BusinessMagazin

Tag: risc

  • Guvernul oferă mediului de afaceri doar semnale contradictorii: mai forfetăm cinci minute şi gata

    SALA PALATULUI A FOST TRECUTĂ ÎN SUBORDINEA SGG, toamna trecută, iar Guvernul a anunţat că vrea s-o folosească “pentru promovarea imaginii României şi a strategiilor guvernamentale”. Săptămâna trecută, Guvernul a introdus însă pe ordinea de zi un proiect de hotărâre pentru desfiinţarea Sălii Palatului. După şedinţă, vicepremierul Liviu Dragnea a explicat că decizia a fost amânată până ce SGG şi Ministerul Culturii se vor pune de acord şi că intenţia guvernanţilor e de fapt de a “eficientiza” edificiul şi de a “închide găurile negre care au fost pe lângă această instituţie”.

    Un circuit la fel de straniu l-a avut şi ideea impozitului forfetar pentru hoteluri şi servicii similare, o iniţiativă anunţată ca iminentă de premierul Victor Ponta şi de ministrul pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, şi ca foarte utilă pentru bugetul pe 2013, urmând să aducă venituri de 2,5 mld. lei. După doar câteva zile însă, după ce spiritele s-au aprins şi oamenii de afaceri au cerut să fie consultaţi, acelaşi Liviu Dragnea a precizat că nu s-a mai discutat nimic în Guvern, iar premierul Ponta i-a cerut lui Grapini să explice proiectul şi să-l pună în dezbatere publică, fiindcă în caz contrar va renunţa la el. În cele din urmă, Maria Grapini a declarat că împreună cu mediul de afaceri se va face un studiu de impact şi că forfetarul va putea să se aplice din a doua jumătate a anului doar dacă studiul va fi gata în următoarele trei luni – dacă nu, abia din 2014.

    Taxa auto a urmat un drum asemănător – anunţată ca iminentă în prima şedinţă de Guvern a anului, modul de transformare a ei în timbru de mediu şi lămurirea contribuabililor ce se va întâmpla cu banii lor s-a amânat, la cererea ministrului Rovana Plumb, pentru a doua parte a lunii ianuarie. Nici la mecanismul de control fiscal oficialii nu s-au pus de acord: dacă Grapini a asigurat că Fiscul îi va vizita de 15 ori pe an pe cei care nu plătesc forfetarul, ministrul de finanţe Daniel Chiţoiu a promis că numărul controalelor nu va trece de o dată pe an, în cazul IMM şi al contribuabililor mici, şi o dată la cinci ani în cazul contribuabililor mari, prin intermediul unei singure structuri anti-evaziune care va unifica Garda Financiară, supravegherea şi controlul vamal, antifrauda şi Inspecţia Fiscală din ANAF.

    Poveştile de mai sus urmează un tipar cunoscut: la fel se întâmpla şi în mai-iunie anul trecut, după instalarea primului guvern Ponta, când nerăbdarea diverşilor reprezentanţi ai USL de a-şi anunţa planurile de reformă a transformat rapid actul guvernării într-un experiment constant, bazat pe competiţia “cine ajunge primul să înşface microfonul”. După cererea PNL de desfiinţare a CASS, ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a promis la rându-i că sistemul de pensii va fi reformat, va fi mărit salariul minim, vor fi indexate pensiile şi va fi modificat Codul muncii. Excedat, premierul i-a rugat cu frumosul pe colegi să vorbească mai puţin. Problema nu ţinea doar de oamenii din Guvern, ci şi de partenerii din USL care s-au opus unor măsuri anunţate de însuşi Ponta (Crin Antonescu, liderul PNL, ostil taxei de solidaritate pentru bugetarii cu venituri peste 4.500 de euro, pe atunci şi ea la fel de iminentă ca forfetarul de acum).

  • Laureat Nobel în Economie: Europa este cel mai mare risc la adresa economiei mondiale

    “În perspectiva pentru anul 2013, cele mai mari riscuri pentru economia globală vin din partea SUA şi al Europei”, scrie Stiglitz în cotidianul financiar Handelsblatt, avertizând că cea mai mare ameninţare provine din Europa. Laureatul premiului Nobel în economie a comentat că Spania şi Grecia se află în depresiune economică fără perspectiva recuperării.

