BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • De 15 ani, Valentin Preda pune în legătură afaceri din România cu investitori străini

    M-a fascinat tot timpul posibilitatea de a face afaceri la nivel internaţional, de a comunica şi de a realiza legături între oameni de afaceri şi companii. Nevoile de afaceri la nivel internaţional erau şi sunt în continuare atât de vaste, diferite şi dinamice, încât m-am îndrăgostit pe viaţă de acest domeniu. În plus, oamenii de afaceri de calitate pe care îi întâlnesc în afacerile internaţionale îmi întreţin atitudinea pozitivă şi mă stimulează să dezvolt noi mecanisme de business şi asta îmi place foarte mult. Nu ştiu ce ar putea să mă facă să îmi schimb pasiunea”, explică Valentin Preda principala sa motivaţie de a înfiinţa Bursa Română de Afaceri (Romanian Business Exchange), o interfaţă care aduce laolaltă oamenii de afaceri români şi străini şi care le furnizează servicii de achiziţii şi fuziuni, vânzări de afaceri, comerţ internaţional şi intermediere de business în general. Valentin Preda a lansat RBA (respectiv RBEX) în anul 2000, „un moment când piaţa de afaceri locală era relativ restrânsă, iar modelele de business nu erau foarte complexe”.

    Odată cu accelerarea şi creşterea complexităţii businessului local, Preda a cedat tentaţiei şi a renunţat temporar la conducerea proiectului său antreprenorial, preluând în schimb responsabilitatea unui business pe care îl evalua atunci la 100 de milioane de euro.

    n 2001 a intrat în zona de real estate, ca director general al Crown Investment, companie parte a P&G Group (fondat de oamenii de afaceri eleni Ioannis Papalekas şi Fotis Gylliadis), din al cărei portofoliu făceau parte clădiri de birouri de 45.000 mp, dar şi City Mall. Ulterior, acţionarii au investit în mai multe clădiri de birouri din nordul şi din centrul Bucureştiului, iar Valentin Preda a avut pentru un timp şi poziţia de director general al Upground Estates / RREEF – o companie a Deutsche Bank. Vânzarea Upground a fost una dintre cele mai spectaculoase tranzacţii din real estate-ul local, Ioannis Papalekas reuşind să vândă în 2008 proiectul din Pipera cu 340 de milioane de euro către RREEF Real Estate, compania imobiliară a Deutsche Bank.

    „Cu Ioannis Papalekas am lucrat opt ani, din 2001 până în 2009″, spune Valentin Preda, care îşi rezumă CV-ul, pe care nu l-a pus niciodată pe hârtie, simplu: RBA, imobiliare, din nou RBA. „Din nou RBA” se traduce prin faptul că, la sfârşitul anilor 2000, Valentin Preda s-a întors la proiectul său de consultanţă, unde mărturiseşte că se simte cel mai bine şi unde crede că poate avea un rol relevant pentru comunitatea de business: „Prin prisma activităţilor noastre, întâlnim toţi participanţii mediului de afaceri internaţional, de la agenţii guvernamentale, ambasade, organizaţii de business, ONG-uri, oameni de afaceri şi companii, profesionişti şi furnizori de servicii, instituţii financiare şi mai nou mediul universitar”.

    Preda vorbeşte însă şi despre rolul său de diplomat economic al României, în situaţii în care este singurul reprezentant al României „la diverse evenimente în afara ţării, în cadrul unor organizaţii internaţionale sau cu prilejul delegaţiilor externe pe care le găzduim” şi în care reprezentarea ţării primează: „vezi ulterior dacă faci sau nu business”. „Rolul nostru principal în piaţă este de matchmaker şi de business hub internaţional, care direcţionează informaţia de afaceri cu precizie şi eficienţă”, explică Valentin Preda activitatea sa de la RBA, unde interacţionează acum, săptămânal, cu zeci de companii din ţară şi străinătate şi unde a realizat, în decursul ultimilor ani, „sute de intermedieri de afaceri”.

    Precizează că nu taxează de fiecare dată comision din conexiunile pe care le face, pentru că „de exemplu, la tranzacţii mari, nici nu e normal să taxezi comision doar pentru că ai pus doi oameni de afaceri în legătură. Oricum nu ai cum să verifici volumul de afaceri pe care aceştia îl fac între ei, dar cu trecerea anilor vezi că oamenii pe care tu i-ai pus în legătură au făcut afaceri bune şi asta trebuie să te bucure şi nu să fii invidios”. În cele mai multe cazuri însă, activitatea de brokeraj a RBA se taxează similar cu oferta clasică de consultanţă de M&A, care se compune dintr-o structură de flat-fee-uri şi un success fee: „flat-fee-urile încep de la câteva mii de euro şi pot ajunge la 15-20.000 euro plus un success fee cuprins între 2 şi 5%, în funcţie de volumul de muncă, de valoarea tranzacţiei, de natura serviciilor impuse de nevoia clientului şi de situaţia din piaţă”, rezumă Valentin Preda.

