, Sophocleous a contactat ambasadele SUA şi Israelului, urmând să aibă în perioada următoare întâlniri cu reprezentanţii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricover a avut anul trecut afaceri de 970 de milioane de lei

    Robert Arsene, CEO al grupului Agricover, declară despre rezultate că acestea “demonstrează că modelul de business pe care Agricover îl promovează este unul corect, axat pe localizarea şi integrarea nevoilor clienţilor, dovedindu-se câştigător chiar şi în condiţii macroeconomice dificile”. Linii de business precum Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne sau finanţarea fermelor prin Agricover Credit IFN, precum şi performanţele Agricover Bulgaria au contribuit cu creşteri de peste 80 de milioane de  lei la rezultatul final pozitiv.

    Astfel, în 2012, grupul Agricover a raportat o cifră de afaceri de 970 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul 2011, în timp ce EBITDA de 38 de milioane de lei a reprezentat o reducere de cca. 15% faţă de 2011, dictată de condiţiile dificile cu care s-a confruntat anul trecut agricultura atât în România, cât şi în Europa.

    ”Agricultura românească a suferit în 2012 mai multe şocuri. Iarna grea, urmată de vara secetoasă, instabilitatea macroeconomică si volatilitatea majoră a preţurilor cerealelor şi-au pus amprenta asupra întregului domeniu agribusiness. Vom consolida în continuare parteneriatele cu fermierii şi procesatorii din România, pentru susţinerea agriculturii şi a industriei alimentare româneşti”, a declarat Robert Arsene.

    Creşterea afacerilor se datorează atât performanţelor unor linii de business înfiinţate recent, care au confirmat pragmatismul strategiei de dezvoltare a Agricover, cât şi celor consacrate precum Distribuţia de inputuri pentru agricultură, care a continuat trendul pozitiv şi în 2012, crescând cu 15% faţă de anul precedent.

    Lider pe piaţa distribuţiei de inputuri, creşterea acestei linii de business se datorează în principal sporirii numărului de clienţi şi restructurării portofoliului de produse în conformitate cu strategia grupului şi cerinţele clienţilor.

    O contribuţie deosebită a fost adusă de distribuţia de motorină pentru fermieri, unde portofoliul clienţilor a crescut cu 28% faţă de anul 2011. Rezultate demne de semnalat s-au înregistrat şi pe proiectele mai ”tinere” precum distribuţia de inputuri din Bulgaria unde, prin dezvoltarea unor parteneriate strategice, cifra de afaceri a crescut cu 41%  în 2012 faţă de 2011.

    O linie de business relativ tânără care a înregistrat o creştere substanţială este Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne, ale cărei venituri s-au triplat în 2012 pe fondul dezvoltării de parteneriate cu fermierii. Astfel, din totalul estimat de 150 de exploataţii zootehnice profesioniste, în prezent aproximativ 90 de ferme sunt membre ale Clubului Fermierilor din Zootehnie – Agricover.

    “Dorim să construim împreună o platformă de integrare, unde interesele coincid. Agricover, prin poziţia de lider în agribusiness-ul românesc, este un jucător care înţelege problemele cu care se confruntă fermierii şi caută să găsească  în permanenţă soluţii, astfel încât parteneriatul să fie durabil şi profitabil ambilor parteneri”, a precizat Robert Arsene.

    In 2013, priorităţile de dezvoltare ale Agricover Livestock sunt  legate în principal de diversificarea activităţii. Astfel, Agricover îşi propune dezvoltarea  unei platforme de integrare similare şi pentru fermele de vaci de lapte, având ca scop facilitarea valorificării laptelui şi prefinanţarea achiziţiei de tăuraşi pentru îngrăşat, precum şi intrarea pe segmentul de procesare (tranşare şi abatorizare), proiecte care se estimează că vor stimula creşterea cu 30-40% a afacerilor Agricover Livestock.

    Agricover  Credit IFN, prima instituţie financiară nonbancară din România specializată pe finanţarea producătorilor agricoli, a înregistrat în 2012 o creştere cu 40% a volumului plasamentelor ca urmare a măririi cu 56% a numărului de clienţi şi diversificarea portofoliului de produse dedicate finanţării agriculturii. Agricover Credit IFN oferă finanţare atât fermierilor din sectorul vegetal, cât şi celor din zootehnie şi industria procesatoare.

