Armata a reacţionat la manifestaţiile de proporţii contra lui Morsi şi l-a înlăturat de la putere, la doi ani de la alegerile libere în urma cărora acesta a devenit preşedinte. Militarii au instalat ca preşedinte interimar pe Adli Mansour, judecătorul-şef al Curţii Constituţionale Supreme, care a declarat că are în vedere organizarea de noi alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Mansour l-a demis pe şeful serviciilor secrete, numit de Morsi, iar procurorii au început arestările în rândul susţinătorilor lui Morsi bănuiţi că ar fi tras în manifestanţi.
Islamiştii din Frăţia Musulmană, baza politică a regimului Morsi, au trecut însă deja la atac, astfel încât Egiptul a închis frontiera spre Fâşia Gaza, după o serie de ciocniri în Peninsula Sinai între armată şi miliţiile Frăţiei. La Cairo şi Alexandria au avut loc, de asemenea, lupte violente între susţinătorii şi opozanţii lui Morsi. Numai vineri au fost ucise 36 de persoane, ceea ce ridică la 75 numărul celor ucişi de la 30 iunie încoace, când au început manifestaţiile de stradă contra lui Morsi.
În ce priveşte noul premier, acesta ar fi urmat să fie laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi unul dintre liderii opoziţiei, cel ce fusese considerat în Occident favoritul la succesiunea lui Hosni Mubarak, încă mult înainte de revoluţia din 2011. Presa occidentală a relatat, sâmbătă, că ElBaradei a fost deja numit în funcţie, însă un purtător de cuvânt al lui Adli Mansour a dezminţit informaţia, spunând că deocamdată consultările între partide continuă.
ElBaradei a fost cel care a scris, recent, un articol de opinie pentru revista Foreign Policy, unde afirma că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţinea ElBaradei.