  • Cum poate influenţa Facebook viitorul jurnalismului

    Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Facebook pentru a lansa noua opţiune de ştiri publicate direct pe reţeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulţi jurnalişti şi analişti media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.

    Argumentele împotriva serviciului de ştiri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control reţelei sociale şi că, în aceeaşi măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituţiile media vor păstra în mare proporţie controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conţinut transmisă către reţeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceştia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de ştiri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporţie de 100% la autori. Pentru reclamele adiţionale, compania lui Zuckerberg va reţine 30% din venituri.

    Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informaţiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alţii încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvenţa pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine şi eficiente de a transmite repede informaţii.

    Reprezentanţii Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile. Larry Page şi Sergey Brin au anunţat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de ştiri Google News în Spania, invocând o nouă legislaţie din această ţară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conţinuturi le reproduce parţial sau total. „În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.

    „Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanţare de 150 de milioane de dolari grupurilor media şi start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online. Printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News. La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză „a deschis o uşă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.

  • Compania care a câştigat 15 miliarde de dolari într-o singură săptămână. Cât de greşită este logica investitorilor?

    Este vorba de Uber, care a devenit cea mai valoroasă companie privată din tehnologie, pe plan mondial: compania a obţinut recent o finanţare de 5,9 miliarde dolari, finanţare care aduce valoarea companiei la 41 miliarde de dolari şi plănuieşte o a doua rundă de finanţare, de 1,5 – 2 miliarde de dolari, caz în care ar valoarea ar urca la peste 50 de miliarde de dolari.

    Mike Novogratz, preşedintele fondului Fortress Investment, care administrează 70 de miliarde de dolari, spune că valoarea Uber a crescut cu 15 miliarde de dolari în doar o săptămână, în momentul în care a început demersurile pentru runda recentă de finanţare. La o emisiune televizată Novogratz a spus că a avut o întâlnire interesantă cu fostul CFO al Uber Brent Callinicos, în timpul căreia acesta i-a oferit un motiv pentru valoarea de 50 de miliarde şi creşterea de 15 miliarde înregistrate; în prezent Uber primeşte între 20 şi 25% din tariful pe care îl încasează şoferii, dar în viitor procentul ar putea creşte până la 30%. “Dacă invesitorul caută creştere şi compania oferă câştig pur, poţi face o mulţime de bani şi poţi justifica evaluari de zeci de miliarde”, a spus Novogratz.

    Interesat este că Novogratz şi Fortress au invertit în Lyft, principalul competitor al celor de la Uber.

    Un aspect pe care investitorii par a-l ignora este recţia pe care şoferii Uber ar putea să o aibă în momentul în care va creşte procentul din încasări perceput de companie şi va scădea suma pe care ei o câştigă.

    Uber, cu sediul în San Francisco, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.

    Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.

  • Aţi privit vreodată un telefon drept în ochi? Japonezii au făcut primul serviciu de identificare cu ajutorul irisului – VIDEO

    Furnizorul de servicii de telecomunicaţii NTT DoCoMo şi compania Fujitsu au pus la punct primul smartphone care poate identifica o persoană prin scanarea irisului, pentru a facilita deblocarea dispozitivului şi pentru a aproba plăţi din portofelul electronic. Arrows NX F-04G are un disply de 5,2 inch, Android 5.0, 3 GB de RAM şi 32 de GB. Analiştii spun că în cazul în care respectivul mod de identificare se va dovedi fezabil, folosirea sa se va extinde cu repeziciune.

  • Google a închis serviciul Map Maker, din cauza imaginii cu un Android care urinează pe logoul Apple

    Compania a spus că moderează toate informaţiile adăugate de utilizatori pentru a preveni astfel de incidente, dar angajaţilor Google le-a fost imposibil să facă faţă nivelului ridicat de muncă cerut de multitudinea de modificări efectuate de utilizatori, potrivit ediţiei online a publicaţiei britanice The Guardian.