    Grupul Agricover va continua procesul de investiţii şi în 2013, după ce în 2012 a investit peste  2.000.000 de euro în achiziţia unui siloz şi a unui depozit orizontal la Marghita şi Tinca, în judeţul Bihor. În plus, au fost investiţi peste 300.000 de euro în retehnologizarea laboratoarelor din silozuri pentru a asigura corectitudinea şi transparenţa totală a serviciilor de silozare de la recepţionare la depozitare şi livrare, aspecte esenţiale în consolidarea încrederii şi creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor, atât fermieri cât şi procesatori.

    Agricover a dezvoltat recent o platformă de comerţ online pentru agricultură şi produse de grădinărit sub marca Covera, singura platformă online adresată companiilor şi persoanelor fizice din România. “Covera este o linie de afaceri pe care am creat-o anticipând tendinţele de dezvoltare a agribusiness-ului, segmentul vizat fiind fermierii mai mici, grădinarii şi locuitorii zonelor rezidenţiale care doresc să facă amenajări exterioare.

    Ne propunem să fim principalul jucător din România în domeniul comerţului online cu produse pentru agricultura şi grădinărit, oferind cea mai mare diversitate de produse”, a mai spus Robert Arsene.
    Agricover are în portofoliu peste 3.500 de fermieri în România şi Bulgaria, circa 110 procesatori şi deţine parteneriate solide cu cei mai importanţi furnizori de inputuri pentru agricultură, cu bănci şi instituţii financiare atât din România cât şi internaţionale. 

    ”Suntem optimişti în privinţa evoluţiei afacerilor în 2013, când ne aşteptăm la un agricol normal, pe fondul scăderii volatilităţii preţurilor la produsele agricole şi al echilibrării cererii şi ofertei”, a subliniat Robert Arsene.

    Înfiinţată în anul 2000, prin fuziunea dintre SC Comcereal SA Buzău şi Ulvex SA, Agricover şi-a extins afacerile în domeniul agribusiness-ului, construind un modelul de business ca integrator între fermieri şi industria alimentară. Având peste 600 de angajaţi, grupul include: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit IFN,  Agricover Livestock,  Agricover Bulgaria. Solutiile integrate oferite fermierilor includ seminţele, îngrăşămintele, motorina, produsele fitosanitare  consultanţă tehnică de specialitate, suport financiar, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijin în valorificarea recoltelor.

    Agricover acoperă întreg teritoriul României: circa 100 de reprezentanţi de vânzări şi achiziţii, personal specializat în serviciile financiare oferite fermierilor, consultanţi şi specialişti de la instituţii renumite în domeniul agricol. În ceea ce priveşte activitatea de preluare a cerealelor, aceasta se desfăşoară în peste 30 puncte de lucru, baze de recepţie şi silozuri, situate în 9 judeţe, compania dispunând de o capacitate totală de depozitare de peste 700.000 tone, ocupând astfel locul al doilea din punct de vedere al capacităţii de depozitare a cerealelor în România.
     

  • 28 de locuri incredibile despre care probabil că nu ştiai că există – GALERIE FOTO

  • Cât de motivaţi sunt angajaţii de tichetele cadou

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de incentivare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto, servicii financiare.

    Companiile multinaţionale au început să implementeze programele de incentivare non-cash la nivel local, în diferite ţări, simultan.Compania Sodexo Solutii pentru Motivare a studiat modul în care utilizarea soluţiilor de incentivare non-cash (sub formă de tichete sau programe online inovatoare) a partenerilor de business poate influenţa indicatorii companiilor pe parcursul unui an.

    Monitorizarea unui eşantion de 300 de companii la nivel internaţional reflectă faptul că rezultatele anuale obţinute de companiile care au apelat la recompensarea non-financiară a partenerilor din vânzări, distribuitorilor sau resellerilor pentru atingerea targeturilor stabilite au fost mult mai bune comparativ cu cele raportate, în acelaşi interval, de către firmele care au recurs la motivarea financiară.

    ”Incentivarea non-financiară îşi dovedeşte eficienţa datorată în primul rând faptului că declanşează un răspuns psihologic din partea beneficiarilor: utilizând-o, companiile mută competiţia partenerilor bazată strict pe recompensele băneşti într-o zonă a cadourilor şi a recompenselor memorabile”, explică Jean Istasse, director general al Sodexo Soluţii pentru Motivare.