    Mai multe pe zf.ro

  • ZONA EURO A INTRAT ÎN RECESIUNE, pentru a doua oară în ultimii trei ani

    Economia intră în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Uniunea Europeană a reuşit să evite recesiunea, după ce a consemnat în trimestrul al treilea un avans la linmită, de numai 0,1%. În trimestrul al doilea, UE a avut o contracţie a PIB de 0,2%, la dfel ca zona euro.

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • RISC DE RECESIUNE: PIB-ul a scăzut cu 0,6% în trimestrul III, iar la nouă luni creşterea a coborât la 0,2%

    “Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul II 2012 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,6% pe seria brută şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul semnal transmis de Institutul Naţional de Statistică. În primele nouă luni, PIB a crescut comparativ cu perioada ianuarie – septembrie 2011 cu 0,2% pe serie brută şi cu 0,4% pe serie ajustată sezonier. La jumătatea anului INS a revizuit datele şi a a anunţat o creştere economică de 0,7%, iar majoritatea estimărilor din partea instituţiilor financiare internaţionale plasau creşterea economică din acest an, la sub 1%, semnificativ mai jos faţă de proiecţiile iniţiale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ​Mai mult de un sfert din creditele de 55 de miliarde de lei acordate de BCR sunt neperformante

    Rata creditelor neperformante din portofoliul total de credite la finalul lunii septembrie 2012 a urcat însă la 25,8%, adică aproximativ 14,2 miliarde de lei. Creditele neperformante sunt acoperite în proporţie de 52,7% (7,48 mld. lei) de garanţii colaterale, iar 57,2% din creditele neperformante au fost provizionate, banca asumându-şi astfel pierderi de 8,115 mld. lei. Cheltuiala netă cu provizioanele pentru credite neperformante a crescut în primele nouă luni ale anului cu 64% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2011, la 2,635 mld. lei (594,7 mil. euro) şi a dus banca pe pierdere. La nouă luni, BCR a raportat pierderi de 758,9 mil. lei (171,6 mil. euro).

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum mai stăm cu riscul de ţară

    CDS pentru România a ajuns la 28 septembrie la 316 puncte de bază (bps), faţă de 411 la sfârşitul lui iunie. Raportul CMA Datavision, care centralizează trimestrial aceste date, apreciază că ultimul trimestru va fi o perioadă crucială pentru testarea capacităţii Europei de a influenţa o stabilizare a pieţei de CDS, după volatilitatea marcată din restul anului.

  • Beţia riscului extrem – GALERIE FOTO

    Pe acelaşi principiu şi alpiniştii dorm în corturi suspendate la înălţimi de sute de metri iar unii dintre ei chiar pot mânca linştiţi în condiţii în care altora le-ar fi greu să privească prăpastia care se cască dedesubt.

  • Doar 8% dintre companiile din România au un risc foarte redus de a intra în incapacitate de plată

    Analiza de risc este realizată pe baza datelor financiare ale celor circa 450.000 companii active care şi-au declarat datele financiare pentru 2010 şi 2011. Datele arată că între 2010 şi 2011 cifra de afaceri totală declarată de companiile din România a crescut cu 16%, de la 816 miliarde de lei la 944 miliarde de lei, în timp ce profitul net cumulat s-a dublat la 11 miliarde de lei, faţă de 5 miliarde de lei în 2010. În acelaşi timp, băncile au crescut valoarea creditelor acordate companiilor cu 10% în 2011, în condiţiile în care în 2010 împrumuturile au totalizat 135 miliarde de lei, iar în 2011 au ajuns la 148 miliarde de lei, potrivit datelor ICAP România.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Şase luni pe baricade: băncile rezistă

    Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.

    Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.

    Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.

    A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.

    A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.

    A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.

    Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).

  • Graficul săptămânii: Topul riscului

    În clasamentul ţărilor cu cea mai mare probabilitate estimată de incapacitate de plată, întocmit de CMA Datavision, România ocupă acum locul 21 (cu o probabilitate cumulată de 20,3%), în ameliorare faţă de finele anului trecut, când ocupa locul 16 (27,3%). Pentru comparaţie, Ungaria ocupă locul 9 (32,2%).

    Sursa: CMA Datavision