    Internauţii care au accesat luni site-ul dedicat serviciului Map Maker au fost redirecţionaţi spre o postare de pe forum în care se explica faptul că site-ul va fi inaccesibil până ce se va putea găsi o soluţie.

    “După cum unii dintre voi deja ştiu, ne-am confruntat cu foarte multe atacuri în care Google Maps a fost afectat în ultimele luni. Cel mai recent incident a fost în mod special neplăcut şi regretabil – un utilizator cu vechime în comunitatea noastră a ales să publice o farsă uriaşă în Google Maps. În consecinţă, am suspendat drepturile de auto-aprobare a modificărilor şi moderarea realizată de utilizatori la nivel global, până ce vom găsi soluţii de adăugare a unor mecanisme mai inteligente de prevenire a unor astfel de situaţii. Dacă nu avem capacitatea de a superviza modificările, în ritmul în care acestea apar, trebuie să luăm o pauză. Toate modificările aduse Goole Maps sunt supuse acum unui proces manual de editare şi aprobare”, a scris Pavithra Kanakarajan, manager de produs pentru Google Map Maker.

    Google a lansat Map Maker în 2008 ca un instrument care să permită utilizatorilor Google Maps să modifice hărţile direct în cadrul serviciului. Cea mai mare parte a informaţiilor afişate în cadrul Hărţilor Google sunt cumpărate de la furnizori externi, dar aceştia nu oferă o acoperire universală, mai ales în cazul ţărilor unde informaţiile privind poziţionarea geografică se află sub control guvernamental.

    Utilizatorii pot folosi Map Maker pentru a desena anumite caracteristici de relief, de exemplu, direct pe hartă, adăugând informaţii precum drumuri, râuri, spaţii verzi, zone cu clădiri, direct în baza de date. De asemenea, pot fi adăugate informaţii despre afaceri locale sau facilităţi (benzinării, de exemplu, n.r.). Informaţiile introduse de utilizatorii noi trec printr-un proces de moderare, fie din partea Google, fie din partea unor utilizatori cu experienţă, dar utilizatorii cu vechime pot face modificări fără a fi supervizaţi.

    Un astfel de utilizator cu experienţă este acela care a dus la decizia Google de a închide serviciul Map Maker, după ce a introdus în Hărţile Google o imagine a unui robot Android (simbolul sistemului de operare al Google, n.r.) care urina pe logoul Apple şi un mesaj care spunea “Google review policy is crap” (“Regulile de verificare ale Google sunt de rahat”, n.r.). Cele două imagini au putut fi văzute de utilizatorii Google Maps care vizualizau regiunea situată la sud de oraşul Rawalpindi din Pakistan.

    “Am analizat problema şi am efectuat o serie de schimbări. Totuşi, devine tot mai clar că rezolvarea unora dintre probleme va dura mai mult decât câteva zile. După cum vă puteţi imagina, oprirea moderării automate şi a celei efectuate de utilizatorii are implicaţii directe asupra unui volum foarte mare de modificări din Hărţile Google care va trebui să fie aprobate manual. Acest lucru înseamnă că publicarea modificărilor şi completărilor efectuate de voi (utilizatori, n.r.) va dura mult mai mult. Ţinând cont de starea actuală a sistemului, am ajuns la concluzia că nu este corect pentru niciunul dintre utilizatorii noştri să le permitem să îşi petreacă timpul modificând hărţile. Fiecare modificare pe care o faceţi ajunge într-o coadă de aşteptare care creşte foarte repede. Credem că este corect să spunem că, dacă nu avem capacitatea de a verifica modificările cu aceeaşi viteză cu care ele sunt realizate, trebuie să luăm o pauză”, a mai spus Kanakarajan.

    Imaginea cu Androidul care urinează pe logoul Apple a fost descoperită de utilizatori şi a devenit subiect de ştiri pe 24 aprilie, dar a fost ştearsă de Google la câteva ore după ce informaţia a devenit publică.

  • Primul call-center pentru sfaturi medicale pediatrice de la Cluj va fi extins la nivel naţional

    Directorul executiv al Fundaţiei “Părinţi din România”, Cristina Grigore, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că serviciul Peditel la nivel naţional va fi asigurat de circa 60 de medici pediatri, prin gărzi de câte 24 de ore.

    “Suntem în testări tehnice pentru a extinde serviciul Peditel, urgenţe şi sfat medical pediatric non-stop, la nivel naţional, acesta fiind următorul pas în ceea ce priveşte call-center-ul care funcţionează la Cluj-Napoca din ianuarie 2014. De la începutul lunii iunie ar trebui să fie operaţional, iar numărul 1791 va fi apelabil la nivel naţional în reţelele de telefonie. Ne propunem ca serviciile Peditel să fie asigurate la nivel naţional de circa 60 de medici pediatri, care vor lucra în gărzi, pentru a acoperi 24 de ore din 24”, a spus Grigore.