    Conform cercetării Sodexo White Paper: Non-Cash Incentive&Recognition recent realizată la nivel global, în cazul companiilor care au implementat programe de incentivare non-cash, veniturile anuale au crescut cu 9,6%, faţă de avansul de 3% înregistrat de către companiile care au pus accent pe recompensele financiare.

    Veniturile medii generate de fiecare om de vânzări au crescut cu 2,1%, faţă de scăderea de 0,7% resimţită de acelaşi indicator în companiile care au recurs la motivarea în bani. Gradul de atingere a targetului a înregistrat un avans de 1,6% în companiile din prima categorie, în vreme ce în a doua categorie indicatorul a reflectat o scădere de 2,2%.

    Pe măsură ce multinaţionalele au început să îşi lărgească programele de incentivare la nivel local şi companiile de mici dimensiuni, inclusiv cele locale, le-au urmat exemplul, Sodexo Soluţii pentru Motivare a impus pe piaţa românească două soluţii de incentivare – tichetele Smart Pass şi platforma IncentiWise, un sistem online de administrare a programelor de incentivare.

    ”Aceste instrumente folosite pentru incentivarea pe termen mediu şi lung a partenerilor de afaceri şi a consumatorilor finali pun accentul pe personalizarea serviciilor şi pe monitorizarea continuă a impactului pe care îl au asupra dezvoltării businessului”, spune Jean Istasse.

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de recompensare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto şi servicii financiare.

    De exemplu, în industria alimentară, obiectivele programelor de incentivare sunt fidelizarea clienţilor, creşterea numărului de consumatori, iar participanţii la astfel de programe pot fi şcolile, cantinele, hotelurile, spitalele şi hipermarketurile. în funcţie de produsele cumpărate, participanţii acumulează puncte ce pot fi utilizate pentru achiziţionarea obiectelor dorite.

    Unul dintre cei mai mari producătorii de băuturi carbogazoase din lume care a apelat la un sistem online de incentivare în magazinele mici a obţinut, în decurs de un trimestru, o creştere cu 5% a veniturilor şi o rată de succes de 30%. în industria auto, companiile care şi-au incentivat dealerii dezvoltând o interfaţă web profesionistă şi interactivă au obţinut o mai mare vizibilitate şi un follow-up mai intens în procesul de vânzare din partea lor.

    Până în momentul de faţă, pe piaţa românească, serviciile financiare nebancare (IFN) şi industria auto au înregistrat cel mai ridicat ritm de implementare a soluţiilor de incentivare.

    ”În România, anticipăm un interes crescut pentru programele de incentivare din partea industriei construcţiilor, dar şi din partea industriei bunurilor de larg consum, întrucât ne aşteptăm la diversificarea paletei companiilor din FMCG, un domeniu destul de dinamic în implementarea acestui tip de soluţii”, estimează Jean Istasse.

    Folosind conceptul de marketing experienţial, una dintre etapele următoare în configurarea soluţiilor de incentivare va consta în colaborarea dintre operatorii de programe de incentivare şi clienţi pentru a implica participanţii în a-şi proiecta propriul catalog de recompense, în care, pe lângă premiile în produse, să fie incluse şi experienţe deosebite.

    Compania Sodexo a fost înfiinţată de către omul de afaceri francez Pierre Bellon, în 1966, cu credinţa că o bună calitate a vieţii contribuie la progresul indivizilor şi la performanţa organizaţiilor. în momentul de faţă, Sodexo este lider mondial în Soluţii pentru Calitatea Vieţii de Zi cu Zi, fiind totodată al 20-lea angajator la nivel mondial. Aproximativ 413.000 de angajaţi în 80 de ţări din întreaga lume oferă, zilnic, soluţii pentru 50 de milioane de consumatori.

  • Wizrom: Clienţii de ERP ai companiei au afaceri anuale de peste 16 mld. euro

    Cele câteva sute de companii care folosesc soluţii ERP ale Wizrom Software au reprezentat aproximativ 17% din contribuţia sectorului privat din PIB în 2012. Potrivit statisticilor, aproximativ 70% din PIB-ul României este generat de sectorul privat, ceea ce înseamnă 92,82 miliarde de euro – raportat la valoarea PIB pe 2012 de 132,6 miliarde euro anunţată de către autorităţi în decembrie anul trecut.

    “Forţa unei companii este dată de valoarea clienţilor acesteia şi noi am fost curioşi să aflăm această valoare. Am adunat cifra de afaceri a tuturor clienţilor Wizrom, aşa cum este afişată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe soluţiile ERP şi suma rezultată a fost peste aşteptări. Marea familie a clienţilor Wizrom Software reprezintă o forţă economică la a cărei bună funcţionare contribuim şi noi, cu soluţiile noastre”, a declarat Adrian Bodomoiu, director general Wizrom Software.

    Cifra de afaceri cumulată a clienţilor Wizrom pentru soluţiile ERP a fost, în 2011 (ultimul an listat pe mfinante.ro) de 16 miliarde de euro. “Avem clienţi din toate domeniile de activitate: manufactură, servicii, comerţ, logistică şi distribuţie, transporturi, servicii financiare, construcţii şi agricultură. Wizrom este o companie solidă, puternică, dinamică, inovativă şi orientată către excelenţa în tehnologie şi servicii”, a spus Bodomoiu.

    Cu o cifră de afaceri de 6,65 de milioane de euro în 2012, 160 de angajaţi şi peste 32.000 de licenţe instalate, Wizrom Software are în portofoliul de soluţii de business ERP, CRM, SFA (automatizarea forţei de vânzare), Business Intelligence, soluţii pentru retail, logistică şi distribuţie, soluţii de salarizare şi pontaj şi multe altele.
     

  • Soluţiile software “all-in-one” pot reduce cu 50% costurile operaţionale anuale ale centrelor de contact

    “Unul dintre criteriile principale de care majoritatea companiilor ţin cont atunci când decid să investească în soluţii IT pentru centrele lor de contact este bugetul şi capacitatea de modernizare rapidă, la costuri accesibile. Din ce în ce mai multe companii încep să se convingă de beneficiile utilizării platformelor software all-in-one, în ceea ce priveşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung, în comparaţie cu utilizarea soluţiilor multi-point, de la diverşi furnizori”, a spus Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence.

    De exemplu, centrele de contact care utilizează platforme de soluţii software all-in-one înregistrează un cost operaţional anual per agent cu 50% mai mic decât centrele cu platforme multi-point, datorită randamentului mai rapid şi mai bun. Astfel, un centru de contact ce utilizează o platformă all-in-one, cu 100 de locuri şi costuri operaţionale anuale de 1.000 de euro per agent, înregistrează economii anuale de circa 1 milion de euro, comparativ cu centrele de contact care folosesc soluţii software de la mai mulţi furnizori.

    “Cu timpul, prin scăderea constantă a costurilor operaţionale, economiile anuale se adună. Aceasta reprezintă o diferenţă majoră pe care managerii ar trebui să o ia în considerare înainte de a lua decizii în privinţa platformelor tehnologice de bază”, a adăugat Marcin Grygielski.

    Costurile majore ce trebuie luate în calcul atunci când se decide să se investească în soluţii IT sunt legate de selectarea furnizorului, de contractarea noilor tehnologii, de instalarea şi integrarea sistemului, de administrarea acestuia, precum şi de costurile operaţionale şi cele de întreţinere şi modernizare. Selectarea furnizorului şi integrarea tehnologiilor înseamnă mai bine de 50% din bugetul necesar unei asemenea implementări.

    “Indiferent că firma caută o soluţie multi-point sau o platformă all-in-one, costul de selecţie a furnizorului este similar în ambele cazuri. Diferenţa majoră este reprezentată de costurile iniţiale de instalare şi integrare a soluţiilor all-in-one, ce pot fi cu cel puţin 15% mai mici decât în cazul soluţiilor multi-point”, a spus Marcin Grygielski.

  • Peste 15.000 de clădiri conectate la reţeaua GTS

    În ultimii doi ani, GTS a investit peste 30 de milioane de euro anual în extinderea reţelei, creşterea acesteia fiind cea mai puternică din regiune. în 2012, reţeaua deţinută şi operată de GTS a crescut cu peste 1.300 de noi clădiri conectate, o medie de peste 3 clădiri zilnic, pe fondul cererii crescute de bandă pentru servicii de date.