    Potrivit acesteia, costurile lunare ale serviciului Peditel la nivel naţional se vor ridica la circa 10.000 de euro pe lună, banii urmând să fie obţinuţi în urma unor campanii de strângere de fonduri şi implicarea unor parteneri la nivel naţional.

    “Ne vom muta sediul, pentru că vom avea nevoie de un spaţiu mai mare şi vom anunţa săptămâna viitoare noua locaţie”, a mai spus directorul executiv al Fundaţiei “Părinţi din România”.

    Serviciul Peditel 1791, care oferă acces non-stop la sfaturi medicale pediatrice, funcţionează din luna ianuarie 2014 în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca, fiind deservit de 32 de medici pediatri. În cele 16 luni de funcţionare, aproape 12.000 de părinţi au apelat la acest serviciu, iar conform unui chestionar, 97% dintre aceştia s-au declarat “foarte mulţumiţi” de serviciile oferite.

  • Grupul Apple, în negocieri pentru a lansa un serviciu TV online

    Informaţia a fost raportată în premieră de publicaţia Wall Street Journal (WSJ) care citează surse care au legătură cu acest proiect al grupului Apple.

    Potrivit WSJ, noul serviciu va include 25 de canale, prezentate de difuzori de renume de pe piaţa americană, precum ABC, CBS şi Fox, şi va fi disponibil pe toate dispozitivele mobile care funcţionează pe baza sistemului de operare iOS dezvoltat de grupul Apple, inclusiv pe iPhone, iPads şi box-seturile Apple TV.

    Apple negociază cu Walt Disney Co, CBS Corp şi Twenty-First Century Fox Inc, dar şi cu alte companii de pe piaţa media, pentru a oferi clienţilor săi un pachet iniţial “subţire”, care va include televiziuni cunoscute, precum CBS, ESPN şi FX, alegând să nu includă mai multe posturi mici în pachetul său standard, precizează WSJ.

    Aceeaşi publicaţie americană spune că grupul Apple, care va taxa noul său serviciu cu un tarif cuprins între 30 şi 40 de dolari pe lună, îşi va anunţa noul produs în iunie şi îl va lansa în septembrie.

    Tom Neumayr, purtătorul de cuvânt al grupului Apple, spune că firma pe care o reprezintă nu doreşte să comenteze zvonuri şi speculaţii. Posturile Fox şi CBS au refuzat la rândul lor să comenteze aceste informaţii.

    Mai multe companii de pe piaţa media analizează în prezent posibilitatea de a se alătura unor servicii de streaming sau de a-şi lansa propriile servicii online, precum HBO şi CBS, cu scopul de a atrage publicul tânăr, care nu se mai abonează la pachetele tradiţionale de televiziune. Însă specialiştii în domeniu se tem că noile pachete vor deveni atât de populare, încât vor sabota actualele contracte, foarte profitabile, cu companiile de cablu TV.

    În ianuarie, Dish Network Corp şi-a anunţat mult aşteptatul său serviciu de streaming video, denumit Sling TV, ce vizează consumatorii tineri care evită abonamentele costisitoare la posturile de cablu sau prin satelit.

    Noul serviciu Dish, care costă 20 de dolari pe lună, primul lansat de un distribuitor TV, va fi disponibil pe toate dispozitivele conectate la internet, precum Amazon Fire TV, Roku şi Google Nexus Player, pentru televizoare inteligente, tablete, computere şi telefoane inteligent şi va include programe de televiziune produse de ABC, ESPN, Maker Studios, TNT, CNN, TBS, Cartoon Network, Adult Swim, Food Network, HGTV şi Travel Channel.

    Şi alte grupuri media, precum Sony, intenţionează să lanseze servicii concurente.

    Apple nu negociază însă cu NBCUniversal, grupul care deţine reţeaua de televiziune NBC şi canale precum USA şi Bravo, din cauza neînţelegerilor dintre Apple şi Comcast Corp, grupul care deţine NBCUniversal, afirmă WSJ.

    Apple şi Comcast au iniţiat o serie de negocieri preliminare în 2014 cu scopul de a lansa un serviciu de televiziune prin streaming care ar fi permis box-seturilor Apple TV să evite blocajele de pe internet.