    “Reţelele noastre metropolitane conectează clădirile comerciale la reţeaua noastră regională de fibră optică, care acoperă Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Această acoperire extinsă ne permite să oferim o varietate mai mare de soluţii şi servicii de calitate mai bună, pentru a răspunde cerinţelor ridicate ale clienţilor noştri. Mai multe clădiri înseamnă că mai mulţi clienţi pot beneficia de serviciile noastre de Ethernet, care se dezvoltă într-un ritm rapid, precum şi de soluţiile noastre inovatoare de comunicare şi colaborare”, a declarat Ignacio Irurita, CTO al GTS.

    GTS deţine cea mai extinsă reţea din Europa Centrală şi de Est, de peste 26.000 km, din care 7.500 km în cadrul unor pieţe metropolitane majore, potrivit declaraţiilor companiei, oferind servicii de conectivitate, de data center (cu 13 centre de date în Europa Centrală şi de Est) şi soluţii cloud.

  • CGS: Soluţiile ERP în cloud vor exploda abia peste 2-3 ani

    “În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.

    În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi  timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.

    Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.

    Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.

    “Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.

  • Ponta: Nu putem interveni la Mechel, e societate privată 100%. Am cerut soluţii pentru viitor

     Solicitat să comenteze faptul că pe site-ul Ministerului Economiei a fost repusă Ordonanţa privind protecţia socială, Ponta a precizat că Ordonanţa este foarte bună şi că, de altfel, el a precizat încă de la început foarte clar că un anumit sistem de protecţie, adoptat în 2006 şi prelungit în 2009, trebuie prelungit în continuare, fiind foarte bun.

    “Poate cu această ocazie nu doar prelungim acel sistem, ci găsim nişte soluţii juridice – am cerut Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să vedem dacă putem găsi soluţii juridice – care să preîntâmpine situaţia absolut revoltătoare de la Mechel, unde statul nu are nicio posibilitate să intervină direct, dar unde o companie privată trebuie să fie obligată într-un fel sau altul sau să existe o responsabilitate chiar penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se fac zeci de mii de euro dintr-un business pentru uituci

    UN CHIRIAŞ UITUC ŞI ÎMPRĂŞTIAT ESTE CEL CARE I-A DAT IRINEI CARAIVAN IDEEA AFACERII MYKEY. “S-a încuiat pe dinafară de câteva ori în decurs de un an. Prima dată n-a fost o problemă, i-am dus cheia de rezervă, deşi era o oră destul de târzie. A doua oară însă eram în vacanţă în afara României, aşa că a chemat o firmă care a forţat uşa ce a trebuit apoi înlocuită”, povesteşte ea. Chiriaşul a rămas pentru a treia oară fără cheie după doar câteva luni, iar uşa a trebuit din nou schimbată, pentru că viitoarea antreprenoare, web designer de meserie, nu a putut ajunge cu cheia de rezervă la apartament nici de această dată. “A fost picătura care a umplut paharul, pentru că toate reparaţiile se întâmplau pe banii mei şi nu erau deloc cheltuieli mărunte”, spune Caraivan.

    A început atunci să caute pe internet un serviciu pentru astfel de întâmplări neprevăzute şi totodată neplăcute, unde să poată fi lăsate cheile de rezervă şi livrate la domiciliu în situaţii de urgenţă. N-a găsit, aşa că s-a decis să pornească împreună cu Andrei Dumitrescu Safe Key, compania din spatele serviciului de depozitare şi livrare de urgenţă a cheilor MyKey. Modelul de business l-a regăsit în SUA şi Marea Britanie, unde companiile de profil, deşi puţine şi destul de micuţe, fac bani frumoşi pe seama clienţilor care îşi rătăcesc cheile sau vor doar să se ferească de o astfel de situaţie. Compania britanică SpareKeys, de exemplu, are acum jumătate de milion de clienţi (în calcul fiind luaţi şi angajaţii companiilor care folosesc serviciul), cifră estimată să ajungă de patru ori mai mare la final de 2013, când încasările vor depăşi 2 milioane de lire sterline (2,34 milioane de euro). Poate pare puţin, dar pentru un business antreprenorial pornit cu o investiţie destul de scăzută şi cu profitabilitate foarte mare suma nu este deloc de neglijat. A fost nevoie de şase luni şi o investiţie de aproape 100.000 de euro ca ideea MyKey să se concretizeze. Serviciul asigură depozitarea cheilor de rezervă de la casă, maşină sau birou şi livrarea acestora într-o oră de la solicitarea lor, oriunde în Bucureşti, indiferent că e zi sau noapte. După semnarea unui contract în care adresa lipseşte dintre datele de identificare, cheile sunt depozitate într-un plic securizat şi sigilat, iar clienţii le pot solicita oricând, fiind însă supuşi unui proces de verificare bazat pe întrebări secrete înainte de livrare. Predarea cheilor se face într-un seif al cărui cod îl primeşte utilizatorul după ce a trecut prin acest proces, iar întâlnirea este de preferat să aibă loc la cel puţin 100 de metri distanţă de locuinţa pe care o deschide cheia cu pricina.

    “MyKey nu va cunoaşte niciodată adresa de unde sunt cheile, ceea ce le transformă în obiecte fără valoare păstrate însă ca şi cum ar fi bunuri pe care altfel le-ai ţine într-o casetă de valori”, explică Andrei Dumitrescu, făcând referire la sistemele de securitate care au înghiţit o bună parte din investiţia iniţială în companie. Locul unde sunt depozitate cheile are uşă antiefracţie, cameră securizată, accesul se face doar pe bază de cartele magnetice şi perimetrul este în permanenţă supravegheat video. Iar pe deasupra, în caz de intrare prin efracţie, porneşte alarma cu prioritate 0 la poliţie şi pompieri, dar intervine de asemenea şi o firmă de pază.

    ABONAMENTUL ANUAL PENTRU MYKEY ESTE DE 150 DE LEI PENTRU UN SET CARE POATE CONŢINE PÂNĂ LA PATRU CHEI ASOCIATE LOCUINŢEI – de la uşă, de la intrarea în bloc şi de la boxă sau cutia poştală, de exemplu – ori automobilului sau altui mijloc de transport. Pentru ambele seturi în limita a şase chei, tariful creşte la 250 de lei pe an şi “dacă se solicită depozitarea unui număr mai mare de chei de rezervă, există varianta pachetelor personalizate”, spune Irina Caraivan, costuri la care se adaugă şi cele de livrare, de 50 de lei fiecare dacă se solicită cheile mai des de o dată pe an. Segmentul rezidenţial este momentan obiectivul principal pentru MyKey. Dintr-un total de aproximativ 850.000 de locuinţe aflate în Bucureşti, compania estimează să atingă o cotă de piaţă de cel puţin 1% în următorul an, ceea ce s-ar traduce în afaceri de minimum un sfert de milion de euro, în situaţia în care toate aceste abonamente ar fi în varianta cea mai ieftină şi niciunul dintre proprietari nu ar solicita vreodată cheile de rezervă. Cei care au totuşi nevoie de chei ar plăti totuşi un preţ mai mic decât dacă ar ajunge în situaţia de a înlocui uşile chiar şi de două ori într-un an, susţin cei doi antreprenori. “O uşă metalică are un cost de cel puţin câteva sute de lei, dar ajunge şi la peste 1.000 de lei dacă e mai bună calitativ. Asta înseamnă că şi dacă îşi pierd cheile doar o dată la patru-cinci ani, consumatorii tot ies mai câştigaţi cu un abonament”, explică Andrei Dumitrescu.

    Teritoriul este totuşi neexplorat, iar piaţa practic inexistentă, ceea ce înseamnă că antreprenorii din spatele Safe Key trebuie să se lupte în primul rând cu argumentul că pentru asemenea situaţii cărora li se adresează serviciul există familie sau prieteni dispuşi să vină cu cheile chiar şi în toiul nopţii. Odată depăşită această barieră, planurile sunt deja conturate. MyKey va fi extins şi în segmentul de business, cu pachete destinate flotelor de maşini, clădirilor de birouri, complexurilor rezidenţiale şi chiar hotelurilor care nu folosesc încă sistemul cheilor magnetice. “Şi, de ce nu, luăm în calcul şi extinderea în alte oraşe din ţară”, dezvăluie Irina Caraivan.